Ultima capitala impartita din lume. Episodul 1: Nicosia de Sud

Situatia geo-politica de dupa cel de-al doilea razboi mondial a dus la aparitia unor frontiere caudate, distorsionate, artificiale – orasele-capitala impartite intre tari dusmane cu granite militarizate si ziduri infricosatoare, trecand fix prin inima unor asezari vechi de sute, poate mii de ani: Berlinul s-a impartit intre Est si Vest, la fel si Ierusalimul si in fine, din 1974, Nicosia s-a impartit in Lefkosia si Lefkosa ! Iar prin inima orasului a aparut o granita cu sarma ghimpata aparata de trupe ONU. Berlinul s-a unificat din convingere, Ierusalimul cu forta, asa ca a mai ramas o singura capitala impartita – bine ati venit la Nicosia, capitala celor doua Cipru-ri.

Am fost in Cipru anul trecut. Nu m-au interesat prea mult statiunile marine de pe coasta, ci mai repede niste locuri care sa-mi spuna povestea tragica a acestei insule, dar si prezentul… Cipru nu este o insula prea mare… cand avionul coboara spre aeroportul international Larnaca, nu trebuie sa ai ochi prea ageri pentru a fi capabil sa cuprinzi intreaga insula… dar si asa, aici, se afla nu mai putin de doua tari aflate virtual in razboi – Republica Cipru si Republica Turca a Ciprului de Nord (ultima recunoscuta doar de Turcia).

In urmatoarele cateva zile, o sa povestesc povestea despre cele doua Nicosii, despre diferentele si similaritatile dintre cele doua orase, dar voi pastra povestea partitiei in ultima parte cand voi lua la pas Linia Verde si zona de frontiera… Dar, azi voi incepe cu Nicosia de Sud, zona greceasca.

Dupa partitie, Cipru (de sud) a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Spiritul mercantil al grecilor, o politica luminata care a transformat Republica intr-un centru comercial si financiar si mai ales refugierea a mii de libanezi crestini bogati din Libanul parjolit de razboi au propulsat Cipru de Sud intre tarile bogate ale lumii in ciuda unei evidente lipse de resurse. Turismul a fost promovat si statiuni litorale de lux au rasarit pe tarmul sud-estic si sudic al insulei, atragand milioane de iubitori de soare.

Nicosia istorica este ca un sambure in centrul Nicosiei Mari.. un oras istoric, inconjurat de ziduri venetiene… Inainte de ocupatia musulmana, Cipru a fost ocupat de venetieni care au transformat orase ca Famagusta sau Nicosia in fortarete impresionante… Zidurile istorice au ramas, dar nu au sufocat orasul… orasul nou s-a revarsat in afara centrului, cu blocuri, zone rezidentiale si sosele largi… Orasul vechi a ramas undeva in timp… unele parti au fost reconstruite, s-au scuturat de straiele orientale si au un aer mult mai european… poate cea mai evidenta dovada este strada Ledra, principala strada comerciala cu cladiri in stil european, cu magazine de firma, cu McDonald’s si terase chic… E greu insa sa te rupi de partea de “dincolo”… Ledra continua in Cipru de Nord unde se metamorfeaza intr-un bazar turcesc… desi este aceeasi strada !

Desi granitele s-au deschis si acum e destul de simplu sa treci “dincolo”, am senzatia ca o buna parte dintre sud-nicosieni nu au calcat niciodata in cartierele nordice pe care le vad de departe zilnic… Ura invinge curiozitatea… Iar ignoranta creaza monstrii… marea majoritate a grecilor mi-au descris nordul ca pe un soi de Afghanistan… pana si romanca de la magazinul romanesc din Nicosia de Sud mai sa lesine cand am zis ca ma duc in Nord… “Nu te du acolo, acolo e mizerie, saracie, jeg, hoti, banditi”… “Ati fost vreodata in Nord ?” “Nu”… Si femeia era romanca neaosa, deci nu avea mostenirea genetica a urii grecilor fata de turci. Si totusi… inutil sa zic ca nici pe departe situatia nu este atat de catastrofala.

Nicosia veche nu e un oras prea mare… dar e de o diversitate remarcabila… Ledra este o enclava clasic-europeana cu cladiri care le poti gasi oriunde in Europa… palatul venetian al arhiepiscopului iti aminteste de orasele dalmate, iar moscheile care abunda iti aduc aminte ca Orientul e la doi pasi, desi Cipru a fost un avantpost al crestinatatii spre Est… Daca vrei sa cuprinzi toate dintr-o privire, urca in Ledra observatory. Aflat in varful unei cladiri inalte, daca nu ma insel, chiar cea mai inalta din orasul vechi, ai parte de o priveliste deosebita… si din nou, desi poate vrei sa ignori si sa negi partea cealalta, este imposibil… nu poate sa nu-ti sara in ochi imensa catedrala catolica transformata in moschee, aflata “dincolo” sau giganticile steaguri ale Turciei si Ciprului de Nord, vopsite pe dealurile din nord si care pot fi vazute din multe locuri din sud… este imposibil sa ignori partea cealalta…

Chiar si cu picioarele pe pamant, partea cealalta te va urmari chiar si pe trotuarele din Sud… sunt destule moschei in Sud… Intru intr-una… in zona ortodoxa, musulmanii sunt “mai catolici decat papa” – Adriana trebuie sa imbrace hejab-ul musulman ca in cazul Moscheii din Damasc… in Cipru de Nord nu o sa fie nevoie ! Pe pereti, arbori genealogici mai mult sau mai putin caligrafiate iti releva ca musulmanii de fapt ii recunosc si pe Isus, Solomon sau Moise… cu totii sunt profeti si mesageri ai lui Allah… toti sunt in Koran si parte a religiei musulmane… Atunci de ce sa ne mai batem ?

Ajung la palatul arhiepiscopului. Arhiepiscopul Ciprului a fost dintotdeauna liderul populatiei ortodoxe. Pe vremea cand Cipru era sub ocupatie venetiana, ortodocsii au fost prigoniti si multi martirizati pentru a trece la catolicism… Cand au venit turcii, toti catolicii au fost alungati sau ucisi, dar ortodocsii tolerati…De altfel administratia otomana nu voia sa aibe de-a face cu acestia… aveau nevoie de o interfata si acesta a fost arhiepiscopul care a fost recunoscut ca lider al comunitatii crestine, purtator unic de cuvant al acestora, dar si responsabil pentru a aplica taxele si legile stapanilor… Datorita acestui rol atat laic cat si religios jucat de arhiepiscopi, nu este de mirare ca primul presedinte al Ciprului independent a fost arhiepiscopul Makarios… si desi astazi, Cipru are o presedentie civila, arhiepiscopul continua sa fie pentru multi cel mai important om din Republica… Si asta se vede dupa resedinta…

Langa palatul archiepiscopal, se afla cateva muzee. Unul dedicate luptei de eliberare, unul etnografic, un al treilea de arta… Am vizitat o expozitie temporara – “Ostatici in Germania” – opere religioase din Cipru de Nord aflate in Germania unde au fost vandute de turci… o expozitie de fotografii cu diverse altare, iconostase, desprinse din bisericile ramase in Nord si vandute in Germania…. In Nicosia, la fiecare pas, iti aduci aminte ca exista un “dincolo”… Si acest “dincolo” este misterios, amenintator, ca o umbra a Diavolului care iti domina existenta si te paralizeaza…

Am scapat de umbra Nordului doar in sudul Nicosiei vechi pe langa bastionul Constanza… aici e zona de baruri, restaurante a fresco, unde kebabul sfaraie si berea curge… Aici, vezi zambetul de buze si regasesti stilul grec de viata – imperturbabil, relaxat, gata de distractie… Este zona luminoasa a unui oras bantuit… de nord, de trecut, de prezent. Pe seara, pe langa Constanza gasesti greci si turisti straini, iar pe Ledra mai repede emigranti – indieni, singalezi, dar si neasteptat de multi romani… De altfel, spre surprinderea mea, in Cipru este o comunitate romaneasca mare si foarte activa – magazinele de ziare erau pline de pulblicatii romanesti (inclusiv publicate in Grecia sau Cipru), am vazut afise cu discoteca romaneasca, iar in magazinul romanesc gaseai muraturi, prajituri Magura si Bergenbier !

Nicosia de Sud mi-a adus aminte de titlul celebrului serial romanesc “Lumini si umbre” – in ciuda soarelui, sunt zone intunecate de ura si durere, dar sunt si zone fericite care zambesc…. Doar timpul poate lecui ranile… dar sa se si vrea….

Maine, mergem in Nicosia de Nord… adica acolo unde au fost destul de putini sud-nicosieni…

Imagini Nicosia de Sud, Cipru grec

Strada Ledra

Ledra Observatory

pe deal, steagul Turciei si a Ciprului de Nord

In Cipru de Nord, moscheea-catedrala

Nicosia Noua, greceasca

Linia verde

Orasul impartit in doua

Biserica Faneromeni

Interiorul

Biserica in Nicosia, dar si…

moschei

pe strazile Nicosiei de Sud

Moscheea Omerye

Religia islamica ii recunoaste pe toti…

Palatul arhiepiscopal

Pe langa bastionul Constanza

Prezente romanesti in Nicosia

E timpul de cilau