Uneori, imi aduc aminte de Egipt

08. Piramide, Egipt

Egiptul este cea de-a doua tara extraeuropeana in care am calcat. A fost pentru mine, de asemenea, primul meu zbor transcontinental. Mi-aduc aminte, am decolat cam pe la 10 noaptea de la Bucuresti si, vreo trei ore mai tarziu, Taromul survola Piramidele (wow, erau luminate, aratau ca o chestie extraterestra), apoi am zburat la joasa inaltime pe deasupra centrului din Cairo, luminat de ziceai ca e Las Vegas, si apoi am aterizat pe aeroportul international. Aici, am nimerit intr-o hala imensa cu niste neoane chioare de cu greu iti distingeai bagajele… noroc ca aveam rucsac in marea multime de geamantane de tot soiul).

Prima noapte, am petrecut-o intr-o pensiune de la nu mai stiu ce etaj intr-unul dintre blocurile alea batute de soare si de nisipul Saharei de prin anii ’30 sau ’40, dar a doua zi ne-am mutat in Zamalek, cartierul sic din Cairo, intr-un hotel care ne oferea o panorama exceptionala spre sofisticatul sediu al KGB din Cairo (ma rog, oficial era misiunea economica sau ceva similar a Rusiei, dar prea era intesata de antene).

In prima zi, am negociat la sange cu o agentie un pachet pentru restul zilelor prin Egipt. A fost o negociere d-aia de manual, cu baut de ceai, cu plecat si intors, cu „da-mi si aia”, da-mi si ailalta, cu schimbat hoteluri pe banda rulanta, din nou ceai, iesit la masa, intors la negocieri. Pana la urma, am stabilit toate coordonatele. „Happy me, happy you”. Si am sarit intr-un taxi de credeam ca ii cad usile la fiecare curba, in directia Piramidelor. Cand am ajuns, inca era ziua in amiaza mare, dar piramidele se inchisesera, inclusiv accesul pe platoul cu Sfinxul. Dar cred ca orarul limitat a fost gandit ca localnicii sa castige niste bani si ei… imediat, au aparut niste intreprinzatori particulari, care ne-au oferit o intrare „prin spate”, calare pe camile sau pe cai. Eram in Sahara, asa ca am ales sa ma urc pe o camila… pff, as fi preferat dupa aceea un cal, dar si asta e o experienta. Si de acolo, de pe camila, am efectuat pentru prima oara o convorbire telefonica in roaming. Nu stiu cat a costat, a fost scurta, dar inca ii multumesc amicului Narcis :).

Piramidele sunt cu adevarat impresionante… Nu numai pe mine m-au impresionat, ci pana si pe Napoleon, si pe Mark Twain, care erau citati in Lonely Planet pentru declaratiile lor istorice gen „Soldats! Du haute de ces Pyramides, 40 siecles nous contemplent” pana la cea mai haioasa declaratie a unui vanzator de „babirus” – „This is very big and very old”! E posibil sa spuneti ca piramidele sunt mult prea spartane, ca nu au giumbuslucurile arhitecturale ale monumentelor de la Luxor, dar, vorba lui Napoleon, trebuie sa ne gandim ca au fost construite acum mai bine de 4000 de ani, cand imensa majoritate a populatiei lumii de abia construia o cosmelie de surcele, si, in plus, sunt imense. Stati un pic in fata unei piramide si nu se poate sa nu ramaneti ravasiti de monumentalitatea ei. E drept, asta e efectul pe care si l-au dorit si Keops, si Kefren asupra contemporanilor si urmasilor. Imi inchipui cum aratau in perioada antica, atunci cand aceste „caramizi” de doua tone fiecare erau imbracate in calcar alb pe care erau scrise hieroglife imense in cinstea faraonilor-zei.

Ne-am intors si a doua zi dimineata pentru a intra in Piramida. In fiecare an, era o piramida deschisa prin rotatie, am senzatia ca am prins-o chiar pe cea mai mare, a lui Keops (cu ocazia excursiilor mele ulterioare, am intrat si in celelalte, dar sunt similare). Ne-am tarat prin culoarul din ce in ce mai ingust, mai inabusitor si mai claustrofob, pana am ajuns intr-un final intr-o incapere imensa, complet goala si, parca, mistica. Stand turceste, erau prezenti zeci de practicanti ai unui cult obscur, ce incercau o comunicare cu zeii. Sau cu extraterestrii. Apoi, ne-am fotografiat cu imensul Sfinx fara nas, am mai negociat niste papirusuri si ne-am retras spre fabulosul Muzeu Egiptean din iconica Piata Tahrir… Si unde am ramas cu gura cascata la masca lui Tutankhamon, la numeroasele artefacte de aur de la atatia faraoni si am ramas profund marcat cand am dat nas in nas cu corpurile mumificate ale unora dintre cei mai mari lideri ai istoriei… ma refer acum la Ramses al II-lea… Era si infricosator, si curios, si un sentiment ciudat de voyeurism… sa-i vezi pe acesti faraoni-zei la picioarele carora s-au inchinat milioane, stand acolo, dezbracati de vreo 3000 de ani de la moartea lor, in fata unor turisti.

 

A doua zi, am testat seriozitatea agentiei cu care urma sa semnam pentru urmatoarele doua saptamani. Testul era o tura la piramidele inca mai vechi decat cele de la Giza, din zona Saqqara. Am stabilit o ora la care urma sa vina soferul sa ne ia. Evident, ne asteptam ca va veni jumatate de ora mai tarziu, dar, soc si groaza… chiar era acolo. Vorbea engleza foarte bine, era volubil si glumet si parea sa stie totul. Avea raspunsuri la orice intrebare. La un moment dat, am facut pana. Masina era din alt secol. Ne-am dat jos si, imediat, soferul nostru a gasit vreo trei insi care stateau sub un palmier mai incolo. Au venit, au ridicat masina cu mainile, in timp ce soferul nostru a schimbat roata. Ce cric? Cricul era format din cei trei egipteni stafiditi care au ridicat masina…

Ajungem la Saqqara. Soferul ne zice ca ne intalnim peste 45 de minute. Ce vorbeste asta? D-aia ne-am luat taxi, sa stam cat vrem noi. Ne-am dus, am explorat, am fotografiat, am tras cu urechea la ce ziceau alti ghizi si, cand ne-am intors la masina, ne-am uitat la ceas. Socant, trecusera 44 de minute! Asta chiar stie!

 

Seara, am fost prin cartierul musulman din Cairo, acolo unde se afla moscheea Al-Aqsa, care da ora exacta pentru o buna parte din lumea sunita. Dar nu pentru moschee ne-am dus sau universitate, ci pentru un spectacol de sufi dancing al dervisilor rotitori… Ei bine, am fost la multe show-uri prin lume si la noi, dar cred ca asta este singurul spectacol la care am intrat in transa. Muzica aia hipnotica, tobele acelea, omul ala care se rotea ca o masina… si el era in transa, am intrat si eu. Si dupa 45 de minute de rotit incontinuu, in momentul in care s-a oprit, era ca si cum s-ar fi ridicat de la masa. A fost wow! Incredibil.

 

Restul excursiei a fost o cavalcada de amintiri superbe. Mi-aduc aminte cand ne-am dat jos in gara Aswan dupa o noapte petrecuta pe tren, iar soarele ardea, parjolea, dar nu imi pasa; plimbarea cu felucca pe Nil in Aswan, printre insule cu o vegetatie nemaivazuta, luxurianta, contrastand la maximum cu pustiul de piatra si nisipul de pe malurile marelui fluviu; coloanele incredibile ale templului din Luxor, spectacolul de sunet si lumini cand vocea naratorului rasuna enigmatica de dupa coloane, picturile pastrate nealterate de mii de ani, mormintele elaborate ale zeilor-faraoni, dar si restaurantele din colt de strada cu ospatari care pareau alimentati cu baterii Duracell, diminetile habauce, treziti de muezinul prea matinal, dar la fix sa stau cu o cana de ceai cu ochii cascati la Ra-Zeul Soare, rasarind din nou si din nou peste dealurile plesuve. Era asa de evident de ce zeul suprem in Panteonul egiptean a fost Ra, atat de evident.

 

Sincer, mi-e dor de Egipt. De vanzoleala, de faraoni, de rasarit si apus, de morminte de faraoni, de culori care au trecut mileniile, de vanzatorii de babirus, de Nil, de a calari ilegal pe dealurile de unde pot admira 40 de secole de istorie…

 

Cand sa mergi in Egipt

Primavara si toamna. Iarna e OK de la Luxor in jos, in Cairo poate fi destul de ceata, dar si acolo e OK. Noaptea este insa rece in desert.

 

Tururi organizate

Dupa o perioada de „seceta”, incet, incet, agentiile romanesti revin timid in Egipt. Cei de la J’Info Tours sunt unii dintre pionierii cu tururi ce includ legendara croaziera pe Nil. Aici gasiti toate detaliile.

 

Viza Egipt

Se da on-arrival cand aterizati la Cairo (sau pe orice alt aeroport). In martie 2015, autoritatile anuntasera ca toti strainii trebuiau sa obtina o viza inainte de a ajunge in Egipt, exceptand grupurile turistice organizate cu ajutorul unei agentii de turism egiptene. In fata protestelor unanime ale tuturor din industria turismului, s-a renuntat la aceasta idee care ar fi pulverizat o industrie si asa puternic afectata. Oficial, pana cand se va lansa un sistem de e-visa. Cand o da Allah.

 

Siguranta in Egipt.

Inshallah.

 

Imagini Cairo, Egipt

01. Muzeul Egiptean

Muzeul Egiptean, depozitar al unor tezaure uluitoare

02. Moscheea Al-Ahzar

Moscheea-universitate Al-Ahzar

03. Moscheea Muhamad Ali

Moscheea Muhammad Ali din Citadela

04. Piramida Egipt

La doi pasi de Piramida

05. Calare spre piramide

Calare pe dindos

06. Spre Piramide

07. Sfinxul

Sfinxul vazut de pe deal

Categorii:
Egipt

Comentarii

  • Chiar daca e foarte cald pe acolo, as fi mers macar o data sa vad piramidele si Sfinxul. Desi daca mergi mai in sud, aproape de granita cu Sudan, mai ai Abu Simbel si Valea Regilor de la Theba. Pacat de conflictul din 2011 pana in 2014, si-au pierdut 90 % din turisti.

    Poate peste vreo cativa ani va fi situatia mai calma prin zona incat sa poti merge fara vreo problema. Momentan insa, Egiptul nu e pe lista mea de calatorii.

    Becky 22 martie 2017 13:53 Răspunde
    • Am fost in Valea Regilor, nu am ajuns la Abu Simbel. Turismul nu a scazut cu 90%, doar vreo 30 – 40%. Faptul ca nu mai exista turisti romani, asta nu inseamna ca nu sunt destui rusi, englezi, nemti, etc.

      Imperator 22 martie 2017 20:40 Răspunde
      • Legat de scaderea numarului de turisti, am facut o eroare. Cifra de 90 % era de prin 2012. Intre timp e clar ca multi turisti au revenit in Egipt pentru vizite.

        Nu am vazut totusi operatori aerieni de la noi sa aiba zboruri la preturi ceva mai mici catre Egipt. Din ce am vazut, sunt cu escala la Atena, iar pretul e undeva la 400 de euro (cele mai ieftine, dus intors).

        Becky 28 martie 2017 11:02 Răspunde
  • Postarea asta a cazut la tzanc’ pentru mine. Chiar aveam nevoie de niste informatii despre Egipt. De o luna incoace tot „vanez” bilete de avion ieftine catre Cairo in noiembrie. Aegean am vazut ca ofera zboruri din Bucuresti catre Cairo ( escala in Atena ) cu 115 euro/segment. Dar astept sa vad programul de iarna la Meridiana. Am vazut zboruri la ei din Malpensa cu 70 euro/segment. Iar pana in Malpensa, Wizz cu 39 lei din Sibiu.

    Paul 22 martie 2017 16:43 Răspunde
  • Ba da, turismul a scazut drastic in Egipt, pe masura ce si securitatea s-a deteriorat. Am fost de 3 ori, diferenta intre 2009 si 2017 fiind imensa.

    Bau 22 martie 2017 23:55 Răspunde
  • Bună. Mi-a plăcut foarte mult ce ai scris în acest articol. Și eu am fost în Egipt. În Ianuarie pe 27 m-am întors . Am stat 3 luni acolo. A fost superb. Am vizitat și eu multe locuri din Egipt. Egiptul este superb din toate punctele de vedere. Am rămas foarte impresionata de acele locuri. Mă voi întoarce în curând , ca eu vreau sa mă mut acolo. Ca acolo locuiește soțul meu. Este egiptean de origine. În Cairo am locuit acest timp cât am stat acolo. Am rămas fără cuvinte ce am văzut acolo. De vis, mirific. Ceva wowww. Am vizitat și Dubaiul și Turcia . Din aceste 3 destinații , ce pot sa spun: au fost superbe toate. Am plecat de acolo cu amintiri foarte plăcute. Oamenii sunt foarte calzi și primitori. Sunt locuri de vis în aceasta lume. Doar Îți trebuie bani și timp sa le vizitezi. Mi-am propus în următorul sfârșit de am sa ajung în Tailanda . Doamne Ajuta ( Insh’Allah ) Cum spun arabii. Ce sa Îți spun: călătorie plăcută și sa te bucuri de orice moment din viața , ca tare este scurta aceasta viața. Mult succes!

    Vasi 23 martie 2017 6:57 Răspunde
    • Buna vreau sa stiu cand ai plecat in egipt ai facut escala in atena ??

      Emy 19 aprilie 2017 19:13 Răspunde
      • Nu. Am fost de 3 ori
        Prima data – direct cu Tarom
        A doua oara – cu Alitalia, am schimbat in Milano
        A treia oara – am luat Egypt Air din Larnaca (cu Wizz / Blue pana la Larnaca) spre Addis Ababa, dar am avut tranzit destul de lung in Cairo si am dat o fuga prin oras.

        Imperator 19 aprilie 2017 21:02 Răspunde
  • Am fost în toamna anului trecut. Singur, fără agenție, din Cairo până la granița cu Sudanul. Situația este stabilă, dar turiști foarte puțini (cred că am văzut maxim 50 într-o săptămână și vreo 30 erau în Muzeul Egiptean din Cairo…) Se plângeau egiptenii că pe coasta Mării Roșii s-au închis resorturile din lipsă de turiști – cred că procentul sare binișor de acel 30-40%. M-am simțit în siguranță tot timpul. Oamenii sunt minunați.

    Marius 23 martie 2017 10:57 Răspunde
  • Am vizitat Egiptul imediat dupa primavara araba…proteste anti Morsi…im poze am corturi in Midan Tahrir, in altele armata, in una niste pavele in aer, cladiri arse langa muzeu, hotelul partit cu protestatarii din piata, o perchezitie nocturna a armatei in frigul noptii din desert in drum spre Sharm, escorta miligara la taxi inspre Taba in Sinai si trecerr a pied in Israel…Priceless 🙂

    V 24 martie 2017 22:36 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii