Minsk, orasul-nostalgie al fostei URSS

11. tancul eliberator Acum vreun an, cand am ajuns prima data cu jobul la Kiev, m-am cazat intr-un apartament din centru, dar, evident, construit in anii ’30… camere ciudat impartite, scara interioara a blocului de lemn, niste semne cu secere si ciocane, ma rog, un loc totusi plin de atmosfera retro… Dupa ce m-am instalat, m-am asezat in pat si am inceput sa ma joc cu telecomanda printre zecile de canale TV in rusa si ucraineana… La un moment dat, am nimerit un canal care se chema “TV Nostalgia”… M-am oprit cateva momente si am descoperit ca transmiteau un celebru concert (la vremea lui) numit “Pesni 1988” – adica un soi de “Slagare 1988”… Brusc mi-am adus aminte ca am urmarit live respectivul concert la televiziunea sovietica la momentul respectiv si toata familia era uimita ce s-au mai “liberalizat astia, baaai, si numai Ceausescu nimic”… Am revazut-o pe Sofia Rotaru cantand romaneste, pe Alla Pugaciova cu parul valvoi si pe un tip cu coada urland ceva rock, facand ca toti dracii pe scena, iar audienta, imbracata in costume si rochii de seara colectia toamna 1972/1973, impietrita…. In acel moment, s-a “luat” curentul… Experienta completa 1988! A doua zi dimineata, nu aveam apa. 🙂

Cam asa m-am simtit la Minsk. Daca doresti sa intri in TV Nostalgia si chiar sa joci in vreun show, du-te in capitala belarusa. Evident, nu este 100% o intoarcere in timp… intre timp pe marile bulevarde staliniste ale orasului au aparut McDonald’s si restaurante cu terase cu umbrele Coca-Cola… Magazinele sunt insa pline de produse locale, nu prea gasesti multe din acele branduri de care te lovesti plictisitor pe orice meridian al lumii. In schimb, orasul pare neschimbat…. asa ca sa-l iau la pas.

Minskul dateaza si el de prin jurul anului 1000. Practic, prima menţionare documentara dateaza din 1067, apoi a fost capitala a unui principat belarus, care s-a topit fie in Imperiul Rus, fie in Regatul Polonez sau Marele Ducat Lituanian… Este o minune ca totusi belarusii au supravietuit ca o natie distincta pana in ziua de azi, dupa ce 1000 de ani au fost cand sub unii, cand sub altii, si care, cu exceptia lituanienilor, au o limba totusi similara… Nu este de mirare insa ca doar 40% dintre cetatenii Belarusului stiu belarusa (si, in general, la tara), de fapt, cam aceeasi situatie este si cu irlandezii…

Am ajuns dis-de-dimineata, venind cu trenul de noapte dinspre Kiev… Prima impresie – o gara civilizata, curata, aranjata, destul de moderna pentru o tara ostracizata si inchisa spre Occident de ani de zile… Odata ajuns insa in interiorul garii (cladire moderna, noua, metal si sticla, aduce mai repede cu un mall, de altfel e plin de chiosculete care vand de toate pentru toti), am dat peste un soi de haos, dar care are totusi o regula… am descoperit insa unicul oficiu de schimb valutar (hei, in Belarus, multe taxiuri sunt inca de stat, doar n-o sa lasam pe mana privatilor businessul asta) tinand de una din putinele banci din Belarus (cel putin, rata de schimb era decenta) de unde am facut rost de ruble belaruse (1 euro = 7.000 si ceva de ruble… in circulatie se afla insa si bancnote de 50 de ruble, adica ceva mai putin de un eurocent, iar tipa de la biroul de schimb are grija sa-ti dea cat mai multe), mi-am lasat bagajul la “garderoba” (rezonabil, la 1.500 de ruble) si am plecat prin oras…

Esenta orasului este un bulevard lung, lung, lung, are, de fapt, 11 kilometri, vreo trei-patru benzi pe sens si trotuare cat inca vreo doua benzi, si este o capodopera a arhitecturii realist-socialiste… Spre deosebire de alte orase, planificatorii urbani postbelici au avut mana libera sa creeze orasul perfect stalinist in Minsk – vechiul oras a fost facut zob in proportie de 90% in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial (atat nemtii, cat si sovieticii au contribuit in mod egal la asta), asa ca, atunci cand victorioasa Armata Rosie a intrat in Minsk, a intrat, de fapt, nominal, ca nu a gasit mai nimic.

Asa ca am luat-o la picior pe acest bulevard purtand numele principalului erou national belarus, Francyska Skaryny, dupa destramarea URSS, dar care a fost rebotezat, acum cativa ani, de presedintele Lukasenko in “Praspekt Nezalezhnastsi” – “Bulevardul Independentei”… de altfel, am fos la inceputul lui iulie si tot orasul se pavoaza pentru Ziua Nationala, numita peste tot “Ziua Independentei” – 3 iulie. Am verificat peste tot despre ce independenta e vorba si am descoperit ca data coincide cu data intrarii Armatei Rosii in ruinele orasului Minsk in 1944… Asta sa fie “independenta” belarusa? Independenta Republicii Belarus a fost, de fapt, declarata pe 25 august 1991, la cateva zile dupa esuarea celebrului puci anti-Gorbaciov, dar data respectiva nu se regaseste in panoplia sarbatorilor publice belaruse…

Ce gasesti pe bulevard ? Pai, in primul rand numai cladiri de tip sovietic gazduind librarii imense, ceva restaurante, sedii de ministere, organizatii de toate tipurile etc. etc. Aceleasi cladiri solide, cu decoratiuni, cu turnulete, cu steme dominate de seceri… Evident, tovarasul Lenin continua sa ne indice viitorul in piata din fata Parlamentului, dar asta nu mai e surprinzator – statuia lui inca mai rezista prin multe locuri ale fostei URSS, cum ar fi Kiev sau Moscova. In schimb, inca o dovada a recuperarii integrale a trecutului, la Minsk poti sa mai gasesti statuia unui individ a carui memorie in marmura a fost demolata pana si la Moscova – sinistrul Felix Dzerjinski (de origine totusi polonezo-belarusa), ctitorul KGB-ului! Felix continua sa vegheze inca cladirea KGB-ului, poate cea mai mare cladire de pe bulevard (in competitie cu Parlamentul), o cladire galbena cu coloane, de zici ca e templu grec!

Orasul este insa impecabil aranjat si admirabil de ordonat… n-o sa vezi masini oprindu-se aiurea pentru a se da jos vreo pitipoanca, n-o sa vezi pe nimeni nici macar calcand pe trecerea de pietoni atat timp cat e rosu, n-o sa vezi nicio masina trecand pe galben (multi se opresc inca la ultimele semne de “verde”)… Si, intr-un oras atat de cuminte, ce rost or avea militienii care se plimba inarmati prin oras? Mister… din cand in cand, se mai uita pe pasapoarte si buletine, se hlizesc si le dau inapoi… Se plictisesc intr-un oras in care, probabil, au rezolvat problema criminalitatii de orice natura…

Planificatorii sovietici, spre deosebire de cei romani, au acordat insa o mare atentie spatiilor verzi… sunt peste tot prin Minsk, inclusiv intr-una din pietele monumentale ale orasului. In plus, destinatia lor nu a fost schimbata pentru a construi cine stie ce cladire de birouri… parcurile au ramas parcuri, iar “parcul copiilor” continua sa fie in plin centru, unde pustii pot calari ponei, pot sa se plimbe cu un vaporas pe raul care strabate cam meandrat orasul sau pot sa manance vata pe bat.

Am vizitat si Muzeul celui de-al doilea Razboi Mondial sau Muzeul Marelui Razboi Patriotic cum este denumit in mod oficial… sunt parti interesante, unele de-a dreptul miscatoare (pozele cu partizani spanzurati, inclusiv femei), dar, evident, si mult batut cu pumnul in piept (sprijinul material vital al aliatilor occidental este reprezentat doar printr-un kit de prim ajutor cu sticlute cu camfor !)… in schimb, interesant as putea zice, intr-una din hartile care indica directia diverselor ofensive ale armatelor de pe frontul de Est, apare si insula Serpilor si este clar indicata ca apartine Romaniei (desi Basarabia si Nordul Bucovinei sunt prezentate ca fiind parti componente ale URSS)! De i-ar vedea fratiorii ucraineni!

