Macao – orasul cu trei fetze. Episodul 3: Macao portughez

Dupa baia de lux si stralucire din cazinouri, hai sa ne miscam si prin zona istorica de origine portugheza, acea arhitectura care m-a entuziasmat acum 5 ani cand ajungeam pentru prima oara in Macao.


Nu este o surpriza ca acest colt de China a devenit portughez… dupa ce spaniolii s-au apucat sa ocupe Americile, verii lor portughezi au hotarat sa isi incerce norocul pe la est… asa ca urmele lor se pot gasi peste tot prin Asia – fie ca e vorba de Malaca, Makassar in insula Sulawesi, catolicismul din insula Flores sau provincia Indiana Goa. Unele posesiuni au fost pierdute cu secole in urma in favoarea olandezilor si englezilor, dar unele le-au pastrat pana de curand… Macao a devenit chinez abea in 1999.

Dupa ce am trecut cu bine de cartierul de cazinouri, ajung in piata centrala a orasului numita Praca de Leal Senado… Este distractiv ca in Macao, limbile oficiale sunt chineza (probabil cea mandarina) si portugheza, dar aceste limbi nu sunt prea vorbite de localnici, care stiu mai repede chineza cantoneza si engleza… De fapt, am incercat de cateva ori sa vorbesc in portugheza, dar la privirile putin cam nedumerite (ca sa nu zic tampe) ale potentialilor mei interlocutori, am trecut la engleza… Nici engleza nu e la mare pret (spre deosebire de Hong Kong), dar te poti descurca… deci nu obrigado, ci thank you !!!

Ca si Hong Kong, Macao este o Regiune Administrativa Speciala cu o larga autonomie. Limba oficiala este portugheza, exista multi-partitism si libertatea cuvantului si de expresie, exista posibilitatea de a accesa google sau facebook, iar moneda nationala este pataca si nu yuan-ul chinez… Ma rog, pataca este teoretic moneda nationala pentru ca nu am platit decat in dolari hongkongezi si nu eram singurul… e drept primeam pataca ca rest in monezi (valoarea pataca este aproape cat dolarul hongkongez, e doar o mica diferenta de 3% intre valoarea celor doua valute)… A, si cel mai important lucru, Macao este considerat “alta tara” chiar si fata de Hong Kong, asa ca trebuie sa ai pasaportul la tine si primesti stampila de intrare si iesire… iar un lucru bun, cetatenii UE nu au nevoie de vize pentru Macao.

Deci, am ajuns in Praca do Leal Senado… Aici era sediul administrativ al coloniei, iar astazi este sediul municipalitatii (nu al administratiei regiunii Macao) si al primarului… Merita sa intri pentru ca ai parte de o atmosfera pur portughez – azulejos (faianta albastra) pe pereti, patio-uri cu vegetatie, arhitectura iberica…

Din Piata lui Leal Senado, incepe cartierul comercial pedestru unde gasesti marile branduri de haine, incaltaminte, bijuterii sau cosmetice. Tot aici, gasesti si un McDonald’s (Pizza Hut este lipita de Leal Senado), dar ar fi bine sa gusti din celebra bucatarie macaneza… De ce celebra… pentru ca in Macao s-a inventat bucataria fusion, atat de la moda in ultimii cativa ani… Cel mai celebru fel de mancare care il gasesti in majoritatea restaurantelor bune este “galinha africana” – pui cu nuca de cocos, usturoi si chili… deci Portugalia, Africa, India si China intr-o farfurie… la ce iti mai trebuie companiile aeriene cand le poti avea pe toate intr-o farfurie…

Am intrat si in biserica Sf. Dominic, frumos restaurata si destul de populata… spre deosebire de celelalte colonii unde catolicizarea a fost una din prioritatile autoritatilor portugheze, aici focusul a fost pe business… asa ca marea majoritatea populatiei a ramas sa urmeze religiile chinezesti, doar o mica minoritate a trecut la catolicism… dar aceasta minoritate este destul de activa si cam toate bisericile pe care le-am vizitat erau pline cu credinciosi destul de patrunsi (si de chinezi veniti in vacanta curiosi sa vada obiceiurile acestei religii “exotice”).

Tras de fluxul de turisti pe stradute in sus, nu poti sa nu ajungi in fata principalului monument, adevarat simbol al Macao. Este fatada imensei catedrala Sao Paolo, construita de refugiatii japonezi crestini din Nagasaki goniti de prigoana anti-crestina lansata de shogunat. Constructia bisericii a fost terminata in 1602 si a tinut de iezuiti. Dupa ce iezuitii au cazut in dizgratie si au fost alungati cam 100 de ani mai tarziu, biserica a fost transformata in cazarma (curios pentru o administratie prea-catolica), iar in 1835, un incendiu de proportii a erupt din bucataria cazarmei, distrugand intreaga cladire (exceptand fatada care astazi face deliciul miilor de fotografi si a chinezilor care cauta pozitii cat mai artistice – evident cu nelipsitul “V” pentru a se poza).

Am urcat si eu pana la fatada, te poti catara chiar si sus pentru a arunca o privire de sus asupra fostei colonii portugheze… nu pot sa nu remarci ca in patriarhalul si linistitul Macao de altadata, orizontul incepe sa fie impanzit de blocuri.

Nu foarte departe de Sao Paolo, cu ajutorul unui lift poti ajunge in varful lui Monte Fort, un deal intarit tot de iezuiti gandit sa reziste la vreun atac inamic (ce e interesant este ca chinezii nu au atacat niciodata Macao, ci doar olandezii au incercat sa preia controlul in 1622). Astazi, Monte Fort gazduieste excelentul Museu de Macau, un muzeu modern, care foloseste cele mai noi tehnologii multi-media pentru a ne povesti istoria locului – nu ma pot pronunta daca e interesant sau nu (mie imi plac muzeele si in general intru in cat mai multe), dar oameni care nu prea le au cu muzeele au recunoscut ca Museu de Macau este cu adevarat interesant, asa ca nu pot spune decat ca daca sunteti prin zona, merita vizitat… cred ca alaturi de Muzeul Civilizatiilor Asiatice din Singapore este cel mai bun muzeu din Asia (inclusiv peste cel din Tokyo pe care l-am vizitat in 2007).

Ca sa inchei insa cu turul portughez al Macao, ultimul loc istoric de vizitat este Guia Fort, situat pe cel mai inalt deal din Macao unde se gaseste si un far (primul construit pe coasta chineza in 1865) si de unde poti sa arunci o privire pana hat in Republica Populara !

Macao – un oras portughez locuit de chinezi… asa ca nu poti nega si caracterul chinez al orasului… asa ca maine o voi lua-o la picior prin Chinatown… sau ma rog, prin zonele mai chinezesti ale fostei colonii…

Largo do Senado

Moda cu cizme in plina vara face ravagii si in Macao

Biserica Sf. Dominic

Prin centru comercial

Biserica St. Paul

In fata catedralei St. Paul 🙂

De pe scarile bisericii St. Paul – in departare, chestia aia e ciudata este Cazinoul Grand Lisboa

Niste chinezoaice fericite…

Prin Leal Senado

Azulejos portugheze

[mwi-product sku=”TA006,PORGAT001,A6″ img_width=”200″ desc=”false” type=”add” btn_color=”blue” btn_link=”button” cols=”3″ ]

Comentarii

  • F interesant Blog. Il urmaresc de cateva saptamani bune. Multumesc ca imparti aceste impresii, poze cu noi. Keep up with the good work !

    Anonymous 18 august 2010 10:15 Răspunde
  • Ai uitat sa scrii tocmai despre simbolul lor culinar: pasteis de Belem.

    Iar chestia cu cel mai bun Muzeu din Asia dupa Singapore…asa scrie si in ghidul LP. 🙂

    Frumos la Macao!

    Razvan Pascu 18 august 2010 12:48 Răspunde
  • @ Razvan – nu e chiar simbolul lui Macao, ci mai repede a Lisabonei. Nu stiam ca LP a zis asta, dar asta dovedeste ca inca odata, LP are dreptate.
    @ Anonim, multumesc de aprecieri.

    Imperator 18 august 2010 13:28 Răspunde
  • Eu am vazut "Muzeul civilizatiilor asiatice" din Singapore. Decent, profesionist facut, dar in niciun caz impresionant.
    Daca ala e cel mai bun muzeu din Asia, atunci mi se confirma ideea ca nu trebuie sa te duci in Asia pentru muzee.
    🙂

    varu 18 august 2010 13:38 Răspunde
  • Au niste prajituri extraordinare din aluat de orez si orasul reuseste sa imbine stilul crestin cu cel budist … statuia simbol (un amestec de Budda si Fecioara Maria)

    Alin 18 august 2010 16:19 Răspunde
  • Limbile oficiale in Macao sunt cantoneza si portugheza….

    Liviu 17 februarie 2013 12:43 Răspunde
  • Foarte interesant serialul , Hong Kong plus Macao. O întrebare am si eu :care e mijlocul de transport cel mai bun în Macao?

    Robert 13 iunie 2016 11:22 Răspunde
    • Taxiul. Destinatiile sunt relativ scurte. Mai exista si autobuze, dar nu le-am folosit niciodata. Am mers de asemenea foarte mult pe jos.

      Imperator 14 iunie 2016 16:26 Răspunde

Lasă un răspuns la varu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii