Incepand de astazi, o serie de articole la feminin. Autoarea, Adriana a calatorit in mai mult de 65 de tari dintre care unele (chiar daca doar in delegatie) nu sunt destinatii foarte commune: Iran, Pakistan, Arabia Saudita. De cateva ori a calatorit singura sau doar in compania altor femei (India, Iran). In articolul de mai jos ne impartaseste experienta ei de calatorie in tari mai mult sau mai putin complicat de explorat pentru o femeie care calatoreste singura.
Probabil, majoritatea prefera compania prietenilor sau a familiei cand calatoresc, dar exista ocazii cand niciun prieten sau membru al familiei nu este in mod deosebit interesat de o anume destinatie. Ce facem? Renuntam sau mergem singuri(e)? De multe ori, din pacate, mai ales fetele renunta la destinatia mult visata si merg in alta parte, pentru ca nu vor sa calatoreasca singure sau in grupuri neinsotite de barbati. Nu sunt pentru calatoritul doar “solo”: este placut sa imparti impresiile de calatorie bune si rele cu cineva, dar nu sunt pentru renuntare completa la destinatii interesante doar pentru ca niciun prieten (sau niciun prieten baiat) nu doreste sa mearga. Mai multe despre calatoritul solo sau in grup aici in articolul lui Imperator.
Pentru femei, calatoriile “solo” (sau in grup mic, doar de fete) prezinta o serie de provocari specifice, dar exista si rasplata: in multe locuri care sunt doar pentru femei niciunul din prietenii dvs. barbati nu ar putea intra, ceea ce va permite sa cunoasteti mai indeaproape femeile locale (rugati-va sa vorbeasca engleza!) si sa invatati despre cultura lor. Acest articol este despre cele cateva lucruri de care trebuie sa ne ingrijim inainte de plecare si odata ce suntem in calatorie – povestile si recomandarile sunt din experienta mea sau a prietenelor.
Cu cateva exceptii, in majoritatea tarilor lumii problemele de siguranta sunt comune pentru femei si barbati, regula de bun-simt care se aplica este, bineinteles, sa nu circulam noaptea singuri(e) in zone care nu sunt recomandate (verificati pe internet, in ghiduri cunoscute sau la hotel/hostel). In tarile in care situatia politica este volatila, documentati-va in avans despre zonele in care mergeti (de exemplu site-ul mae.ro sau surse locale) – din nou, orice situatii neplacute vor fi similare pentru femei si barbati.
In afara de orasele foarte cosmopolite (New York, Amsterdam etc.), in majoritatea tarilor din lume o femeie care este vizibil diferita de localnice va ridica macar cateva priviri curioase din partea barbatilor, dar si a femeilor locale, mai ales daca e singura. In majoritatea cazurilor este pur si simplu curiozitate sau chiar dorinta sincera de a va ajuta (in unele culturi este de asteptat ca femeile sa aiba mai multa nevoie de ajutor). Nu va speriati de oricine vine sa va intrebe ceva, mai ales daca nu e suparator. Puteti sa va scuzati politicos daca discutia dureaza mai mult decat este nevoie pentru cateva sfaturi utile si sa pomeniti de sotul dvs. (chiar inexistent) – o carte buna si niste ochelari de soare mari sunt buni in aceste situatii (ca sa puteti sa va “ascundeti” ochii de priviri prea curioase).
Exista, in schimb, cateva zone geografice unde femeile cu intentia de a calatori singure (sau in grup de 2-3 fete) trebuie sa planifice putin dinainte cateva amanunte cu privire la viza, imbracaminte, transport, hotel, pentru a se simti in totalitate confortabil pe durata calatoriei. Orientul Apropiat (Iran, Arabia Saudita, Egipt, anumite zone din Turcia, Siria, Liban, Maroc etc.) si subcontinentul indian (India, Pakistan etc.) sunt, din experienta mea personala, tarile in care as recomanda un pic de prevedere si planificare atat inainte, cat si in timpul calatoriei.
Una din diferentele culturale dintre Europa si tarile mentionate mai sus este ca femeile nu calatoresc singure, ci insotite de sot sau de alti membri ai familiei (femeile care calatoresc singure sunt deci ciudate pentru localnici); barbatii calatoresc singuri doar in delegatii, dar si barbatii in vacanta vor merge cu grupul cu toate neamurile (matusa si bunica la pachet). De exemplu, la trekking in Sri Lanka, pe langa Nuwara Elia, daca cineva din grupul nostru (relativ mic) de patru persoane ramanea in urma sa admire peisajul sau sa faca o poza mai artistica… daca se intalnea cu localnici (in grupuri cu familia), acestia il intrebau imediat ingrijorati: “De unde esti? Te-ai pierdut de grupul cu familia ta?”. Nu si-ar fi putut imagina ca cineva ar vrea sa calatoreasca singur… mai ales o femeie.
Viza pentru Iran sau Arabia Saudita (doar de business) s-ar putea sa dureze mult sau sa insemne mai multa birocratie pentru o femeie singura, dar nu renuntati. Daca incepeti procedurile din timp (2 luni inainte de inceperea calatoriei) si va inarmati cu rabdare, aveti sanse suficiente de succes. Iranul emite vize pentru turisti, dar pentru Arabia Saudita nu exista viza turistica (decat daca sunteti musulman(a) si mergeti la Mecca in pelerinaj). Daca aveti noroc de o delegatie in Arabia Saudita, nu ezitati si mergeti – am colege de birou care au renuntat pentru ca le era oarecum frica de necunoscut si viza s-a dovedit a fi complicat de obtinut. Din pacate, exista o diferenta clara intre cum este tratat un grup de cupluri (viza pentru Iran, doua saptamani, fara probleme; viza pentru Siria, pe loc, fara prea multe intrebari) sau o femeie singura (viza pentru Iran a durat 1,5 luni si trei vizite la ambasada; viza de business in Arabia Saudita a durat doua luni). Agentii din Romania (pentru Arabia Saudita, agentia INAG e-mail: scinag.inag@yahoo.com; telefoane: +40766535116 si +40213304017; persoana de contact: Erghiun) sau din tarile respective (pentru Iran, “Iran Mountain Zone”; e-mail m.hajabolfath@mountainzone.ir; persoana de contact: Mohammad Hajabolfath) va pot ajuta cu documentatia necesara. In majoritatea celorlalte tari, daca este nevoie de viza (in Egipt si Iordania se ia pe aeroport, In Turcia nu mai e nevoie), va adresati ambasadei de la Bucuresti ca sa obtineti viza fara mari dificultati.
Imbracamintea. Regula de aur oriunde in lume este sa ne uitam la femeile locale cum sunt imbracate si sa facem la fel. Daca estetica locala si logistica sunt complicate, incercati un shopping la bazarul din zona. De obicei cu preturi prietenoase (poate exceptie face Dubai, unde Versace nu are promotie la “abaya” in fiecare zi; “abaya” este o imbracaminte traditionala arabeasca pentru femei ca un halat foarte larg care te acopera de la gat pana la glezne). Sunt tari, in schimb, in care nu prea se vad foarte multe femei pe strada. Foarte enervant in India, mai ales in bazar (incercati sa cumparati lenjerie dintr-un magazin doar cu barbati vanzatori… nasol moment!), dar si unele cartiere din Cairo si Damasc. In locuri mai conservatoare din Egipt, Turcia, Iordania: barbatii stau linistiti la o shisha in public, iar femeile “ascunse” acasa (petrec timpul in compania prietenelor si a neamurilor, de obicei femei). In acest caz sper ca sfaturile de mai jos sa va ajute.
In majoritatea tarilor din Asia, ca, de exemplu, Thailanda, Vietnam sau Cambogia, localnicii se imbraca mai conservator decat europenii. Daca, la noi, cum bate un pic de soare, fetele poarta un maiou cat mai mai mic ca sa se bronzeze frumos, la ei lumea nu prea sta la soare si nu poarta imbracaminte foarte decoltata (pielea alba nebronzata e un standard de frumusete). Din acest motiv am vazut de multe ori localnici facand baie in mare complet imbarcati in Thailanda, Vietnam si Indonezia – obiceiurile se mai schimba, dar nu foarte repede. Chiar si in tari budiste, unde femeile au destule drepturi, daca mergem in zone mai rurale, oamenii sunt conservatori, iar decolteurile “adanci” si pantalonii foarte scurti vor ridica priviri cel putin curioase, daca nu chiar si cateva fluieraturi mai mult sau mai putin admirative. Recomandarea mea este sa ne imbracam mai degraba cu tricouri cu ceva maneca decat cu maiou si sa avem pantaloni scurti cel putin pana la genunchi. Cu cat ne inscriem mai mult in “standardele locale” cu care sunt oamenii sunt obisnuiti, cu atat vom atrage mai putina atentie si vom avea o calatorie mai linistita.
In tarile musulmane (Indonezia fara Bali, Turcia fara Antalya “all inclusive”, Egiptul fara zonele crestine sau “all inclusive”, Siria, Iordania, Emiratele) ar putea fi necesara o “acoperire” un pic mai mare. In general, femeile in tarile musulmane poarta haine care nu lasa descoperit foarte mult: in general, fata si palmele mainilor. Recomand tricou cu maneci lungi si pantalonii sau fusta lunga pana cel putin sub genunchi. Am precizat ca aceste reguli de “acoperire” conservatoare nu se aplica in zonele foarte turistice “all inclusive” de pe litoralul din Turcia, Egipt sau Tunisia. Deci daca mergeti in “all inclusive” si luati doar excursii organizate de statiunea in care va aflati (la Muzeul egiptean, la Troia etc.), nu trebuie sa va faceti nicio grija, puteti sa va imbracati cum doriti. Daca, in schimb, mergeti in grup mic, doar de femei, in zone mai putin turistice, cu cat sunteti mai “acoperite”, cu atat veti atrage mai putin atentia sau, cel putin, atentia nedorita.
Probabil ca la shopping in Dubai nu va va intreba nimeni nimic (decat daca purtati fusta extrem de scurte si maiou de dansatoare din buric. Nu recomand insa din cauza aerului conditionat de congelator din malluri!). Nu este recomandat, de asemenea, sa va exprimati foarte public afectiunea fata de persoane de sex opus. Chiar si in modernul Dubai (cel putin, in aparenta) nu va pupati in parcare langa masina dupa un “hot date” – a incercat o prietena din Romania si a venit prompt politia sa cerceteze (au scapat cu doar niste atentionari). Niste englezi care se exprimau mai frenetic pe plaja dupa apusul soarelui au ajuns la inchisoare pentru “sex on the beach” … nu era vorba de cocktail!
Daca mergem in zone rurale sau foarte conservatoare (de exemplu, chiar unele zone din India de Nord si, cu siguranta, in Pakistan) e necesar sa mergem un pas mai departe cu imbracamintea acoperitoare. Ideal ar fi sa purtam haine largi, prin care sa nu se distinga foarte bine forma corpului: blugii mulati si tricoul fara sutien nu ar fi foarte apreciate. Cel mai simplu e sa va ganditi ce era OK de purtat pe vremea bunicii (prin anii ’30 in Romania!). Femeile locale poarta pantaloni largi (salvari) si tunica (“shalwar kameez”). Daca stati mai mult timp pe subcontinent, rugati la croitoria locala sa va faca niste “shalwar kameez” foarte ieftin si comod (deoarecere croitorii sunt, in general, barbati, nu va dezbracati prea tare cand va iau masurile, pentru ca nu este nevoie… hainele trebuie sa fie largi!).
In cateva tari musulmane, in plus femeile, prin lege, pot sa iasa in public doar cu parul acoperit (in Iran si in Arabia Saudita). Mai multe despre imbracamintea musulmana modesta “hejab”. In Iran cateva baticuri de pasmina ar trebui sa va rezolve si aceasta problema (evitati culorile stridente, mai ales rosul – foarte dificil pentru mine ca sunt roscata!). In plus, in Arabia Saudita e obligatoriu sa purtati “abaya” neagra (un fel de halat cu basma in aceeasi culoare optimista) – nu va faceti griji, daca reusiti sa luati viza, inseamna ca aveti rabdare sa invatati sa purtati si abaya. Daca nu stiti sa va “infasurati” capul, puteti sa cautati pe net (de exemplu “simple hejab tutorial” pe YouTube – eu am gasit si am folosit urmatorul stil sau sa cereti ajutor localnicelor la fata locului, vor fi foarte fericite sa va asiste. Daca vizitati moschei, de cele mai multe ori va trebui sa purtati basma pe cap sau chiar o toala larga care sa acopere intreg corpul (in Iran se cheama chador si se da, in general, la intrare in moschee). Daca stati mult in Iran, va puteti cumpara un chador din bazar (destul de ieftin) si veti deveni “invizibila” (chador + ochelari de soare = liniste si pace, nu va deranjeaza nimeni).
Mai multe sfaturi in episodul de maine.
In drum spre Arabia Saudita, schimbarea in avion
Egipt – la piramide si in cartierul islamic
Intr-un restaurant iranian
Diverse tinute din Iran
Moda la Mumbai
In negru, doar in shrine-uri (unde sunt ingropate rude ale Profetului) – cel putin in Iran
In vizita la un shrine in Iran infasurata in chador
Hejab OK dupa toate regulile 🙂
Un articol interesant, bravo. Și eu am călătorit singură de câteva ori, ce e drept în destinații mai vestice dar cred că regula de a te îmbracă ca localnicele trebuie urmată oriunde ai fi. Nici la Paris nu cred că e bine să arați de parcă vii de pe centură deși poate acolo nu ți se va reproșa goliciunea ci lipsa de stil și subtilitate 🙂
Sunt sigura ca prietena din Romania a avut ce-nvata din experienta din parcare! 😉
😉 asa zice zvonu’
Foarte interesant! Asteptam cu nerabdare si restul de episoade!
Mersi mult pentru comentarii 🙂
Bravo Adriana,
Ma tot gandeam de o vreme, cand vei incepe sa scri te pup si astept urmatoarele episoade .
Felicitari !
Cateva informatii despre viza pentru Pakistan. Nu se poate obtine decat de la Ambasada din Bucuresti; in cazul in care plecati in interes de serviciu, puteti contacta Ambasada Romaniei din islamabad si ei va vor pune o vorba buna. Este necesara o invitatie de la o firma/familie din Pakistan, se completeaza o cerere, este destul de usor. Taxa de viza costa 33 USD. Programul este de luni pana joi, de la 10 la 14. Eu am obtinut viza in 4 zile.
Eu am obtinut viza pe loc (cred ca e o mare exceptie) … dupa multe negocieri 🙂 ajuta sa spui 2 vorbe de urdu 🙂
Pe mine m-au intrebat exact unde merg – cred ca daca spui ca mergi strict in orase mari (Karachi, Lahore) si daca toate hartiile sun in regula nu vad de ce nu ar da viza.
Adriana
Ca tot vorbim de femei si Arabia Saudita, stii cumva cum sta treaba in caz ca trebuie doar sa tranzitez aeroportul acestei tari? Banuiesc ca nu se mai pune problema de viza nu? Dar complicatiile cu imbracamintea? (vad ca tu te „organizai” deja in avion)
Merci
N-am tranzitat prin Arabia Saudita … dar banuiesc ca regulile sunt orecum similare.
Am vazut pe aeroport femei europene care nu purtau abaya … deci probabil ca e OK daca nu treci granita. As purta haine „acoperitoare” in culori nu foarte stridente ca masura de prevedere.
Bafta!
[…] Mai jos am descris pe zile expeditia la care am luat parte eu pe Sabalan, organizata de “Iran Mountain Zone” on-line directory despre muntii Iranului; in plus organizeaza tururi si expeditii in Iran). La sfarsit dau cateva detalii logistice despre cum se poate ajunge in Sabalan cu mijloace de transport in comun, in general, eficiente si la preturi prietenoase peste tot in Iran. Mai multe detalii despre cum se organizeaza o excursie independenta in Iran aici . Pentru femei, niste lamuriri suplimentare daca veti calatori neinsotite de barbati. […]
Acum e discutabil…tot articolul. Sfaturile sunt utile si de bun simt, ar trebui sa fie de la sine stiute de oricine si-ar cauta de drum prin Orient.
Problema e ca eu nu as sfatui o fata sa mearga singura prin Arabia Saudita de exemplu…adica foarte tare ca ai fost si nu ai avut probleme, dar totusi cred ca sunt riscuri. Am inteles ca nici in Maroc (care nu se compara ca si liberalism cu A. Saudita) ca femeie nu te simti tocmai ok.
Chiar mi se pare foarte tare din partea ta ca te duci fara griji, ca iti traiesti atat de frumos viata si ca ai ce impartasi. Dar ceea ce faci tu nu e pentru oricine si de asta mi se pare putin cam riscant titlul articolului. In rest, la cat mai multe vizite:) Alex.
Alex,
Eu nu m-as duce singura niciunde … da’ daca nu vrea sa mearga nimeni unde vreau eu nu prea imi vine sa renunt. Despre Maroc … e mai dificil de calatorit singura si mai harasant decat in Arabia Saudita. Nu m-as duce singura daca as putea in Maroc. In Arabia Saudita din cauza numeroaselor restrictii de tot felul tara e mai sigura in general si daca te ascunzi bine sub valuri nu te intreaba nimeni nimic.
Mersi de comentatiu! 🙂
Adriana
Alex,
Eu nu m-as duce singura niciunde … da’ daca nu vrea sa mearga nimeni unde vreau eu nu prea imi vine sa renunt. Despre Maroc … e mai dificil de calatorit singura si mai harasant decat in Arabia Saudita. Nu m-as duce singura daca as putea in Maroc. In Arabia Saudita din cauza numeroaselor restrictii de tot felul tara e mai sigura in general si daca te ascunzi bine sub valuri nu te intreaba nimeni nimic. Ca la noi in Romania pe vremea lui ceasca … era mai sigur, nu? … chiar daca era dictatura. La fel si in Arabia Saudita 🙂
Mersi de comentariu! 🙂
Adriana
Interesant articolul dar as dori sa intreb de ce o femeie si-ar dori sa viziteze Arabia Saudita? Exceptand motivul de iubit/partener/etc. In primul rand in majoritatea cazurilor daca esti femeie singura nu primesti viza. Stiu ca in articol scrie ca dureaza 2 luni dar iei viza insa eu am colege care nu au primit si vin din tari mai „normale” ca Romania. In al doilea rand sunt o multime de alte locuri foarte ineteresante de vizitat in Peninsula Araba si pentru care nu ai nevoie de atatea batai de cap (ex: UAE, Bahrain sau chiar Siria). Sa nu mai spunem de alte locuri in lume la aceeasi distanta de Romania….
Am fost in Arabia Saudita in delegatie cu un grup. Pentru ca ceilalti s-au intors inapoi acasa din Jeddah iar eu mergeam in dubai am ramasa singura 2 zile. A fost OK … nu cred ca m-as duce vreodata in vacata :))) dar a meritat bataia de cap cu viza.
Nu prea conteaza din ce tara esti la viza de Saudi. Dintre colegele mele celel din europa de vest in general n-au avut probleme dar rusoaicele n-au luat viza ori de cate ori au incercat 🙂 iar eu am pierdut vremea vreao 2 luni. nimeni nu se astepta sa primesc viza (din europa de est, necasatorita, etc) … dar am reusit.
Calatorii placute! 🙂
[…] Imbraca-te corespunzator. Chiar daca esti barbat sau femeie, trebuie sa fii imbracat “decent”. In cazul barbatilor, poate singura restrictie este sa nu umbli in pantaloni scurti. De altfel, beduinii, care sunt infasurati din cap pana in picioare, nu sunt nebuni, stiu din mosi-stramosi ca iti va fi mult mai cald daca iti expui pulpa sau mainile la aerul fierbinte, decat sa fii imbracat in ceva racoros din bumbac. Ca femeie, in principiu, ar trebui sa porti fie rochii, fie pantaloni lungi, iar cand ajungi in zonele mai conservatoare, sa porti o naframa sau un sal pe cap. Arabia Saudita impune tuturor femeilor sa poarte haine lungi, negre cu o gluga numita “abaya”, iar in Iran este obligatoriu sa porti ceva pe cap (un sal, o basma, o naframa) care sa-ti ascunda parul, dar poate fi de orice culoare. Pentru mai multe informatii, cititi acest articol. […]
Interesant articolul, intr-adevar si foarte util! Daca am invatat ceva din calatorii, este ca trebuie sa am totusi o tinuta universal valabila (cat se poate de decenta), sa fiu ceva mai acoperita, pantalonii scurti fiind o problema atunci cand vrei sa vizitezi catedrale si bazilici. Macar o esarfa la noi este bine sa avem, daca sunt zile calduroase de vara. In Thassos, la Manastirea Arhanghelului Mihail mi s-a dat o fusta lunga, iar in Biserica Sf. Mathias din Budapesta se ofereau esarfe pentru femei pentru a-si acoperi umerii.