Jurnal Etiopian. Prin Bucovina Etiopiei – lacul Tana. Episodul 8

Obiective turistice Etiopia: preot la Narga Sellasie

Daca partea de sud a Etiopiei este memorabila prin triburile ramase undeva acum vreo cateva mii de ani, partea de nord a Etiopiei este o alta poveste – aici s-a dezvoltat una dintre cele mai complexe civilizatii ale Africii subsahariene, daca nu cea mai complexa… Orice etiopian este mandru de cei 3000 de ani de istorie si civilizatie a tarii lui si desi zona este departe de a fi bogata, totusi, organizarea si istoria isi spune cuvantul… Iar lacul Tana este inima acestei civilizatii.

Inainte de a trece mai departe, cateva cuvinte despre ortodoxia etiopiana. Este o ortodoxie extrem de originala… in primul rand, ca si coptii, etiopienii sunt monofiziti. Adica ortodoxia etiopiana sustine ca Isus a fost doar un personaj divin, iar corpul sau a fost aparent, in timp ce restul (inclusiv biserica noastra) sustine ca natura lui Isus a fost atat divina, cat si umana… Sa nu uitam ca musulmanii il considera pe Isus (ca si pe Mohamed de altfel) un om, e drept ales, un mesager al lui Dumnezeu, dar totusi doar un om.

Etiopienii sunt unul dintre putinele cazuri de comunitati care s-a convertit de la iudaism la crestinism… Europenii si multi dintre cei din Orient au trecut de la religii locale la crestinism, netrecand prin iudaism… De aceea, pentru noi, Vechiul Testament nu este prea important. Nu este cazul Etiopiei – o buna parte din populatie a fost mozaica mai bine de un mileniu, iar Chivotul Legii, cel mai important obiect din intreaga istorie a Etiopiei este legat de vechiul testament… asta se reflecta si in ritualurile bisericii, multe mostenite din iudaism – mancarea kosher (ma rog, nu se cheama asa), dansul preotilor si multe alte ciudatenii in ochii unui ortodox dintr-o alta parte a lumii.

Dar sa lasam religia la o parte si sa o pornim la drum… Soseaua este buna, dar aglomerata… Intram in zona amhara, locuita de poporul care a asigurat conducerea Etiopiei de mii de ani. De altfel, limba amhara este limba oficiala, iar imparatii etiopieni erau si ei amhari… Dupa caderea lui Mengistu, raportul de forte s-a rasturnat in favoarea tigrynienilor, un alt popor de limba semitica, inruditi cu amharii care din 1991 conduc tara, dar care nu s-au atins de statutul oficial al limbii amhare.

Drumul este spectaculos, Tara este verde, localitatile arata mai bine, iar strazile sunt pline de copii care merg pe jos la scoala… Mersul pe jos este probabil a doua religie a Etiopiei, intreaga populatie preferand mersul pe jos oricaror mijloace de transport, inclusiv magarilor sau asinilor folositi pentru transportul bunurilor. Campurile sunt impecabil lucrate, desi nu am vazut in toata tara nici un tractor… totul se face cu plugul de lemn ca in vremurile biblice… dar campurile sunt impecabil lucrate.

Manastirea Debre Libanos

Prima oprire – manastirea Debre Libanos. A fost fondata in secolul al XIII-lea de sfantul Tekla Hamainot care s-a ocupat de raspandirea crestinismului in zona si care se spune ca s-a rugat non-stop pana un picior i-a cazut. Atunci, Dumnezeu i-a dat niste aripi pentru a se putea sustine in continuare. Daca vedeti prin Etiopia picturi cu un batranel care se roaga, stand intr-un picior si cu aripi angelice, e vorba de ctitorul lui Debre Libanos. Debre Libanos a fost poate cea mai importanta manastire etiopiana, datorita imensei scoli monastice de aici. Am spus “a fost”… Motivul este sumbru. In timpul ocupatiei italiene, a avut loc un atentat la viata viceregelui Graziani, guvernatorul teritoriului proaspat ocupat… Ca razbunare, mii de oameni din Addis au fost ucisi (cei mai multi din intelighentia capitalei), de asemenea absolut toti preotii si diaconii manastirii (mai intai 267 preoti si cateva zile mai tarziu si cei 129 de diaconi). “Manastirea este inchisa definitiv” i-a raportat Graziani lui Mussolini… Dupa eliberare, imparatul Haile Selassie a construit o biserica gigantica in stilul lui pompos, iar scolile teologice au fost redeschise… Dar Debre Libanos nu mai este ce a fost…

Peisajul natural este insa superb… Imi aduce aminte de manastirea Ramet din Apusenii nostrii… Debre Libanos se afla la picioarele unui abrupt muntos ca un canion, iar sute de pelerini se indreapta zilnic aici… Facem un tur de biserica cu ajutorul unui preot care parea mai repede un profesor gata sa ne dea o teza din Vechiul Testament si apoi vizitam si pestera sfantului de unde curge izvorul cu apa sfiintita al manastirii.

Plecam mai departe spre Bahir Dar. Sute de kilometrii sunt in fata noastra… si sunt intr-o permanenta uimire – campurile arata ca in Austria sau Elvetia. Casele sunt insa niste colibe saracacioase… Si apare in mod normal intrebarea “dar de ce Etiopia este o tara saraca ?”… Ghidul incearca niste raspunsuri – un conservatorism exacerbat (“this is our culture” sa ne cultivam campurile cu boii, nu cu tractoarele), lipsa de lideri (prim-ministrul ar fi afirmat odata ca in toata tara nu sunt decat cateva zeci de lideri autentici la o populatie de 80 de milioane), lipsa de modele de dezvoltare (in cazul nostru, noi am avut si avem model Uniunea Europeana… Etiopia s-a vrut ea un model, dar e cam lipsita de viziune). Si intrebarea ramane – de ce totusi Etiopia e asa saraca dupa ce am vazut toate aceste campuri ???

Lacul Tana – de aici porneste Nilul Albastru

Noaptea o vom petrece la Bahir Dar, pe malul lacului Tana, un lac cu adevarat imens si care strange toate raurile din Highland-ul etiopian pentru ca apoi sa le unifice intr-un rau unic, dar celebru ridicat la rangul de fluviu – Nilul Albastru care se uneste cu Nilul Alb ce vine din lacul Victoria la Khartoum, in Sudan… Langa Bahir Dar se afla o cascada superba a Nilului Albastru din care a ramas amintirea dupa deschiderea unei hidrocentrale… De altfel, unul dintre subiectele fierbinti pe ordinea zilei in Africa de Est o reprezinta problema folosirii apelor Nilului… Un acord colonial de secol XIX – XX acorda Egiptului si Sudanului pe atunci britanice 80% din apele Nilului si chiar interzicerea de baraje si alte lucrari care sa foloseasca apa Nilului… si totusi 86% din debitul Nilului provine din Etiopia… Asa ca tarile prin care trec Nilul au hotarat sa semneze un nou acord care evident a fost refuzat de Egipt si Sudan… In Africa, waterpolitics-ul este mai important decat geopolitics-ul…

A doua zi o vom petrece pe lacul Tana. Nu neaparat pentru a vedea hipopotami sau pentru ca e o intindere de apa superba, ci pentru ca pe lacul Tana se afla echivalentul etiopian al Bucovinei noastre… Asa e, lacul este plin de insule pe care sunt construite numeroase biserici. Legenda spune ca insusi chivotul legii a stat pe una din insule pana la aparitia orasului – capitala Aksum. De altfel, pe respectiva insula, s-a descoperit un altar de sacrificii iudaic.

Plimbarea pe lac a fost extrem de placuta… Dupa trei zile in care am “inghitit” peste 1000 km, e o placere sa te intinzi pe barca, ascuns de soarele puternic de peste 2000 metri (suntem totusi la inaltime) si sa ne uitam la satenii care transporta diverse bunuri pe plutele lor de papirus… Si parca nici nu am simtit cele 2 si ceva ore pana am ajuns in mijlocul lacului la manastirea Narga Selassie. Se afla pe o insula in mijlocul lacului, destul de aproape de Dega Estefanos care pastreaza mumiile a catorva imparati etiopieni.

In mijlocul lacului Tana – manastirea Narga Selassie

De ce s-au construit aceste manastiri aici in mijlocul lacului. Pentru ca erau bine protejate datorita ca nu pot fi vazute de pe mal, pastrandu-si complet secretul… de altfel, ele au putut fi vizitate si cunoscute de abea prin secolul XX cand si-au deschis cu adevarat portile pentru vizitatori… Astazi, totul e organizat ca un business… Un preot ne asteapta si completeaza cu atentie facturierul – nu stiu cat costa intrarea, a platit-o Fish, folosirea videocamerei costa insa 100 biri (4,50 euro).

Am stat mult pe aici… am vazut pentru prima oara o biserica traditionala… Imi da senzatia de matriosca… in interior, exista o biserica (numita “Sfanta Sfintelor”, din nou, din traditia iudaica) in care nu pot intra decat preotii si in care se pastreaza cel putin un “tabot” – o replica a Chivotului Legii… exista peste 20.000 biserici in Etiopia si fiecare are cel putin un tabot. Evident, si aceste replici sunt ascunse ochiilor profanilor, nu neaparat faranjilor. Pe aceasta “biserica” interna sunt picturi superbe, similare cu cele din Bucovina, dar pictate pe o panza lipita de zid… nu pictate direct pe zid ca la noi… E o combinatie de Vechi Testament cu povestea lui Moise si Fuga din Egipt cu Noul Testament. Personajele pozitive sunt pictate din fata cu ochii mari si expresivi, personajele negative din profil si li se vede doar un ochi… Asa, ca sa fie clar ! In jurul “Sfintei Sfintelor” se afla un coridor si apoi al doilea zid si apoi inca un coridor incercuit de un zid din lemn… O biserica intr-o biserica intr-o alta biserica. Si in plus, biserica traditionala este rotunda, un simbol al perfectiunii divine… cercul va fi intotdeauna perfect.

La final, preotul tanar si simpatic accepta sa pozeze pentru noi. Nu are o cruce de procesiune mare, probabil nu are inca dreptul sa o poarte (un preot devine cu adevarat preot dupa vreo 25 de ani), dar are o cruce axumita si bastonul de rugaciune…

Alte biserici istorice – pe peninsula Zege

Vom contina pelerinajul la alte doua biserici construite pe o limba de pamant care intra spre mijlocul lacului, peninsula Zege… Aici, totul este mult mai comercial… Acolo, in mijlocul lacului, nu eram decat noi, preotul si biserica… Aici treci printr-un bazar cu de toate si ne ciocnim de grupuri de italieni… Vizitam un mic muzeu al manastirii Azuwa Maryam… un preot batran ne arata cartile sfinte… multe manastiri au carti multi-seculare, cartile de 2 – 300 de ani fiind destul de recente… Limba oficiala a bisericii este Geez, limba vorbita de Regina din Saba, “mama” amharei si tigrinyei… In afara de preoti, mai nimeni nu stie Geez si totusi slujbele au loc in Geez (exact ca in cazul latinei pentru catolici si a slavonei pentru unii ortodocsi slavi), iar cartile sunt scrise in Geez pe piele de capra… Sunt pline de poze cu sfinti, iar numele personajelor sfinte sunt scrise cu rosu, in timp ce celelalte cuvinte cu negru… arata foarte bine…

Din pacate, nu mai avem timp sa vizitam si Kebran Gabriel pentru ca soarele asfinteste si nu e bine sa ne prinda noaptea pe lac. Mai ales ca incep sa misune hipopotamii care nu sunt foarte prietenosi cu barcile de pe lac.

Seara o petrecem intr-un restaurant local arhiplin… Suntem singurii faranji alaturi de o masa cu doi chinezi care se scarpina in nas si se uita la emisiunile extrem de fade ale canalului 1 al televiziunii etiopiene…

Maine vom porni spre cel mai european oras al Etiopiei, Gonder unde un imparat a construit niste palate in stil… iberic. !