Minskul este plin de statui si monumente – de la Lenin si Dzerjinski, la unele haioase cu lebede si berze, la fete cu umbrele rupte, dar cel mai emotionant dintre toate este “Insula Lacrimilor” – aici se afla monumentul dedicat celor cazuti in Afganistan… Aici nu vezi statui de eroi, martiri, partizani, comunisti neinfricati ca in cazul celor mai vechi… aici vezi mame si vaduve plangand, unele cu icoane in mana, si, deasupra lor, silueta unei biserici traditionale rusesti… La intrarea pe insula aflata pe raul Svislaci, tinerii casatoriti vin si isi fixeaza un lacat pe care se afla scris numele lor… am mai vazut obiceiul asta si in alte locuri din fosta URSS (in Kiev, Almaty sau Camenita), dar, sincer, nu pot sa inteleg obiceiul asta de a te duce si a poza sau a lasa lacate ca legaminte de credinta in locuri triste cum ar fi “Insula Lacrimilor” din Kiev, mormantul soldatului necunoscut din Moscova sau Almaty! Mai ales la Almaty, unde se afla o statuie de zici ca e “Oda Bau-Bau-lui”…

Din pacate, Minskul nu are foarte multe parti vechi… cateva biserici redeschise dupa zeci de ani, o strada cu restaurante sugerand cartierele vechi din alte locuri si cam atat… In rest, cladiri monumentale, sosele largi, statui si parcuri… Un oras spatios, aerisit, care mi s-a parut mult prea linistit… Probabil pentru ca era sambata… Desi ghidurile spun ca are o viata de noapte deosebita, ma gandesc ca doar in cluburile de fite pentru cei cu Bentley la scara… in rest, mi se pare orasul in care nu se intampla nimic…. dar totusi orasul perfect…

Cum ajungi la Minsk

Dupa cum va imaginati, nu exista zboruri directe intre Romania si Belarus. In plus, nu stiu de nicio companie low-cost care sa puna rotile pe aeroportul din Minsk. Asa ca, pentru a zbura in capitala belarusa, e musai sa schimbati fie la Praga (CSA), la Varsovia (LOT) sau la Kiev (Aerosvit)… Pentru cele mai bune preturi, apasati pe butonul de mai jos.

imperator.jpg

 

Daca, in schimb, preferati trenul, cea mai buna optiune este sa luati un tren spre Kiev (pleaca dimineata din Bucuresti pe la 6:00, ajunge a doua zi dimineata pe la 8-9) si de acolo mai departe spre Minsk (face vreo 8-10 ore).

Cazare Minsk

Aici e o mare problema… Nu prea exista locuri ieftine, putinele hoteluri au preturi de peste 100 de euro si mai bine. Aparent, cea mai ieftina optiune este “Zvezda” (“Steaua”), situat intr-o suburbie, iar pe dinafara cladirea arata ca in filmul “Black Hawk Down”… Preturile incep de la 20 de euro, iar inauntru, se pare, camerele sunt curate si poti folosi si servicii de spa, sauna si alte fineturi! Mai multe amanunte, in ghidul “In Your Pocket”.

Viza Belarus

Ei bine, ai nevoie de viza. S-a renuntat la cerinta de a obţine o invitatie de la vreo persoana sau organizatie din Belarus, dar trebuie sa ai bilet de avion si voucher de hotel (scump). Cum n-am gasit hoteluri mai ieftine de 125 de euro ca sa obtin voucher, am optat pentru o viza de tranzit de doua zile si nu am dormit in Belarus. Am plecat seara cu trenul din Kiev, am ajuns dimineata la Minsk si mai departe, seara, cu trenul spre Vilnius, in Lituania (3 ore).

Ghid gratuit

Nu plecati fara In Your Pocket Minsk… este actualizat des (o data la cateva luni) si este complet.

Harta Minsk

Click aici

1. Imagini Belarus: in fata garii

Inca din fata garii, ai parte de o arhitectura a la Stalin

Imagini Belarus: in fata garii

Imagini Belarus: tara e in sarbatoare

Tara era in sarbatoare… sau ma rog aproape (Ziua Nationala era a doua zi)

Imagini Belarus: tara e in sarbatoare

Imagini Belarus: tara e in sarbatoare

Imagini Belarus: tara e in sarbatoare

Imagini Belarus: bulevardul independentei

Bulevardul Independentei

Imagini Belarus: centru

Prin centrul Minskului

Imagini Belarus: centru

Imagini Belarus: casa de cultura a sindicatelor

Casa de cultura a sindicatelor

Imagini Belarus: tancul eliberator

Tancul eliberator

Imagini Belarus: circ

Circul

Imagini Belarus: circ

Imagini Belarus: secera si ciocanul

Imagini Belarus: monumentul victoriei

Monumentul Victoriei

Obiective turistice Belarus: Muzeul Razboi Mondial

Muzeul Marelui Razboi de Aparare al Patriei (adica al doilea Razboi Mondial)

Obiective turistice Belarus: Muzeul Razboi Mondial

unde vedem cum erau spanzurate partizanele

Imagini Belarus: Insula Serpilor.JPG

sau ca Insula Serpilor apartine Romaniei 🙂

Obiective turistice Belarus: Gadhafi la muzeu

Iar printre oaspetii de seama ai muzeului, pe langa mine, s-a numarat si Gaddhafi 🙂

Obiective turistice Belarus: catedrala ortodoxa

Catedrala ortodoxa

Imagini Belarus: interior catedrala ortodoxa

Obiective turistice Belarus: insula lacrimilor

Insula lacrimilor… monumentul belorusilor cazuti in Afghanistan

Imagini Belarus: nunta la insula lacrimilor

Nunta la insula lacrimilor

Imagini Belarus: mame si sotii de piatra

Imagini Belarus: monument atentat metrou

Monumentul celor morti in atentatul de la metro din primavara

Imagini Belarus: statuia Felix Dzerjinski

Statuia lui Felix Dzerjinski, creatorul KGB (sub numele de CEKA)

Imagini Belarus: stadion Dinamo

Stadionul Dinamo – Minsk

Comentarii

  • Anca spune:

    Da, si eu tot viza de tranzit am cerut, preturile sunt de-a dreptul nesimtite la celelalte: 60 de Euro pentru viza pe termen scurt?! Probabil ca sa incurajeze turismul, ma gandesc…

  • iulius spune:

    Super articolul. Ma faci sa ma gandesc la o excursie scurta pe acolo.

  • iulius spune:

    Vezi ca ai o mica greseala „Planificatorii sovietici, spre deosebire de cei romani, au acordat insa o mare atentie spatiilor verzi… sunt peste tot prin Kiev”, cred ca vroiai sa scrii Minsk.

    Cum e tara in general fara de surioara Ucraina?

    • Imperator spune:

      Schimbat, multumesc de atentionare… Greu de comparat, in Ucraina am fost de multe ori si am stat cateva saptamani, iar in Belarus doar vreo 8 ore… Asa la o prima vedere, Minsk este mai ramas in urma, undeva intr-un timp mai rosu, in plus nu are centrul superb al Kiev-ului. Minsk-ul nu este la fel de comercial – putine reclame, cateva locatii care arata mai capitalist.

  • George spune:

    Am locuit in Minks o luna in Ianuarie asa ca o sa comentez:

    Viza: Nu am avut nevoie de voucer de hotel sau bilet de avion am zis ca mergem cu masina si stam la prieteni. Doar pe formularu de viza am trecut numele unei persoane de contact din Minsk. Nu stiu daca e o chestie generala sau am avut un tratament preferential (prietena e din Letonia si vorbeste rusa la perfectie asa ca s-a inteles usor cu ei la ambasada)

    Cazare: Dupa cum zici hotelurile sunt incredibil de scumpe pentru orasul asta … deci singura alternativa e statul pe la oameni (couchsurfingul este foarte popular). Noi am inchiriat pana la urma o garsoniera in suburbii cu 50euro/luna.

    Da orasul e incredibil de linistit … dupa ce am consumat cam toate atractiile nocturne sau diurne principala ocupatie este bautul de votca cu prietenii. In hipermarketuri gastesti pe langa brendurile locale si toate brendurile consacrate dar ce surprinde este diversitatea de produse .. intr-un hipermarket de gen carfoure sunt probabil de doua ori mai mult produse ca in Romania.
    La sfarsitul lui Decembrie si Ianuarie inexplicabil pentru noi nu era politisti inarmati pe strada, desi trecusera abia cateva saptamani de la manifestatii (exceptand ziua investirii lui lukasenko) Pana la urma am aflat ca de fapt majoritatea politistilor erau imbracati in civil.

    george

    PS: am supravietuit si fara: In Your Pocket Minsk (asa ca puteti pleca si fara 🙂

  • cris spune:

    daca-i viziteaza si pe ei capitalismul asa cum ne-a vizitat pe noi (deghizat in Democratie) atunci toata ordinea si linistea pe care o vezi acolo o sa dispara in 2 secunde
    cat despre faptul ca vb. foarte multi rusa – asta se datoreaza Moscovei care asupreste toate statele fost-sovietice Moldova, Belarus, Ucraina, Estonia etc – toate se lupta cu politica de impunere a limbii ruse

  • Andrei spune:

    Voi sunteti nebuni cu vacantele in strainatate..daca va pute Romania de ce nu emigrati in Belarus? Sai in alte tari de cacao gen Ucraina,Congo,Burkina Faso..pana acum romanii mergeau la all inclusive in Hantalya sau Bulgaria..acum e la moda Misnk?

  • Li spune:

    @Andrei, chiar daca nu m-ai intrebat, iti raspund , ca sa stii de ce merge lumea.”Home is good, away is better.”

  • Cristi spune:

    M-ai facut fff curios 🙂

  • c. popa spune:

    „Locatii aratind capitalist”? Exprimare de copil de clasa a VI-a. Si de unde aerele astea de vedeta de Hollywood (gen Tom Cruise sau Angelina Jolie) ce casca de plictiseala intr-o tara din Lumea a Treia si deplinge lipsa pulsului intens al consumerismului dintr-o fundatura fetida a Europei de Est precum Bucuresti? Ar trebui sa te preocupe mai putin grija de a speria lumea cu povestile de groaza despre regimul politic actual din Bielorusia (parintii tai nu cumva au dus-o mai bine decit noi, adica restul, inainte de 1990? Eu cred ca da, asa ca nu te mai da cesul mortii cu comunismul tau de baba speriata) si sa insisti, in calitate de baiat finut (cum iti place sa te crezi), asupra faptului ca Minsk arata mult mai civilizat decit Buc. Ca si in Beijing, Minsk are spatii verzi imense si bine intretinute (inexistente in Buc; sa nu ma iei cu Herastraul, pe cale de a deveni in citiva ani parc si lac de agrement). Si in Minsk nu cred ca vezi imobile imense goale cu afise anuntind spatii de inchiriat ce vor deveni functionale poate in anul 3020. Numai pe strada pe care locuiesc exista nu stiu cite cladiri somptuoase goale si „abandonate” de mai mult de 10 ani de cind cind au fost ridicate de „dezvoltatori” descurcareti (care apar si dispar, c-asa-i in lumea libera; oamenii, ca si banul, circula, nu?). Imi pare rau ca in Minsk ti-a lipsit farmecul indebil al Bucurestilor, oras in care te simti ca acasa: nu tu “pitipoance” coborind din BMW-uri negre conduse de mafioti cu fite (scuze pt, pleonasm: mafioti fara fite nu exista; si nu zic ca n-ar fi lume interlopa in Minsk, dar de amploarea celei din Micul Paris). Nu tu manelisti urlind pe canale TV cu tite si oficial numite mondene. Nu tu adrenalina violurilor mediatizate aproape zilnic (sa ne mai miste singele-n noi, ca altfel ne plictisim dracului de tot!). Nu tu traficul haotic cu masini parcate pe treceri de pietoni si “calcindu-se” una pe alta in vacarmul aferent de injuraturi si de claxoane. Pe deasupra, instinctul etnocentric de roman fudul te indeamna sa-i compatimesti pe cei din Minsk (si in general civilizatia cu cultura bielorusa). Saracii de ei… cum de pot trai cu unu-doua McDonald’s-uri si fara barurile “de fite” de care romanii sint atit de mindri pe Facebook? Tot dupa tine, ar trebui sa-i plingem de mila si pt. ca n-au parte de traficul de iad de aici! Nu tu claxoane si ambuteiaje, nu tu soferi fara permise auto conducind fara probleme pe drumurile proaste ca si ei. Si, peste toate, nu tu atmosfera de petrecanie “de la noi” – nu tu chiotele de la cele mai “tari” nunti, botezuri, taieri de moatze si de putze si atitea alte cumetrii… Nu tu masini de lux insirate in coloane labartate, nu tu urlete de fericire ca ne taiem cu sabii si ne lovim cu maciuci… Pai cum sa dai tu viata asta trepidanta pe plictiseala din Belorusul asta sau cum dracu’ ii zice si care si asa nimeni nu stie cam pe unde e? Plictiseala mare, monser!!!
    Si mai zici ca hotelurile ar fi scumpe in Minsk. Pai cum ai vrea sa fie cazarea intr-o capitala oricarui stat (nu neaparat european)? Sint cumva mai ieftine hotelurile din Adis Abeba decit in restului Etiopiei? Dar sa lasam Africa. Daca in Minsk hotelurile sint scumpe, atunci care ar fi ma rog hotelurile mai ieftine din Bucuresti (care prin aranjamente sint si oricum umflate artificial la 4 sau 5 stele)? Si ce mare lucru iti ofera hotelierii din acest minunat de imputit oras in afara de priviri slinoase si impertinente plus muzica aferenta de peste noapte si pina dimineata? Iar de banci, nu mai vorbim – cite banci or fi in Minsk, doua, zece, noua? Pai la noi sint sute banci, toate cu un sigur scop – sa ne faca viata mai buna (nu una de iad asa cum e descrisa in mass-media bucuresteana)! Cum pot oamenii aia trai fara ele (si sub dictatura lui unui nemernic comunist de mai mult de doua decenii)? De neinteles pt. tine si pt. romanii pe care-i indemni si fie si ei ca tine – fuduli si ignorati. Dar ei (romanii) de intelegerea asta nici n-au nevoie pt. ca oricum nimeni din Europa nu-i intreaba daca inteleg ceva. Fiindca RO, ca si Belarus, e o tara artificiala.

    P. S. Si ne mai servesti si lectia de istorie de local cum ca ucrainienii ar fi “fratiorii” bielorusilor? Aici se vede ca istoria Europei de Est o cunosti de unde am spus – de la o bere la gradina. Tichia aia de clown chiar te aranjeaza…

    • Imperator spune:

      Stimate tovarase Popa,
      Va respect dragostea de Belarus si a situatiei minunate de acolo a ultimului regim de fericire generala din Europa. Din pacate, paradisul de acolo este stricat de faptul ca pe principalul bulevard din Minsk sunt parcate mai multe Lexusuri decat in intreaga Europa Centrala.

  • florian spune:

    Mie mi-a placut articolul . Si pozele . Multumim . Ce oameni putini pe strada ! Hmm ! Au.trecut 4 ani de atunci , oare ce ai mai vizitat in aceasta perioada ? Succes in continuare ! Tine-o tot asa !

  • Salutări,
    Felicitări pentru incursiunile în spațiul estic.
    Intenționez să merg și eu, anul viitor, în Belarus.
    Concret, ce trebuie să fac să obțin viza?
    O să stau în Belarus, maxim o săptămână.
    Nelămuririle mele sunt legate de acel act, care trebuie cerut din locul unde te cazezi. Le cer pur și simplu, o confirmare de rezervare pentru aceea perioadă?
    Mulțumesc,
    Dan

  • Ovidiu spune:

    Salut Cezar,

    pentru viza de tranzit ai dus la ambasada biletul de tren catre Vilnius? Nu reusesc sa-l cumpar online.

    Mersi,
    Ovidiu

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pin It on Pinterest