ImperatorTravel

Croaziera la fiorduri (ep. 6). Reintoarcerea la Copenhaga

29-mica-sirena-copenhaga

Orice lucru pe lume are un inceput si un sfarsit, asa ca si croaziera mea prin marile nordului se apropia de sfarsit. In general, dar nu obligatoriu, croazierele sunt circulare – portul de imbarcare este si cel de debarcare, deci urma sa debarcam la Copenhaga. Croaziera aceasta a avut doua puncte de imbarcare/ debarcare – in Copenhaga si in Warnemunde, de unde s-a imbarcat un contingent zdravan de nemti. Era ultima cursa, de anul acesta, din fiordurile Norvegiei; de altfel, cred ca nici nu mai ajungeau prin Olden si Geiranger alte vase… MSC Opera, sigur nu. Dupa Copenhaga si Warnemunde, MSC Opera urma sa mai faca un ultim tur prin Baltica pana la Helsinki si St. Petersburg (si aici era ultimul tur de anul acesta, vine frigul !) si apoi se repozitiona in Mediterana, trecand Gibraltarul spre o mare mult mai calda. De altfel, in octombrie va mai face o tura si pe la Marea Neagra si va ajunge la Constanta, in caz ca vrei sa o vedeti, o s-o gasiti in cel mai mare port al Romaniei de doua ori… Mai apoi, o va lua cel mai probabil spre Caraibe. Si ca veni vorba de pozitionari: daca sunteti mai mult interesati de o croaziera, de viata pe vas, de stat la piscina si baut cocktailuri in mijlocul Atlanticului, in general, companiile de croaziere efectueaza repozitionari undeva la sfarsit de toamna… adica se muta din Mediterana in Caraibe. Cand la noi vine frigul, in Caraibe incepe sezonul secetos si viceversa – prin aprilie, mai, incep sa migreze inapoi in Europa. Aceste voiaje mai lungi, numite „repozitionari“, cand ai parte de 5–6 zile, uneori mai mult, de navigat, sunt mult mai ieftine decat croazierele care includ foarte multe acostari. De asemenea, este evident, capetele de sezon sunt mult mai ieftine decat varfurile de sezon…. In caz ca vreti sa „vanati“ o croaziera ieftina.

Citește mai mult

Croaziera la fiorduri (ep. 5). Aceste fiorduri minunate ale Norvegiei

12-vas-croaziera-in-fiorduri

Sincer, asteptam cu mult entuziasm, dar si cu o oarecare strangere de inima reintalnirea cu fiordurile Norvegiei. Vazusem un mic fragment acum 19 ani pe la Flam si ramasesem cu gura cascata, mai vazusem niste fiorduri pe coasta muntenegreana si, din toate rutele de croaziere care sunt in Europa, cel mai mult si cel mai mult imi dorisem sa merg la fiorduri. Si iata ca dorinta mi se indeplinise. Nu aveam nicio emotie ca nu o sa-mi placa, imi plac muntii, iar combinatia munte + mare este „ucigatoare”, emotia venea de la vreme… in Bergen plouase cumplit, ceata de s-o tai cu cutitul, si acum intram in fiorduri. Soare era un vis frumos, barem sa nu ploua si sa nu fie ceata. Mi-am pus ceasul sa sune devreme si primul lucru pe care l-am facut a fost sa trag perdeaua la hublou. Da, eram in fiorduri, da, muntii erau la doi pasi, nu era soare, dar nici ceata. Nu trebuie decat sa imi trag nadragii si sa fug pe punte. Lucru pe care l-am facut mintenas.

Citește mai mult

Croaziera la fiorduri (ep. 4). Bergen, poarta fiordurilor

16-roman-in-bergen
Bergen

Timp de secole, Bergen a fost un oras liber, independent, care nu a avut de-a face cu restul Norvegiei, ci, mai degraba, cu restul Europei. Intre Bergen si Oslo se afla bariera formidabila a muntilor mai intotdeauna plini de zapada, in timp ce Marea Nordului, pe malurile careia se afla, era mult mai usor de traversat. In consecinta, timp de secole, Bergen a facut schimburi culturale si materiale cu englezii, cu nemtii, cu francezii, chiar si cu fratiorii lor aflati mai la nord, in Feroe sau in Islanda, si mai putin cu norvegienii. Dezvoltarea infrastructurii terestre – drumuri si cai ferate au legat intr-un final Bergen de restul Norvegiei, dar multi sustin ca orasul este cel mai cosmopolit din foarte conservatoarea Norvegie, avand ca dovada si cel mai vizitat obiectiv turistic din oras –, casele din lemn care provin din vremuri medievale si unde se afla reprezentanta celebrei Ligi Hanseatice, o federatie a negustorilor germani din mai multe orase ale Germaniei de Nord care dominau comertul la Marea Baltica si Marea Nordului.

Citește mai mult

Croaziera la fiorduri (ep. 3). O zi pe mare, pe MSC Opera

01-msc-opera
MSC Opera

Dupa ziua petrecuta in Germania, vasul MSC Opera a plecat, in sfarsit, spre nord. In fine, mi-a fost neclar de ce traseul care pleca din Copenhaga a inclus si o tura la sud, in Germania, pentru ca mai apoi sa revenim, sa traversam Danemarca si sa ne indreptam spre destinatia noastra principala, fiordurile norvegiene. Am intrebat si mi s-a raspuns cu o intrebare – „Stii de ce toate vasele de croaziera din Mediterana opresc la Tunis ?”. „Hm, pai pentru un pic de exotic, desi Tunisul seamana foarte mult cu Franta meridionala”. „Nu neaparat, pentru ca acolo e cel mai ieftin gunoi din toata zona. Toate vasele lasa gunoiul la Tunis”. Cine stie ce deal-uri s-or face la Warnemunde. Dar, ma rog, am facut o excursie faina pana la Lubeck si asta este ce a contat.

Citește mai mult

Croaziera la fiorduri (ep. 2). Lubeck, vechiul oras hanseatic

26-holstentor
Lubeck

Prima noapte pe vapor a fost chiar linistita. Mie imi place sa dorm leganat, asa ca, atunci cand am pus patul, am adormit imediat. Stiu ca unii aveti la inceput senzatia de cutremur, dar nu trebuie sa va speriati. Chiar si daca sunt intr-un vas imens, cu mai bine de 3.000 de oameni la bord (echipaj si pasageri), suntem totusi pe mare si se mai leagana un pic (data trecuta, am prins si furtuna, acum, nu chiar). M-am trezit si primul lucru a fost sa trag perdeaua sa ma uit pe geam. Hmm, era cam intunecat, ceva nor, o geana de soare undeva la orizont. Urma sa vizitam orasul Lubeck, aflat la vreo 150 km de locul unde debarcam, pana acolo vremea se putea schimba de 100 de ori. Si, speram eu, in bine. M-am imbracat repede, am fugit la micul dejun si m-am prezentat la locul de imbarcare pentru excursii.

Citește mai mult

Croaziera la fiorduri (ep. 1). Plecarea din Copenhaga

32-msc-opera-copenhaga
Copenhaga

Acum cativa ani, experimentam prima croaziera din viata. La Mediterana. Era pentru prima oara cand paseam pe unul dintre acele vase imense cat Casa Poporului (ei, mai mici, dar uneori asa ai senzatia ca sunt) care navigheaza dintr-un port intr-altul cu mii de pasageri la bord, un soi de megahotel plutitor cu magazine, cazinouri, restaurante, baruri, sali de spectacole, biblioteci (da, exista si asa ceva, nu sunt cele mai populare sali, dar va asigur ca existau pe ambele vase cu care am navigat). Pana atunci, pentru mine croazierele erau doar pentru oameni care au implinit vreo 70, hai, 65 de ani. Nu e chiar asa, dar daca te urci la bordul unui vas “mainstream”, vei gasi destui pasageri de varsta a doua sau a treia. Cu ocazia celei mai recente ture, am aflat mai multe despre industria croazierelor.

Citește mai mult