Obiective turistice Etiopia: manastirea Debre Libanos

Manastirea Debre Libanos

Imagini Etiopia: preoti la manastirea Debre Libanos

Preot si credincios

 Imagini Etiopia: manastirea Debre Libanos

Interiorul lui Debre Libanos

Imagini Etiopia: prin zona amhara

Campuri impecabil lucrate

Imagini Etiopia: prin zona amhara

Si totusi de ce tara asta este saraca ?

Imagini Etiopia: debarcader Lacul Tana Bahir Dar

Portul Bahir Dar

Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana

Debarcaderea la Narga Selassie

 Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana

Biserica

 Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana

Preotul cu facturierul

Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana

Picturi de interior

Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana heruvimi

Ingeri

Imagini Etiopia: Narga Sellasie, lacul Tana

Imagini Etiopia: Azuwa Maryam, lacul Tana

Azuwa Maryam pe peninsula Zege

Imagini Etiopia: Azuwa Maryam, lacul Tana

Imagini Etiopia: Azuwa Maryam, lacul Tana

Imagini Etiopia: Azuwa Maryam, lacul Tana, cruce etiopiana

Crucea etiopiana cu oua de strut in varf… (oua de strut am vazut si pe minaretele moscheilor din Mali !)

Imagini Etiopia: debarcader peninsula Zege, lacul Tana

Imbarcarea de la peninsula Zege

Imagini Etiopia: pe lacul Tana

pe barca

Imagini Etiopia: apus de soare pe lacul Tana

Apus de soare pe lacul Tana

 

Comentarii

  • Extraordinara experienta ai avut, multumesc ca ai impartasit-o si cu noi. Am ramas in urma si azi am citit pe nerasuflate, unul dupa altul, episoadele 3-8. Pe cand urmatoarele? De abia astept 🙂

    mengelaus 25 ianuarie 2011 17:57 Răspunde
  • @ mengelaus – vin una pe zi 🙂

    Imperator 25 ianuarie 2011 18:19 Răspunde
  • mult respect pt. ceea ce ai facut dintr-un hobby. in plus, esti un povestitor jos palaria, si in acelasi timp postezi episoade la un ritm fenomenal. si inca ceva, sunt curios, pt ce destinatii ai avut nevoie de vaccin sau alte medicamente? numai bine.

    eutoy 25 ianuarie 2011 18:21 Răspunde
  • @eutoy – multumesc de aprecieri 🙂 Am facut o baterie de vaccinuri in 2006 inainte de a merge in Kenya & Tanzania (care sunt valabile 10 ani) si am luat pastile impotriva malariei in Africa de Est (exceptand Zanzibar), Borneo, Mali, Etiopia de Sud. Pastile de altitudine in Tibet.

    Imperator 25 ianuarie 2011 18:33 Răspunde
  • Foarte interesanta iconografia, prima oara cand vad "nigga" drept sfinti, desi mai "prespalati".

    @mengelaus – ai lasat avioanele si mai tragi cu ochiul la Mama Afrika :). Sa nu-mi spui ca, dupa Asia, te bate gandul…sa ma asteptla un TR ?

    metalactual 25 ianuarie 2011 19:17 Răspunde
  • @Imperator, de-abia astept ziua de maine 🙂

    @Metalactual, inca nu am renuntat la Asia( anul asta tot acolo ma duc) dar dupa povestile lui Imperator, Africa incepe sa ma fascineze din ce in ce mai tare 😀

    mengelaus 25 ianuarie 2011 19:50 Răspunde
  • Maestre, rămân la părerea că toate chestiile astea merită puse într-o carte. "Călătorii memorabile" sună pompos dar reflectă adevărul! Blogu' volant, scripta manent :)!

    nickro 25 ianuarie 2011 21:33 Răspunde
  • @ nickro – timpul saracu ma mananca 🙁

    Imperator 26 ianuarie 2011 12:13 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii