Inceputurile maratonului meu: UTC in RFG !

Obiective turistice Germania: Muzeul Catedralei Aachen, RFG

Cand eram liceean, imnul UTC-ului incepea cu versurile “UTC-istii de azi, comunistii de maine”… Nu de putine ori, in careu, jumatate dintre noi cantam cu spor “UTC-istii de azi, RFG-istii de maine”… pe langa poanta rasu-plansu, versul ilegal releva fascinatia pe care o exercita Germania Federala asupra Romaniei socialiste… pe vremea aceea, Italia, Spania sau Olanda aproape de contau… visul erotic al romanilor era sa ajunga in ReFeGe !


Dupa cum am mai povestit la un moment dat, inceputul maratonului meu prin lume dateaza din 1991 de cand am prins o bursa in Olanda, in orasul Maastricht… Am mai povestit pe larg acum cateva luni despre cum am picat la 19 ani din Romania inca foarte socialista in mijlocul putredului Occident capitalist… Evident, Olanda mi-a placut instantaneu, apoi am vizitat si Belgia, dar continuam sa imi doresc sa ating Fata Morgana a milioane de romani – RFG-ul, tocmai proaspat reunificat…

Pe vremea aceea, inca nu exista Schengen. Ca roman, iti trebuia viza pentru fiecare tara din Europa – viza de Austria, viza de Spania, viza de Suedia, viza de RFG. Doar cele trei tari din Benelux erau mai simpatice si ofereau o viza comuna pentru toate trei. Asa ca desi Aachen-ul era la 40 km de Maastricht, imi trebuia viza. Noroc ca aveam un consulat RFGist in Maastricht, asa ca nu trebuia sa merg mai departe de piata centrala Vrijthof… Fiind rezidenti olandezi, primeam viza fara probleme, dar problema este ca si costa serios… 27,50 guldeni, o poala de bani…

Ce sa fac, eram la doi pasi, cum sa nu ma duc in RFG ? Asa ca m-am scarpinat de 27,50 guldeni si am primit o atat de dorita viza de RFG. E drept, era de 5 zile, dar ce conta… Si unde sa mergem prima oara ? Pai hai la Aachen, ca e la doi pasi…

Asa ca intr-o sambata destul de insorita de noiembrie, eu si cu amicul Costel am sarit in tren in directia Aachen… Credeti ca a controlat cineva pasapoartele pe tren ? Evident ca nu… oricum viza era valabila pana in martie, deci puteam sa o mai folosesc… Pana la urma am coborat fara probleme in gara din Aachen in fata careia se afla o statuie cu cai… Cai, nu cai putere !

Totul in Aachen se invarte in jurul marelui Charlemagne, regele francilor cunoscut si sub numele de Carol cel Mare… Tipul este vazut de PR-istii UE ca un ante-mergator a Uniunii Europene, a unificat sub coroana lui zone intinse din actuala Franta, Germanie sau Italie, pana hat spre Austria si Spania. Charlemagne si-a stabilit capitala giganticului sau imperiu taman in Aachen, veche colonie romana in anul 794. Tot aici, s-a proclamat imparat roman in anul 800.

Cel mai impozant monument din orasul vechi este Domul, construit de asemenea de Carol in jurul anului 800, acesta fiind locul in care a fost incoronat si de asemenea unde a si fost ingropat. Locul a fost si continua sa fie un loc de pelerinaj, deoarece se spune ca exista parti din giulgiul lui Hristos aduse de Carol de prin Palestina. De altfel, sarcofagul acestuia este gazduit de imensul Dom, fiind loc de veneratie – Carol a fost canonizat la circa 300 de ani de la moartea sa de imparatul Frederic Barbarossa – il stiti, baiatul care a intrat in istorie nu pentru canonizarea lui Carol, ci pentru promulgarea legii germane a puritatii berii, pomenita de sute de ani in tot soiul de materiale publicitare.

Nu am ratat nici Domul, nici sala cu statui de aur gigantice sau mormantul marelui stramos al Uniunii Europene… un singur lucru am remarcat… de departe Domul din Aachen semana destul de bine cu Biserica Neagra din Brasov… si asta m-a facut sa cred atunci in 1991 ca suntem totusi in Europa… in ciuda multor pareri contrare…

Spate in spate cu Domul se afla remarcabila Primarie gotica a orasului cu o fatada plina cu zeci de statui ale regilor si imparatilor germani, multi incoronati fix in acest oras… Daca pe vremuri, pe aici treceau procesiunile fetzelor laminate, nobili si prelati, acum, procesiunea este formata din adoratori ai berii germane – in fata primariei este plin de carciumi, oferind faimoasa bere germana… Am mai trecut si pe la muzeul ziarelor (nu de alta, dar era moca, si eu oricum am o fascinatie cu presa scrisa).

Si cam atata parea sa fie in Aachen… Noi aveam un mic pliant cu harta turistica a orasului obtinut de la Oficiul de Informatii Turistice din Maastricht… Ne-am mai plimbat pe strazi si mi-a traznit o idée… Daca acum mai bine de 1000 de ani, Aachenul era capitala, fiind in mijlocul unui mare imperiu, astazi este un oras de granita… practic suburbiile sale sunt pe granita cu Olanda si Belgia… Si cum stiam ca exista un punct pe undeva unde cele trei state se intalnesc am decis sa purcedem acolo pentru a face o poza cu un picior in Germania, altul in Belgia si cu vreo alta parte a corpului in Belgia ! O fantezie extrema pentru un roman obisnuit care avea fobia granitelor ce nu pot fi trecute… si aici parca nici n-ar exista… Incredibil !

Ne-am uitat pe hartile transportului in comun afisate in statiile de autobus si am luat-o la pas… Din pacate, harta nu era foarte ok… cu cat te departai de centru, scara la care fusese tiparita crestea… si cum nu ne-am prins de asta, initial ni s-a parut ca minunatul punct era la doi pasi, cand colo… am mers de ne-am plictisit… In plus, fiind noiembrie se intunecase déjà, iar zona prin care treceam parea destul de dubioasa… nu mai vedeam capsoare blonde teutone, ci unele mult mai intunecate…

La un moment dat, chiar se facuse noapte, asa ca de comun acord, am decis sa renuntam. Hai sa ne intoarcem la gara cu autobuzul… Lux ! Ne-am oprit intr-o statie si in ciuda faptului ca am studiat cu atentie harta, nu ne-am prins unde se duce autobuzul… dar pana sa ne lamurim, tocmai apare autobuzul… nu poate fi ratat, sambata seara prin zona transportul in comun e foarte rar.

Urc primul si ii spun soferului “to railway station, please”… Atat el cat si un alt prieten de-al lui se uita la mine fara cuvinte… par sa nu priceapa nimic… Hai, ca trebuie sa stie olandeza, Olanda e la juma de kilometru. “station” (a se pronunta “stasion”). Parca i-as fi cuvantat in japoneza… “A la gare, s’il vous plait” mai incerc… Belgia fracofona e si ea la vreo juma de kilometru. “La gara, mancati-as !”… “Na vokzalu !”. Ma simteam ca in bancul ala cu turistul strain care ii intreaba pe Ion si Gheorghe ceva in vreo 10 limbi si pleaca fara sa primeasca informatia… Ion catre Gheorghe “Bai, Gheorghe, ai vazut, ba cate limbi stie asta !” “Da, ba, si ce i-a folosit ?”… Asa si eu… ii spusesem in engleza, olandeza, franceza, romana si rusa… Ce mi-a folosit ?

Pana la urma am decis sa imit o locomotiva cu aburi “u u u, tuf, tuf, tuf”… Aha, se prinde soferul, “bahnof ?”… Asa sa fie, daca vrei tu… OK, zwei marken”. 2 marci pentru amandoi…? Nu e chiar ingrozitor.

Ma asez langa Costel… Autobuzul plin, dar toata lumea pe scaune… cate scaune, atatia pasageri… Costel isi deschide constincios ghidul de conversatie roman-german si incepe sa indruge ceva in germana destul de tare… Ma uit prin autobuz… toti ochii pe noi… hm… citisem eu pe undeva ca astia din Aachen sunt cei mai nazisti dintre nemti, dar chiar asa… Il inghiotesc “Ce citesti acolo?”… “Pai incerc sa fac o fraza de genul – Domnule, unde trebuie sa ma dau jos la gara ?”. Hmmm, oare ? “da, ce naiba e cuvantul ala de il repeti tot timpul – “ghenose” ?

Costel al meu se uita in dictionar, se intoarce spre mine si zambeste cu toti dintii: “tovarase…”… Ups, ghidul de conversatie este redegisto-roman si de fapt Costel al meu repeta in nestire “Tovarase, unde sa ne dam jos pentru la gara ?”… hmm… asta imi explica de ce se uita toti la noi….

Instantaneu, intre doua blocuri vad caii din fata garii… Costele, jos, trecem si pe langa gara, ne mai si urasc astia din autobuz… Hai, tovarase Costel ! Genosse Costel ! Ajungem in gara, taman bine cand trenul de Maastricht a tras la peron… Urcam si ne asezam… ne-am facut damblaua… fostii UTCisti au ajuns in RFG… Si se vor mai intoarce !

Transport Germania: gara Hauptbanhof, Aachen, RFG

La station / station / gare / gara / vokzal… numai pe germana nu stiam desi scrie mare 🙂

Obiective turistice Germania: Primaria Aachen, RFG

Dragi tovarasi si preteni… din balconul Primariei municipiului Aachen

Obiective turistice Germania: Dom Aachen, RFG

Domul – aduce cu Biserica Neagra…

Obiective turistice Germania: Muzeul Catedralei, Aachen, RFG

Tezaurul Domului – eu si Charlemagne 🙂

Obiective turistice Germania: Muzeul Ziarelor, Aachen, RFG

in muzeul ziarelor din Aachen

Comentarii

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pin It on Pinterest