Jurnal Etiopian. Acest loc incredibil numit Lalibela. Episodul 13

Imagini Etiopia: Bet Gabriel Rufael Lalibela

Cei care ati citit intregul serial sau cateva episoade cred ca v-ati dat déjà seama ca Etiopia este o tara de o varietate deosebita care ofera peisaje si experiente dintre cele mai variate… Evident, ca multi cu care m-am intalnit personal dupa ce m-am intors si mai ales dupa ce am inceput sa “torn” acest jurnal pe net, mi-au pus intrebarea standard: “unde ti-a placut cel mai mult”… Am raspuns pe loc fara sa ezit… la Lalibela, in orasul sfant al Etiopiei !

Lalibela este un loc special… Este inconjurat de munti intr-un peisaj mirific… dar nu peisajul natural l-a facut atat de spectaculos, cat mai ales mana omului… Mana, care prin secolul XII – XIII a sapat in roca vulcanica si a creat unsprezece biserici, una mai interesanta decat alta.

Lalibela – oras de legenda, venit din legenda

Ca de obicei, in Etiopia, istoria Lalibelei este invaluita in legenda si informatii istorice, de data asta, inclusiv din surse ne-etiopiene… Acest oras s-a numit initial Roha (aproape ca nume de regatul Rohan din “Stapanul Inelelor”). Aici, prin secolul XII, a ajuns la putere dinastia Zagwe, singurii regi ai Etiopiei care nu au sustinut ca sunt urmasii lui Solomon. La un moment dat, regina a dat nasterii unui baiat… iar la nastere, un roi de albine l-a inconjurat, asa ca a primit numele “Lalibela” (adica “alibinele il recunosc ca suveran”), fiind considerat ca e un semn ca va deveni imparat al Etiopiei… Acest lucru se pare ca nu i-a prea placut urmasului desemnat, Kedus Harbe, fratele lui Lalibela, asa ca in cursul copilariei si adolescentei, atat acesta, cat si sora sa vitrega au incercat sa-l otraveasca, dar fara succes.

In urma unui semn divin, renegatul Lalibela a hotarat sa fuga la Ierusalim, pe atunci aflat sub conducerea cruciatilor unde a locuit mai bine de un deceniu… Nu se stie mare lucru despre ce a facut Lalibela acolo, cert este ca atunci cand s-a intors, regele Kedus Harbe l-a recunoscut imediat ca rege, ingenunchind in fata lui si apoi ducandu-se de buna voie si nesilit de nimeni la manastire sa se calugareasca…. In ciuda faptelor sale marsave din tinerete, biserica l-a iertat si la facut si pe Kedus Harbe sfant… In realitate, este insa foarte putin probabil ca fostul rege sa aibe o revelatie asa deodata si sa-I paseze coroana exilatului sau frate si apoi sa se pocaiasca la manastire… Este mai probabil insa ca Lalibela a venit cu o armata care fie l-a invins pe Harbe, fie l-a facut sa se gandeasca mai profund la ce are de facut, primind si o propunere de nerefuzat… Cine era insa aceasta armata ?

Dar pana a lamuri misterul armatei, la doar 6 ani dupa ce Lalibela a preluat puterea, musulmanii cucereau Ierusalimul, alungandu-I pe cruciati din orasul sfant. Era 1187 Anno Domini si pelerinilor crestini le era barat drumul (cel putin, temporar). Atunci, Lalibela a avut un vis in care Dumnezeu ii ordona sa construiasca un al doilea Ierusalim, dar nu oricum, ci sapat in stanca vulcanica din capitala Roha. Zis si facut, cu ajutorul ingerilor, in vreo 20 ani, Lalibela a sapat si a construit bisericile cerute. Multe locuri din oras au primit nume care au de-a face cu Ierusalimul, inclusive paraul care trece prin oras se numeste “raul Iordan”.

300 de ani mai tarziu, preotul portughez Francisco Alvarez era primul european care vedea minunile de la Lalibela, afland de la preoti ca printre ingerii constructori se mai aflau si multi albi veniti impreuna cu Lalibela de la Ierusalim… Cine erau acei albi ? O teorie, bazata si pe formele templiere ale unor cruci sapate in piatra sugereaza ca Lalibela a venit si a preluat puterea cu ajutorul faimosilor templieri care simteau ca zilele lor la Ierusalim erau cam numerate. Si cum templierii sunt creditati cu inventarea stilului gotic in Europa si fiind si buni constructori de felul lor, ar fi dat o mana de ajutor la constructia bisericilor. O alta legenda spune ca Chivotul Legii se afla in Etiopia nu adus de Menelik I, ci de templieri si Lalibela – templierii l-ar fi descoperit in timp ce sapau sub moscheea Al-Aqsa, fostul templu al lui Solomon in timpul in care orasul a fost sub control cruciat.

Adevar sau legenda, constructiile din Lalibela sunt cu adevarat de basm. Le-am vizitat cu o zi inainte de Craciun cand orasul fusese luat cu asalt de mii de pelerini veniti de peste tot, unii facand chiar saptamani intregi pe jos pentru a asista la slujba de Craciun… si parca mai mult decat oriunde in Etiopia crestina, am simtit ca m-am teleportat inapoi in trecut, intr-o vreme apropiata de nasterea lui Isus cand ritualurile religioase nu aratau deloc cu cele de acum… De asemenea, am fost uimit de similaritatea cu Haj-ul musulman… oameni, barbati si femei imbracati in alb, desculti (in bisericile etiopiene nu intri incaltat !) viermuiau prin defileele si tunelele construite de ingerii sau templierii lui Lalibela. Desi era arhiplin, in ciuda disconfortului creat, simteam ca ma aflu cu adevarat intr-un loc sfant, inconjurat de mii de oameni veniti pentru sarbatoare.

La pas, prin bisericile Lalibelei

Bisericile din Lalibela sunt impartite in doua grupuri, sau cum le zic englezii, “cluster”-e. Deasupra lor, finantat din banii Uniunii Europene (iata unde sunt si banii dvs, eu zic cheltuiti insa pentru un scop nobil), se afla paravane care protejeaza bisericile de intemperii si frescele de ploaie. Paravanele arata modern, dar cine le-a gandit, le-a facut insa sa fie neutre si sa nu afecteze atmosfera locului. Am vazut poze cu cele de dinainte si acelea intr-adevar aratau cam jalnic… astea, dimpotriva, desi au ceva din arhitectura navetelor spatiale, sunt chiar ok.

Prima biserica in care am intrat este si cea mai mare – Bet Medhane Alem… Exteriorul aduce cu un imens temple grecesc cu coloane masive, iar in interior, am intrat intr-o lume care mi-a sugerat perioada biblica – sute de oameni, poate chiar si mai multi, complet imbracati in alb stateau pe jos in intunecimea masivului edificiu… era intuneric, lumina cumva patrundea timida, iar peste tot era o mare alba… Fabulos.

Trecand printr-un tunel sapat in stanca, am ajuns la cealalta biserica, la Bet Maryam, Sfanta Maria… Aici, am dat peste una dintre cele mai controversate ritualuri bisericesti etiopiene – dansul preotilor. Am citit pe undeva ca acest dans este o reminiscenta a iudaismului initial, ca preotii mozaici ar dansa. Sincer, nu stiu, dar asistand la spectacol, nu pot spune ca mi-a mai sugerat timpurile biblice, ci un ritual ciudat, dar distractiv, mai repede profan…

Apoi am luat la picior celelalte biserici… indiferent de mari sau mici, peste tot, pelerinii citeau din sfintele carti… Spre deosebire de noi, nu pareau sa se roage… E drept, se prosternau intr-un stil mai degraba musulman, sarutau pragul bisericii,  primeau binecuvantarea preotilor ca la noi, doar putini stateau in fata icoanelor sa se roage, iar cand o faceau, obligatoriu in genunchi… Insa multi stateau, stateau intr-un colt si nu ziceau nimic. Poate meditau, poate se gandeau la injera ce o vor manca seara, poate se rugau in gand. Iar culoarea dominanta era albul, barbatii cu un soi de turban pe cap, femeile cu naframa pe cap…

Seara am incheiat-o la Bet Abba Libanos. Se crede ca aceasta biserica a fost construita de vaduva lui Lalibela, dupa moartea acestuia. Spre deosebire de restul bisericilor din Lalibela, pare incastrata in roca ca si templele de la Petra si Persepolis, sau ca bisericile din Tigray. Daca intri in biserica, observi insa ca doar tavanul este lipit de roca, s-a escavat un mic coridor in spatele bisericii. Am plecat cu gandul de a reveni. A doua zi era Craciunul… Si in plus, nu vizitasem Bet Gyorgis, biserica Sf. Gheorghe, patronul crestin al Etiopiei, cea mai frumoasa biserica din Lalibela si imaginea-simbol al Lalibelei prin pliante turistice, site-uri de calatorii sau documentare Discovery….

Ne-am dus destul de devreme la culcare… Noi aveam hotel, dar sute de turisti faranji dormeau la corturi, iar pelerinii pe roca care domina bisericile. La ora 22:00, ora noastra (ora 4 seara pentru etiopieni) incepea lunga noapte a Nasterii Domnului, o slujba care tine aproape 12 ore. Urma sa ne ducem si noi la slujba la ora 5 dimineata.

Imagini Etiopia: pelerini la Lalibela

Pelerini prin oras

Imagini Etiopia: pelerini la Lalibela

La intrarea in complex

Obiective turistice Etiopia: Bet Medhane Alem Lalibela

Bet Medhane Alem

Imagini Etiopia: Bet Medhane Alem Lalibela

…. cea mai mare biserica din Lalibela

Imagini Etiopia: Bet Medhane Alem Lalibela

Imagini Etiopia: diacon la Lalibela

Strangator de donatii

Imagini Etiopia: credincios ortodox la Lalibela

Imagini Etiopia: credinciosi ortodocsi la Lalibela

In interiorul bisericii

Obiective turistice Etiopia: tunelul spre Bet Maryam

Tunelul spre Bet Maryam

Obiective turistice Etiopia: Bet Maryam Lalibela

Bet Maryam

Obiective turistice Etiopia: Bet Maryam Lalibela

Bet Maryam

Obiective turistice Etiopia: Bet Maryam Lalibela

Obiective turistice Etiopia: Bet Maryam Lalibela preoti dansatori

Preotii dansatori

Obiective turistice Etiopia: Bet Maryam Lalibela zvastici pe ferestre

Zvastica pe ferestre

Obiective turistice Etiopia: iesirea Northern Cluster Lalibela

Acoperisul scifi plutind deasupra iesirii

Obiective turistice Etiopia: Bet Golgota Lalibela

Bet Golgotha

Imagini Etiopia: Bet Golgota Lalibela

in interiorul lui Bet Golgotha

Imagini Etiopia: pelerini etiopieni in Lalibela

Accesul este uneori cam stramt 🙂

Imagini Etiopia: Bet Golgota Lalibela

Obiective turistice Etiopia: cruce templiera la Lalibela

Sa fie o cruce templiera ?

Imagini Etiopia: pelerini la Lalibela

Obiective turistice Etiopia: iesirea Northern Cluster Lalibela

Iesirea din complex

Obiective turistice Etiopia: Lalibela

Sus, pe roca, deasupra bisericilor

Imagini Etiopia: acoperis biserici Lalibela

„Aici sunt banii Dvs.” – acoperis finantat de UE

Imagini Etiopia: haine preotesti de vanzare in Lalibela

Prin targ

Si niste instrumente de alungat mustele

Pelerini la Lalibela

Orasul vazut de sus

Bet Gabriel – Rufael

Un tunel prin care de fapt era intuneric bezna

Bet Gabriel – Rufael

Intre doua biserici

Bet Amanuel

Bet Abba Libanos

Comentarii

  • Fascinanta poveste.. Cea mai tare din cate am citit pana acum!

    Nicky 1 februarie 2011 9:40 Răspunde
  • Ar fi interesant si templele budiste , zen, taoiste… din China(afara de Beijing , Shanghai, mall-uri , bazare, restaurante) ,,festivalul religios Khumba Mela , Bhutan descris asa detaliat.Foarte interesant genul asta de calatorii culturale…

    Anonymous 1 februarie 2011 13:07 Răspunde
  • Bhutan, mai la toamna cand ma intorc de acolo… Am mai scris despre Craciunul la ortodocsii indieni, la crestinii sirieni, o sa scriu la un moment dat despre ceremonia sikh de la Amritsar. La chinezi, nu am prea nimerit la sarbatori de genul asta.

    Imperator 1 februarie 2011 17:28 Răspunde
  • Imperatorule, multumim pentru tot ce scrii, e cu adevarat de folos tuturor, as dori sa te intreb daca se merita XI AN in turul Chinei, am vazut ca R.Pascu zice ca nu se merita (l-am si intrebat pe blog dar inca nu a raspuns, poate s-a suparat ca l-am corectat cu pronuntia Ushuaia, speram sa aiba simtul umorului). Eu am organizat Hong Kong, Macao, Guilin, Xi'an, Shanghai, Beijing. in 18 zile.
    Daca stii ceva de Guilin, cazari etc. mi-ar fi de folos. Multumesc. Sorin

    Anonymous 2 februarie 2011 22:42 Răspunde
  • N-am ajuns la Xian, dar cand as mai ajunge data viitoare prin zona, obligatoriu ma duc la Xian… poate orasul nu o merita, nu stiu, dar armata aceea mi se pare fabuloasa. Nici in Guilin n-am fost, sorry 🙂 Dar din cate stiu, pentru Guilin bag mana in foc 🙂

    Imperator 2 februarie 2011 23:16 Răspunde
  • Pentru Guilin, pot sa ma uit in Lonely Planet, dar cred ca il ai deja. Daca nu il ai, da-mi un semn pe mail

    Imperator 2 februarie 2011 23:17 Răspunde
  • it looks very nice.

    feresbhat 18 februarie 2017 8:50 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii