Prima oara in Asia – Oana in India. Episod 1 – Pregatiri pentru India

Incepand de astazi, vom incepe un nou serial… practic, am rugat pe mai multi prieteni sau cititori care recent au calcat pentru prima oara in Asia sa-si scrie pataniile si mai ales sentimentele… Este o diferenta atat de mare, este de speriat, cum e ? Prima invitata este Oana Chachula care a ales India ca prima destinatie asiatica… Si Oana chiar reda cu lux de amanunte sentimentele de inceput – sperietura, confuzie, frica de a iesi pe strada care se transforma incet, incet… Cititi-le, sunt niste articole super faine !

Trebuie sa recunosc, ca India nu a reprezentat pentru mine o prioritate. In afara de cateva tari europene si doua  africane, Asia m-a atras, dar nu suficient de mult incat sa am curajul de a merge mai departe decat Turcia.

Expeditia speologica “Caving in the abode of the clouds”, organizata de speologii britanici si elvetieni la care am fost invitata, a fost si ocazia mea de a ajnge aici,  mai précis in NE, in statul Meghalaya. Imi place mult sa calatoresc, dar calatoriile mele sunt legate de pasiunea pentru speologie si pentru ca nu le pot face pe toate, depind de asemenea ocazii, in care incerc pe cat posibil sa imbin cultura, traditia, natura, monumentele unei tari cu experienta speologica.

Cu doar doua luni inainte de a pleca in aceasta tara, am reusit sa-mi achizitionez biletele de avion (Austrian Airlines – 650E) si abia atunci visul a inceput sa prinda contur si am inceput sa ma pregatesc. Nu imi place sa imi fac iluzii daca nu e ceva sigur. Numai ca, pentru mine, a fost mult mai importanta pregatirea speologica: antrenament, achizitionare de echipament si vaccinuri recomandate in cazul in care stai o luna de zile intr-o zona rurala. Acestea au fost pentru: hepatita A, antitenaos, difterie, meningita, poliomielita, febra tifoida, preventie pentru malarie (toate facute la Victor Babes) si pentru rabie (facut la Matei Bals). Antirabicul, nu se face decat daca ai fost muscat de un caine, dar medicii sunt intelegatori daca le spui ca mergi in India, sau daca ai nevoie in cazul unei expuneri profesionale (eu ca si biolog care studiaza liliecii, ma incadram in ambele situatii). Deci, nu am avut probleme de acest gen. Foarte important de stiut, este ca, daca calatoriti in tari unde incidenta bolilor ce au fost eradicate de mult in Romania este inca ridicata, aceste vaccinuri trebuiesc facute cu cel putin o luna de zile inainte de a pleca (depinde de vaccin), sau chiar si 3 luni. Antirabicul se face in 3 doze, timp de 21 de zile. La fel si cel pt hepatita A, dureaza, doar ca, pe langa faptul ca e destul de costisitor, s-ar putea sa ai noroc si  sa ai deja anticorpii formati (noi venim in contact fara sa ne dam seama cu virusul).

O alta problema, a fost luarea vizei. Informandu-ma de pe internet, am vazut numai referinte proaste legate de functionarii de la ambasada Indiei din Bucuresti. Toata lumea mi-a zis sa ma pregatesc sufleteste pentru confruntarea directa cu acestia. Dupa prezentarea unor vouchere hoteliere, mai mult sau mai putin reale, pot sa zic ca eu, contrar tuturor asteptarilor, am avut noroc sa dau peste un personal nu amabil, ci foarte amabil, iar in 2 zile mi-am ridicat viza!

Desi era vorba de un drum cu un scop précis, nu puteam rata cel mai important obiectiv: Taj Mahal! Am citit pe fuga cateva sugestii privind transportul pana in Agra de pe cateva bloguri de calatorie, asta pentru ca, ceva organizat era extrem de scump: 170 euro!. Urasc asemenea aranjamente, cand te urci intr-un autocar cu aer conditionat  si intr-o mare vizteza, un ghid plictisit in cel mai bun caz, te duce de manuta sa-ti arate capodoperele umanitatii. Mergeam in India, deci nu puteam rata faimosul triunghi: Delhi-Jaipur-Agra. Mi-am luat si ghidul National Geographic, proaspat aparut pe la chioscurile bucurestene si am mai gasit cateva sugestii.

Cu o zi inainte de a zbura, am zis totusi sa imi caut un hotel unde voi sta in Delhi. Bineinteles, pe net iti iei numai tepe……… Desi, am fost sfatuita cat mai calduros sa ma duc in cartierul Pahar Ganj, am zis sa tin cont de referintele de pe net. Am luat la nimereala adresele de mail a catorva hoteluri de pe Wikitravel si am scris pur si simplu cate un email. In nici 5 minute am primit cateva raspunsuri. Pana la urma, colegii mei au castigat: am ales un hotel de 40 dolari (deh, pt europeni s-ar putea sa ni se para un prêt ok, mai ales pt India), mai ales ca referinta principala se lega de faptul ca este un hotel curat! TARA PALACE , vis a vis de Red Fort in Old Delhi. Era scris clar, ca nu e recomandat pentru cine viziteaza pentru prima data Delhi, dar eu, ca o aventuriera nu mi-a pasat de acest lucru. Important era ca hotelul oferea transfer de la aeroport. Nu mi-au cerut sa imi dau datele de card (asa cum se intampla pe booking), ci numai sa le trimit o copie scanata a pasaportului cu viza. Mi-au trimis imediat raspuns, cu detalii legate de locul unde aveam sa fiu asteptata: poarta 4 si cu indicatii legate de faptul ca exista si soferi falsi, care pur si simplu copie numele tau de pe lista celui adevarat si incearca sa te pescuiasca de la o alta intrare, si eventual sa-ti vanda gogosi de genul, ca hotelul tau nu mai are camere sau s-a inchis!

Este foarte adevarat, nu am avut timp sa ma gandesc la ce ma va astepta in tara asta. Putinele informatii care le aveam , ma inspaimantau oarecum si nu prea. Peste tot era scris cat de murdar este totul in India. Mie imi place sa ma adaptez tuturor situatiilor si chiar urasc luxul in deplasare. Nu are sens sa platesc sume exorbitante pe hoteluri, mai ales ca ador sa stau la cort in mijlocul naturii si  am acasa mult mai mult de 5 stele! Chiar si asa, am avut o jena sa aleg un hotel de 8 dolari in Pahar Ganj…:).

Singura mea problema era ca voi fi singura, in prima mea calatorie atat de departe de casa si nu oriunde, ci undeva intr-un loc asa controversat! Mi-am pus la mana o cruce si cu rugaciunile zilnice in gand, am pornit la drum: NIHIL SINE DEO. Eram numai in mainile LUI! Vreau sa mentionez de pe acum, ca timp de o luna, asa m-am si simtit: cat se poate de protejata! Recomand calatorilor indrazneti si cu credinta (sau fara), sa treaca inainte de a purcede la drum si pe la o biserica, de unde sa ceara bincuvantarea pentru un drum lung si IN NECUNOSCUT!!!

Timp de 2 luni, apucasem sa citesc pe RATB –ul bucurestean cateva carti legate de India, mai ales despre starea economica-politica si ceva despre India clasica, dar mult prea putin fata de ce aveam sa descopar pe propria piele. Oricat de mult citesti, sau vezi la TV, realitatea este cu totul alta fata de ce iti imaginezi. Fiecare calatorie este o cunoastere din toate punctele de vedere.

Antrenamentele Oanei prin muntii Romaniei

Gata de plecare 🙂