Exista cateva orase antice in lume care au fost distruse si apoi reinviate… Poate cel mai faimos este Pompei, dar as adauga la lista si Angkor Wat, Petra sau Macchu Pucchu. Pentru mine, toate aceste locuri sunt magice atat datorita frumusetii si maretiei lor, dar si pentru ca descoperi nivelul civilizatiei atins de specia umana inca de acum sute sau mii de ani… Un astfel de loc magic este Persepolis, in Iran.
Prin clasa a V-a, la scoala, multi dintre noi au invatat istoria antica. Erau lectii intregi dedicate luptelor dintre greci si persi. Persii erau aia rai care veneau peste greci sa-i cucereasca… Si dupa cateva tentative nereusite (stiti povestea cu cei 300 de spartani sau a alegatorului de la Marathon de a ajuns sport olimpic), ei bine, grecii au venit peste persi. Cei mai carcotasi ar spune ca nu grecii, ci macedonenii, un popor totusi aparte, dar aflat in sfera de influenta a magnificei culturi a Greciei Antice. Ei bine, cand Alexandru Macedon i-a invins pe persi si l-a ucis pe Darius III, ultimul rege al regilor din dinastia Achemanida, a intrat in orasul care fusese o capitala a lumii pentru cel putin 200 de ani – aici se stransese bogatia Babilonului, a Asiei Mici, a Egiptului Antic, a Petrei pana la portile Indiei… Si evident ca Alexandru si trupa lui nu a precupetit nici un efort pentru a jefui tot ce putea fi jefuit… In urma invaziei, Perspepolisul a ars si a fost pustiit. Unii autori antici sustin ca Alexandru insusi a dat ordin ca vechea capitala sa fie arsa pentru a razbuna distrugerea Atenei si a Partenonului, realizata de persi cu vreo 100 si ceva de ani inainte. Alte surse sustin ca baietii lui Alexandru s-au imbatat crita, iar focul a izbucnit accidental…
Cert este ca Persepolisul a murit si nu a mai inviat decat in ultima suta de ani ca loc de pelerinaj turistic de data aceasta.
Persepolis este la 70 km de Shiraz, dar transportul public este destul de sporadic. De aceea majoritatea turistilor vin cu un tur din Shiraz. Si pentru ca voiam sa aflu mai multe despre metropola lumii antice, am ales sa luam si un ghid cu noi. De fapt, am avut o ghidusa buna vorbitoare de engleza. Din vorba in vorba, aveam sa aflu ca de fapt ea nu este persana, ci azera si destul de mandra de acest lucru. Azerii sunt un popor turcic, care vorbesc o limba extrem de similara cu turca, dar spre deosebire de turci, sunt siiti si nu suniti ceea ce ii apropie intr-un fel de Iran. In nord-vestul Iranului in zona Tabriz exista o mare comunitate azera, iar ghidusa noastra era de pe acolo, dar maritata in Shiraz.
Inca din primele discutii, imi spune cat de revoltata este ea si restul iranienilor cum sunt stramosii lor infatisati in filmul 300. Ma intreaba daca l-am vazut. “Nu, nu l-am vazut, dar am auzit ca e o mizerie de film” (lucru complet adevarat, asta este ce am auzit de la cei care au pierdut cativa lei sa-l vada). Am intrat definitiv in inima ei …
Ajungem la Persepolis. Asezarea este deosebita, la picioarele unor dealuri… Din antichitate s-a pastrat intrare majestuoasa… Pentru a intra in orasul-cetate, urci pe o scara monumentala, dar cu trepte deloc inalte – persanii imbracati in togile lor lungi nu trebuiau sa depuna prea mult efort – pentru aceasta idee, le multumim arhitectilor ahemenizi si noi, turistii contemporani… Odata ajunsi sus, intram prin gigantica “Poarta a tuturor natiunilor”, impodobita cu un statui de lei inaripati cu fete de om – niste sfincsi specifici persani. Toate cladirile sunt impodobite fie cu fapturi legendare, cu figuri ale marilor regi, ale supusilor, dar mai ales a garzii nemuritorilor – aceea garda legendara a sahului a caror componenti aratau fix la fel si in batalii erau inlocuiti de niste clone in caz ca mureau – de unde si porecla de “nemuritorii”.
Ne invartim pe platoul inalt inainte de a intra in Palatul Apadana, resedinta sahului sahilor. Imperiul persan al ahemenizilor se dorea un imperiu universal, un imperiu care nu dorea sa cotropeasca si sa asimileze, ci un imperiu care sa graviteze in jurul unui rege al regilor, asa cum si religia zoroastriana gravita in jurul unui zeu unic, Ahura Mazda. In fiecare an, popoarele supuse veneau sa aduca daruri si sa-si aduleze stapanul suprem – basoreliefurile pastrate in conditii bune ii infatiseaza pe etiopieni, pe egipteni, pe capadocieni, pe indieni, dar si pe traci, din familia carora au aparut si stramosii nostrii, dacii… Ma uit cu atentie – nu prea arata cu imaginile din Roma Antica… au insa caciulita de tarabostes pe cap, dar moda din jurul anilor 300 i.Hr era diferita cu cea din vremea lui Decebal, fiul lui Scorilo.
Un alt palat uimitor este palatul celor 100 de coloane, aparent folosit pentru elita militara a Imperiului… Poarta de langa palat este neterminata datorita faptului ca era in constructie in momentul in care a ajuns Alexandru la Persepolis. Intrebarea este cum se poate ca un oras din piatra sa cada prada flacarilor… Explicatia cea mai logica este ca aceste palate aveau niste imense acoperisuri de lemn, iar structura lor de rezistenta se baza pe fier…Cand lemnul a luat foc, fierul s-a topit si imensele ziduri s-au prabusit… Dar Slava lui Ahura Mazda, nu toate, asa ca astazi putem sa vizitam aceste magnifice structuri.
Pe dealurile ce domina orasul locuiesc zeii. Sau ma rog, semi-zeii, aici se afla sculptate in piatra dealurilor mormintele marilor regi Artaxerxes II si Artaxerxes III. Mormintele sunt similare cu cele de la Petra – imense structuri sapate in piatra… Desi mormintele nu sunt la fel de spectaculoase ca cele de la Petra, merita efortul sa urci… la picioarele tale se afla intregul Persepolis si doar de aici, poti sa-ti faci o impresie cat de cat corecta asupra maretiei vechii capitale.
Trecem prin zona turistica de unde putem cumpara o Cola rece sau un ceai cald si plecam mai departe. Oprirea urmatoare la Naqsh-i Rustam, necropola regilor regilor. Aici, intr-adevar, sculpturile sapate in piatra pot pune Petra in umbra… Si aici, sunt toti marii regi – diversii Darius, Xerxes si Artaxerxes… Sa nu credeti ca veti gasi vreun sarcofag al vreunui rege… Nu au avut niciodata. In religia zoroastriana, trupurile neinsufletite erau lasate sa fie devorate de vulturi pentru a nu polua pamantul cu cenusa sau cu trupul inmormantat. La picioarele acestor morminte, din cand in cand, intercalate, sunt sculpturi redandu-i pe regii parti – prezenta lor aici se legitimizau ca fiind adevaratii urmasi ai ahemenizilor !
Dupa ocupatia elena si regatul elenic care a urmat ahemenizilor, persii au recreat un nou mare imperiu – imperiul part care s-a duelat decenii de-a lungul cu Imperiul Roman. Una din cele mai celebre sculpturi in piatra este a unui rege part caruia i se inchina un imparat roman facut prizonier – o umilinta fara margini pentru pana atunci invincibilul Imperiu Roman… Dar nu trebuie sa uitam ca din aceasta infruntare a gigantilor romano-parta a dus la situatia de astazi de dominatie a Islamului… Trupele lui Mohamed, Abu Bakr si Ali au pulverizat Imperiul Part si au macinat Imperiul Bizantin, profitand de slabiciunea lor generata de razboaiele multi-seculare… Si astfel Ahura Mazda si Sfantu Petru au fost inlocuiti de Mohamed, Ali si Fatima… Desi mai vezi persani cu simbolul lui Ahura Mazda la gat, facand temenele in moschei !
Ultimul stop in stravechiul Pasargadae. Aceasta a fost prima capitala a imperiului, inainte de construirea Persepolisului. Mare lucru nu a ramas decat din acest oras, doar imensul sarcofag din piatra al lui Cyrus, fondatorul Imperiului Ahemenizilor si cateva cladiri asa-zis legate de figura regelui Solomon… De fapt, temple ale focului sau palate ale regilor – localnicii au sustinut ca aceste locuri au de-a face cu Solomon pentru a nu fi distruse de arabii musulmani care dupa cum bine se stie recunosc eroii din Vechiul Testament…
A fost o zi intensa si grea… Pentru prima oara ne-a fost cald. Au fost peste 30 grade. Si eram inca in aprilie… Cum o fi pe aici in august ? As prefera sa nu simt !
Urcand scarile
La Poarta Tuturor Natiunilor
Soldati persi
Si un sah al sahilor
Nemuritorii
Ghidusa si cartea ei
Mormantul lui Artaxerxes II
Una din cele 100 de coloane
Persepolis
Turiste din Iran
Persepolis vazut de sus
La Naqsh-i Rustam
Mormant regal
Imparat roman la picioarele regelui part
Morminte
Morminte ahemanide, sculpturi parte
Oferta de carti
Si de suveniruri
4 romani + ghidusa
Mormantul lui Cyrus de la Pasargadae
Mormantul lui Cyrus n-am mai apucat sa-l vad,ma bucur ca l-ai pozat. Naqsh-e Rustam mi-a placut tare mult si langa Persepolis ne-am fotografiat cu niste nomazi.
[…] Orientul Mijlociu este Petra. De atunci, am mai vizitat Palmyra, in Siria, Baalbek in Liban, sau Persepolis in Iran si am ramas cu aceeasi opinie ferma – Petra este cel mai frumos loc din Orientul […]