O zi la Balea, la hotelul de gheata

13. Hotelul de gheata Fagaras

„Ce faci duminica viitoare ?” Un mesaj zbarnaie pe Facebook. „Nimic deosebit, weekend normal acasa”. „Nu vii la Balea”. „La Balea ?” „O zi?”. „Da, fac un tur de o zi la Balea si daca vrei, vino si tu”. Discutam cu prietenul Costin de la Scorilo Turism, o mica agentie care face tururi exclusiv in Romania (uneori si in Romania de dincolo de Prut) si cu care am mai fost odata in Maramures asta toamna. Ma simtisem excelent in Maramures si, desi am bagat sute de kilometri, avusesem o experienta de neuitat. Si la Balea nu am mai fost pe iarna, am mai fost doar vara. Da, stiu, de cativa ani buni, acolo se construieste iarna de iarna hotelul de gheata, dar avusesem doua incercari ratate sa il vad. Adica am ajuns la telecabina, am vazut o coada stufoasa si am renuntat, intorcandu-ma in Ardeal. Da, cum sa nu, chiar vreau sa vad Hotelul de Gheata. Se poate face turul intr-o zi? Da, cu sculare dis-de-dimineata si retur seara. Multumesc, Costin, sigur ca vin.

Preturile la tururile lui Scorilo Turism sunt rezonabile, dar chiar nu ma asteptam la atata popor – cateva zeci de oameni se imbarcau pe la 6 dimineata in doua autocare stationate la Izvor. Ma bucur ca Scorilo are succes si ma bucur ca sunt multi romani care vor sa-si vada tara. Mai ales ca in cele doua tururi in care am mers, totul a functionat ceas. Ceas nemtesc, nu romanesc :).

Am gasit in autocar mai multi oameni cunoscuti, bloggeri sau ghizi, asa ca a trebuit sa renunt la planificata motaiala de rigoare pe autostrada pana la Pitesti. Pentru ca am avut de hahaiala cu oameni simpatici, cu care nu ma vazusem de mult. Nici n-am simtit cand am ajuns la Pitesti si apoi ne-am inscris pe dealurile spre Rm. Valcea. Era totusi februarie, asa ca soselele nu gemeau sambata de dimineata, asa ca am ajuns la Rm. Valcea intr-un timp-record, nici Valea Oltului nu a fost atat de rea. Surprinzator insa, foarte putina zapada. Venit dintr-un Bucuresti sub troiene, m-am mirat ca pasul Oltului este atat de lipsit de zapada. E drept, Oltul era inghetat-bocna, vazusem la televizor ca unele poduri de gheata fusesera dinamitate pentru a evita inundatiile.

Am ajuns la intersectia de la Visprem pentru stopul de la benzinarie. Am dat peste o vanzatoare isterica la Petrom (stiu eu de ce evit cu grija reteaua de benzinarii austriece), asa ca am avut timp sa admir Fagarasul in departare. Mare noroc avem… dupa cateva zile noroase, cu precipitatii de tot felul, aveam parte de unele din acele zile glorioase de iarna – un cer albastru clar, un soare stralucitor si zapada stralucitoare. De altfel, venisem echipat ca de Polul Nord, dar era mult mai frig la Bucuresti decat la Balea. Poate si pentru ca era foarte mult soare, pentru prima oara de cand revenisem din Asia, mi-am dat si caciula jos din cap.

Am ajuns undeva pe la 11 si ceva, aproape 11 si jumatate, la statia de telecabina Balea Cascada. Gata, aici, se inchidea Transfagarasanul, singura posibilitate de acces este cu telcabina (sau, ma rog, pe jos, dar trebuie sa ai echipament corespunzator si sa te pregatesti sa inoti in zapada pe ici, pe colo). Ei bine, nici de data asta nu era usor sa urci. Am avut noroc ca am fost primul autocar din cele doua care au ajuns, iar, surprinzator, in fata noastra nu erau chiar foarte multi la coada. Nu erau multi? Pai, am stat trei ore. Daca nu as fi fost in grup, poate as fi renuntat, dar acum, fiind si o vreme incredibila, am decis #REZIST! Si am rezistat vreo trei ore. Dar a meritat.

Telecabina din Balea arata binisor. Se vede ca e in maini private. Adica, cladirile sunt refacute, nu sunt o culme a modernismului, departe de asta, dar arata curatel, sunt chiar si ecrane, harti etc. Am fost in ultimul an la Busteni si Sinaia, acolo e jale. Prin geamurile telecabinei din Sinaia nu se vede nimic de cat e de zgariata (poate or fi schimbat geamurile intre timp, ca literalmente nu se vedea nimic), iar de telecabina de la Busteni nici sa nu mentionez. Cea de la Balea arata bine, dar avea o „mica” problema. Capacitatea – nu purta transporta mai mult de 14 oameni la fiecare 10 – 12 – 14 minute, depinde cat de repede se urcau turistii. Inteleg ca sezonul nu este non-stop, dar probabil nu ar da cu minus daca ar creste capacitatea prin niste investitii. Asa, am mers sontac, sontac si am rezistat vreo trei ore.

„Zborul” peste Transfagarasanul troienit a meritat insa totul… brazii aceia verzi plini de promoroaca, varfurile stralucind in soare, cerul acela albastru… Mi-as fi dorit sa fi mers mai mult, dar atata e drumul. Am coborat in viteza pentru a lasa telecabina sa plece cat mai repede pentru cei ramasi in spatele meu si am mai ramas pe „peron” sa pozez si sa filmez valea.

Imediat dupa ce iesi din casa telecabinei, am dat de un zid din caramizi mari din gheata. Aha, asta este hotelul. Brusc, imi aduc aminte de hotelul de sare din Salar de Uyuni, Bolivia, dar ma abtin sa intru. E inca soare si vreau sa fac poze cu valea, cu caldarea de la Balea, cu Tara Fagarasului. Si, intr-adevar, dupa ce urc in punctul de promenada de langa cladirea aceea care aduce cu un paraclis de biserica, dar parca e altceva, toata Tara Fagarasului, alba, dar clara era la picioarele mele. Wow!

 

Dupa pozele si hahaiala de rigoare, am intrat in hotel. Da, este o idee supertare. Unii pot spune ca e kitsch, altii pot spune ca e arta pura, nu ma intereseaza. Este impresionant, iar ideea (desi nu este originala) este foarte tare. Credeti ca ar mai fi fost cineva la coada la telecabina jos sa urce la Balea daca nu era hotelul? Nu, ar fi fost pustiu. In ziua de azi, turistul nu mai este atras doar de ce ti-a dat Dumnezeu, ci si de alte atractii. Iar ideea Hotelului de Gheata mi se pare geniala, asa ca jos, la telecabina, sunt cozi lungi. Nu locuia nimeni in hotelul propriu-zis, inteleg ca pana la ora 17:00 este deschis publicului (care plateste o taxa de 15 lei) si apoi curajosii care vor sa doarma se pot caza.

Platesc taxa si intru. Mai intai un soi de salon, iar in spatele sau apare, lung, marele salon de gheata. Wow… Nu simt frigul, dar sunt convins ca nu e usor sa dormi aici. Acum, e interesant, vii de afara de unde e cald, nu simti frigul… Salonul este de fapt un soi de coridor lung, cu mese, evident, din gheata, unde poti bea ceva de la barul din fund. Daca hotelul de sare din Bolivia cu care imi e greu sa nu-l compar era destul de spartan, cel de gheata se joaca frumos cu luminile si atmosfera (daca nu ar fi turisti) ar fi chiar speciala. Camerele nu au usi, ci doar o draperie si in acest moment sunt goale, isi asteapta oaspetii. Fiecare camera are un nume si o idee – din filme, mai ales, mai noi si mai vechi – exista camera Star Wars, Rocky III, the Hobbit, Mihai Viteazul, Dracula si altele. Toate sunt relativ similare – un pat mare, plin cu niste blanuri si saci de dormit caldurosi (cica, in mod normal, temperatura maxima din camere este de plus 2 grade), o statuie sculptata in gheata reprezentand numele camerei (Dracula, Harry Potter, Mihai Viteazul sau Darth Vader), o noptiera din gheata si cam astea… Dar jocul de lumini din fiecare camera face o atmosfera cu totul si cu totul speciala.

Care mi-au placut? Toate, dar evident trebuie sa fie si unele best of the best. As zice ca Interstellar (foarte luminata) si Toate Panzele Sus (cu un velier sculptat in gheata) deasupra patului sunt favoritele mele.

Dar complexul din gheata nu se reduce la hotel. Exista si niste „suites”, sa zicem niste camere premium intr-o alta cladire cu „igluuri”, unde gasesti cateva camere dar mult mai ample decat cele din hotel, probabil si mai scumpe. Si vizavi de igluuri se afla si biserica din gheata, o biserica functionala, sfintita, cu tot ce-i trebuie sa se poata celebra nunti si botezuri (brrr, nu cred ca se baga totusi cineva) cu totul si cu totul speciale.

Se cam intuneca, dar am petrecut cam cat am vrut sa petrec in cladirile de gheata, nimeni nu m-a zorit, am si baut ceva in hotel si apoi am trecut in restaurantul de la cabana Balea. Nu e obligatoriu sa faci frigul in hotelul de gheata, poti sa dormi linistit in cabana unde e cald si bine :). Si mancarea, chiar buna.

Am prins apoi un apus exceptional si am asteptat sa se scurga multimile… Telecabina mergea pana la ultimii turisti care voiau sa plece, asa ca am asteptat caderea noptii si am coborat. Nu chiar cu ultima cursa, dar cu penultima, da. M-am uitat la ceas. Era 19:45, tarziu si noapte. Urma lungul drum spre Bucuresti, unde am ajuns dupa miezul noptii.

 

A fost obositor? Nu. Cred ca si pentru ca am avut o vreme exceptionala si pentru ca locurile au fost superfaine. M-as duce sa dorm in hotelul de gheata? Nu, pentru ca, probabil, as raci. Dar m-as intoarce sa il revad pentru ca inteleg ca in fiecare an are o alta idee (editia 2016 – 2017 a fost despre filme). Si poate mi-ar placea sa dorm la cabana Balea.

Am ajuns inapoi la Bucuresti incantat. E drept, la retur, am motait, cred ca am si tras un somn de la Ploiesti incoace, dar ce conta. Era inca o excursie faina de care o sa-mi aduc aminte cu drag. Si daca nu stiti ce sa faceti in vreun weekend si prietenii nu vor sa iasa (sau poate vor sa iasa mai multi), aruncati o privire pe site-ul lui Costin de la Scorilo Turism. Aproape in fiecare weekend vine cu o propunere de tur. Si veti descoperi cu ajutorul lor ca Romania este frumoasa.

Imagini Balea

01. Muntii Fagaras

Buna dimineata, Fagarasilor !

02. Telecabina Balea Cascada

Casa telecabinei de „jos” – Balea Cascada

03. Telecabina Balea

Mi-a placut contrastul

04. Fagaras

Ce frumos e la munte iarna

05. Telecabina la Balea Lac

In fine, am ajuns la peste 2000 metri

06. Transfagarasan iarna

Transfagarasanul sub zapada

07. Tara Fagarasului

Ce faina e Tara Fagarasului !

08. Pe Transfagarasan

Uraaa… am ajuns la Balea si iarna !

09. Hotelul de gheata Balea

Intrarea in hotelul de gheata

10. Intrare hotel gheata

In antecamera

11. Soba de gheata

Sa ne intalzim un pic. Stai… E de gheata 🙂

12. Intrare hotel de gheata

13. Hotelul de gheata Fagaras

Marea sala a hotelului de gheata

14. Camera hotel de gheata

Cam asa arata camerele

15. Statuie de gheata

Marilyn Monroe varianta de gheata

16. Camera de gheata

Sa luam camerele la vizitat

17. Camera Harry Potter

18. Statuie Harry Potter

Cine il recunoaste pe Harry Potter ?

19. Camera de gheata

20. Camera Titanic

Toate panzele sus !

21. Masa de gheata

Sa stam la o masa deci
22. Meniu hotel de gheata

Sa bem ceva

23. In hotelul de gheata

24. Biserica de gheata

Biserica de gheata

25. Biserica de gheata Balea

26. Luxury accomodation - Balea

In iglu, la camerele „de lux”

27., Suite - hotel de gheata

Iata una … avea un coridor lung

28. Cabana Balea

Si cabana clasica de langa. Pe unde o fi lacul de langa ea ?

29. Creasta Fagarasului

Culmile Fagarasului erau inca insorite

30. Apus de soare

Apus de soare

31. Barul de gheata

Barul de gheata la lasarea serii

32. Telecabina gheata Balea

Ultima telecabina de la Balea… de fapt penultima 🙂

Categorii:
Romania

Comentarii

  • Poza „apus de soare” e superba!
    Felicitari!
    Made my day:-)

    horia 10 martie 2017 8:24 Răspunde
  • Am dormit la Hotelul de Gheata demult, in februarie 2005 (mi se pare, primul an cand au facut hotelul?). Cu sac de dormit ca lumea. Si inca-mi mai amintesc senzatia pe care am avut-o cand m-am trezit in timpul noptii – dormisem cu nasul afara din sacul de dormit si aveam globii oculari reci de parca nu erau ai mei. Si nu, n-am racit, am fost OK. dar au fost niste vecini de camera care au zis ca in toiul noptii au trebuit sa se duca in sala de mese a cabanei pentru ca le era prea frig si n-au rezistat.

    La vremea respectiva inca nu le venise si ideea cu biserica de gheata… Cladirile, vad eu, sunt mai mari si mai frumoase. As fi vrut sa reeditez si prin ianuarie-februarie 2017 aventura dar… n-a fost sa fie. Poate la anu’.

    Adi S. 21 martie 2017 16:41 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii