Excursie prin Mehedinti. Partea 1 – Drobeta Turnu Severin

Saptamana trecuta am fost invitat intr-o excursie prin judetul Mehedinti de catre asociatia Force Tourism, Consiliul Judetean Mehedinti si Info Travel Romania, intr-un infotrip de trei zile pentru a vizita si a cunoaste acest colt de tara. Sincer, am fost extrem de incantat. Nu numai pentru ca experienta mea mehedinteana se limita la o ora petrecuta in centrul Severinului candva in 1992, o oprire intre Timisoara si Bucuresti, ci si pentru ca dintotdeauna imi dorisem sa vizitez Clisura Dunarii si mai ales si datorita faptului ca bunicul meu matern provine dintr-o comuna situata nu foarte departe de capitala judetului… Asa ca la ora 7 dimineata eram plin de entuziasm la punctul de intalnire din Piata Unirii, unde ne astepta autocarul… echipei de fotbal FC Drobeta Turnu Severin … Asa ca m-am imbarcat in calitate de fotbalist al acestei echipe care nu stiu daca mai exista si am plecat la drum.

Sa strabati Romania la sfarsit din aprilie este o incantare… totul este proaspat inflorit, campurile sunt verzi si pana si trasee mai plicticoase gen autostrada Bucuresti – Pitesti devin brusc pitoresti. Oricum, timp garla sa fac cunostinta cu colegii de expeditie, de prin presa scrisa, online si agentii de turism.

Dupa cateva ore bune de drum, am ajuns la Drobeta-Turnu-Severin in jurul pranzului, unde, dupa ce am mancat rapid la unul din restaurantele din oras, am ajuns direct in sala Consiliului Judetean in care primarul, presedintele consiliului judetean si altii de prin conducerea judetului si municipiului ne-au povestit cate ceva despre turismul mehedintean… Asa am aflat ca evenimentul era prilejuit de lansarea unei reviste (chiar faina) care prezinta toate frumusetile Mehedintiului, editata de Force Tourism, si, cu aceasta ocazie, pensiunile, muzeele si restaurantele locale s-au mobilizat pentru a invita presa de la Bucuresti.

Ce am aflat la conferinta de presa? Ca, in ultimii patru ani, alesii locali s-au dat peste cap si au imbunatatit semnificativ infrastructura. Primarele, mai mucalit, zicea ca el nu ne-ar fi invitat nici pe noi, nici pe turisti acum patru ani decat ca sa ne rupem rotile de la masini, dar acum e parfum. Initial am fost tentat sa zic ca e “blabla electoral”, dar cineva din delegatie mi-a confirmat ca nu vorbeste prostii si ca soselele chiar ca sunt mai bune prin partea locului in ultimii ani. Apoi au fost trecute in revista o tona de proiecte europene pe care le-am ascultat destul de sceptic, dar apoi, plimbandu-ma prin municipiu, am descoperit ca toate obiectivele turistice ale orasului sunt in plina reconstructie – Muzeul, Teatrul, Turnul de Apa, cetatea Severinului, toate pe bani europeni, iar Clisura e plina de pensiuni construite pe aceiasi bani veniti de la Bruxelles… Ce pot sa zic decat sa imi las cartelile la o parte si sa zic – “bravo, daca chiar e asa”.

Ni s-a prezentat si marele proiect care vrea sa catapulteze Drobeta-Turnu-Severin pe un loc fruntas pe harta turistica a patriei – construirea unui mare proiect recreationar cu facilitati de spectacole pe o parte din insula Simian (cealalta parte a fost retrocedata)… Pare sa fie THE PROJECT, evident ca se incearca gasirea de fonduri… Sincer, proiectul nu m-a izbit cine stie ce. Personal, as miza pe recrearea insulei Ada Kaleh, care, din pacate, a trebuit sa fie sacrificata in anii ’60 din cauza constructiei hidrocentralei de la Portile de Fier. Ada Kaleh are o poveste realmente deosebita – a fost capturata de habsburgi prin secolul 17 si au construit aici o fortareata pentru a controla Dunarea. Austriecii au fost alungati definitiv de otomani in 1739, iar pe zidurile citadelei habsburgice au fost construite case si s-a impamantenit o comunitate de turci care a devenit faimoasa prin produsele acestora – tigarete, rahat si ulei de trandafiri. O parte din faima Ada Kalehului se datoreaza unei erori – in timpul Congresului de la Berlin din 1878 (care a consfintit si independenta Romaniei), insula a fost uitata de pe harta noilor granite – desi se afla acum intre Serbia, Romania si Imperiul Austro-Ungar, nu fusese data niciunuia dintre aceste state si a ramas… parte a unui Imperiu Otoman aflat acum la cateva sute de kilometri de obscura insula danubiana. A ramas asa, o prezenta stranie pe harta Europei, dar bucurandu-se de dreptul de a fi scutita de impozite… iar o insula tax free pentru tigari a fost intotdeauna un obiectiv turistic de mare interes.

Dupa Primul Razboi Mondial, Ada Kaleh a revenit Romaniei, dezvoltandu-se ca o destinatie turistica “exotica”… era un crampei de Orient in Romania, locuita de turci, cu moschee, cu case orientale si mai ales cu tigari si rahat ca la mama acasa… pana in 1970, cand a fost complet acoperita de apele barajului care a ridicat nivelul Dunarii cu circa 30 de metri. Desi unele vestigii au fost mutate pe insula Simian, locuitorii au preferat sa se mute la conationalii lor din Dobrogea.

Personal, in timp ce ma uitam la proiectul Simian, simulat frumos pe ecrane mari, ma gandeam – nu stiu daca eu personal as veni aici pentru un Europolis… Dar pentru o Ada Kaleh renascuta, pentru un crampei exotic din Orient chiar si doar mega-turistic, pentru o insula dominata de minarete si care sa ne ofere aerul Istanbulului, al Alepului sau al Sarajevoului, sincer, as fi mult mai atras… si nu cred ca as fi singurul.

Dupa conferinta de presa, am luat-o la picior prin oras. Am trecut prin centrul orasului, unde se afla statuile lui Traian (mai veche, pe vremea in care eram super mandrii ca suntem parte a “gintii latine” cum zicea Alecsandri) si Decebal (mai noua, pe vremea cand sarbatoream 2050 de ani de la formarea regatului condus de Burebista), apoi am filmat si fantana din centrul orasului exact inainte de a se opri apa si apoi am trecut pe langa frumosul Teatru al orasului (aflat in reconstructie, pe bani europeni) spre cetatea Severin. Poate putini stiu, dar orasul Drobeta-Turnu-Severin nu are o istorie prea indelungata. Pe locul unde se afla acum orasul se afla doar o cetate cu scop militar pentru a controla iesirea Dunarii din Cazane si trecatoarea Cernei dintre Ardeal si Tara Romaneasca. Cetatea a fost construita de regatul maghiar, pe aici au mai salasluit si cavalerii teutoni si a fost disputata de Ungaria, Tara Romaneasca si Imperiul vlaho-bulgar al Asanestilor. In 1524, in cadrul campaniei turcesti de ocupare a Ungariei, Severinul a fost pus pe lista neagra a cetatilor de granita maghiare care trebuiau sa fie anihilate inainte de stergerea Ungariei de pe harta Europei. In 1521, turcii ocupau Belgradul, apoi alte cetati aflate pe malul stang al Dunarii, inclusiv Severinul. Dupa ocuparea Severinului, otomanii au ras cetatea pentru a nu putea fi recapturata, iar doi ani mai tarziu Ungaria disparea in urma infrangerii de la Mohács… ienicerii intrau victoriosi in Buda… inca un stat crestin se preda Semilunii.

Turnu-Severin este o ctitorie a unui rus, a generalului Kiseleff, cel cu soseaua din zona “chic” a Bucurestiului. Cat timp a fost guvernator al Tarii Romanesti si Moldovei, a ajuns si aici, la granita cu otomanii si habsburgii si a ascultat ruga locuitorilor din Cerneti (localitatea succesoare a Severinului, dupa distrugerea acestuia de catre otomani) de a construi un oras pe urmele romane si medievale ale Drobetei si Severinului. Acesta va fi inaugurat in 1831, fiind unul dintre putinele orase planificate din Romania – dovada ca strazile orasului vechi se intersecteaza intr-un unghi de 90 de grade.

Ajungem si in zona vechii cetati medievale legate de istoria inceputurilor Tarii Romanesti, unde se lucra de zor la restaurarea zonei si redarea ei circuitului turistic… iar mai incolo, am vizitat, vorba vine, si Muzeul Regiunii Portilor de Fier (de asemenea, aflat in plina reconstructie). Fiind impreuna cu directorul muzeului, am reusit sa intru in cladirea in reconstructie pentru a vedea piatra care marca ridicarea Drobetei romane la rang de municipiu… De altfel, recent a fost descoperit vechiul amfiteatru roman, cautat de arheologi de peste un secol… acesta aparea pe Columna, dar pentru ca nu a fost gasit, s-a crezut ca era o fantezie a lui Apolodor. Ei bine, nu a fost, se pare ca Apolodor a construit si amfiteatrul din Drobeta, unul dintre cele mai mari din Dacia!

Si pentru ca vorbeam de arheologie si istorie, nu se poate sa nu fi pozat si urmele podului construit de Traian in 105… si sa arunc un zoom si pe malul sarbesc, unde piciorul celebrului pod este mult mai bine pastrat decat cel de pe malul nostru.

Restul zilei – nu mare lucru. Putina odihna la hotelul Flora, un hotel chiar OK, din pacate, aflat cam departe de centrul orasului, masa si odihna… A doua zi, urma sa patrundem in superbul defileu al Dunarii…!

Imagini Drobeta Turnu Severin

Autocarul cu fotbalisti… sau cu excursionisti ?

Conferinta de presa mare la Consiliul Judetean… cu toata lumea buna din judet

Euro-planul insulei Simian… eu parca as prefera o Ada Kaleh Rediviva !

Statuia imparatului Traian

Si statuia Regelui Decebal

Palatul cultural din Turnu Severin

Cetatea medievala a Severinului

Muzeul Regiunii Portile de Fier – in plina reconstructie

Placa care atesta statul de municipiu al Drobetei

Piciorul podului lui Traian de pe malul romanesc

Si cel de pe malul sarbesc

Aici am dormit – Hotel Flora