Desi sunt un tip relativ umblat si imi place sa citesc despre tot soiul de destinatii, trebuie sa recunosc ca nu am auzit prea multe lucruri despre Mauritius. Acum ceva timp, un cititor care fusese pe acolo si in invecinatul Seychelles contribuise cu niste articole, dar nu pot sa spun ca stiam prea multe. Stiam ca e pe undeva prin Oceanul Indian, la est de Madagascar, ca este locuita de indieni si cam atat… Iar invitatia a venit prin surprindere – “ce faci saptamana viitoare, mergi in Mauritius?”. Mananci, calule, ovaz? Normal ca am acceptat si, desi am pus mana pe un Lonely Planet, am plecat la drum fara prea multe informatii. Urma sa aflu pe acolo.

Anul trecut, industria turistica romaneasca s-a gandit sa inoveze de Revelion si sa ofere un charter de Revelion. Nu stiu cum au ales destinatia, daca cineva a aruncat la darts, dar cert este ca anul trecut de Revelion a fost un charter spre Mombassa, in Kenya. Anul acesta, pe langa Mombassa, cei de la Prestige Tours, organizatorii charterului de Mombassa de anul trecut, s-au gandit sa mai schimbe destinatia, dar nu prea departe. Asa ca a aparut destinatia Mauritius, o premiera pentru charterele romanesti (apropos, se zboara cu Taromul!). Mai e si Mombassa pe la inceput de ianuarie, dar Revelionul exotic propus de Prestige este Mauritius. Asa ca cei de la Prestige au organizat un infotrip, impreuna cu partenerul local, pentru agenti de turism plus Florin Sasca de la Prima TV (cel care face emisiunea turistica “Cu lumea in cap”) + operator, evident, si ultimul pe lista, cu voia dvs., subsemnatul. Asa ca plecaram 10 din Bucuresti pe lungul drum al Mauritiusului.

Nu e foarte usor de ajuns in Mauritius. Nu exista decat vreo trei variante – fie via Paris (cu Air France / Tarom si mai departe cu Air France / Air Mauritius), Londra (British Airways / Tarom si mai departe cu British Airways / Air Mauritius) sau Dubai (Fly Dubai si mai apoi cu Emirates). Noi am zburat prin Paris si, dupa trei ore pana in capitala Frantei, am avut un tranzit de opt ore (evident ca am mers in oras, un astfel de “bonus” nu se rateaza) si mai apoi vreo 10-11 ore pana in Mauritius).

Dar sa va zic cate ceva despre Mauritius. Cand a fost “descoperita” de europeni, aceasta nu era locuita. Primii europeni care au ancorat in Mauritius au fost portughezii, in 1507, dar au plecat si ei repejor, nu s-au stabilit pe insula. Au descoperit insa o insula paradiziaca, virgina, locuita de milioane de broaste-testoase si de numeroase pasari, dintre care cele mai ciudate erau niste dropii mai mari care au primit numele de “pasari dodo”, o pasare cam de 1 metru inaltime si care putea cantari aproape 20 kg. Atat dodo, cat si numeroase alte animale erau extrem de neajutorate. De milenii locuiau pe o insula lipsita de pradatori, asa ca nu isi dezvoltasera instinctele de aparare. In 1598, olandezii au debarcat in Mauritius, au botezat-o Mauritius si s-au stabilit pe insula. In nici 60 de ani, dodo, dar si multe alte specii au disparut, neputand supravietui invaziei umane, dar si a animalelor aduse de ei, in special cainii si sobolanii… daca oamenii gateau dodo adulti, cainii si sobolanii se infruptau cu ouale de dodo… si se pare ca biata pasare facea doar un ou. Cand europenii au pus piciorul stabil pe insula, intreaga suprafata era acoperita cu paduri, forfotind de milioane de broaste-testoase si numeroase specii de papagali, porumbei si alte pasari. 150 de ani mai tarziu, toate padurile au fost taiate (mai exista doar putine suprafete cu flora endemica) si inlocuite cu trestia de zahar, iar locuitorii lor au intrat in istoria zoologiei.

Recent am citit ca niste cercetatori britanici (yap, faimosii cercetatori britanici) au decis sa incerce sa reinvie vreo 22 de specii disparute in ultimele cateva sute de ani, printr-o metoda amintita in faimosul film “Jurassic Park”, printre care si dodo. Pana acum, evident, nu s-a intamplat nimic, dar in cazul in care, intr-adevar, dodo sau tigrul Tasmanian sau mamutul-lanos vor fi inviate, unde vor putea creste in continuare. Doar in zoo?

Am scris cuvantul “trestie de zahar”? Ei bine, dupa dodo care este un simbol national cam lugubru (poza ei se afla pe formularul pe care trebuia sa-l completez la aterizare) pentru ca reaminteste permanent de actiune distructiva a oamenilor, simbolul economic al Mauritiusului de azi este trestia de zahar… pana prin anii ’70, reprezenta cam 80-90% din PIB, moment in care niste oameni politici clarvazatori (iaca, astfel de specimene destul de rare pot aparea si prin mijlocul Oceanului Indian, din pacate nu si in spatiul carpato-danubiano-pontic) au considerat ca e periculos ca tara sa se bazeze doar pe cultura trestiei de zahar (mai da vreun ciclon, se mai prabuseste pretul zaharului pe piata mondiala) si s-au hotarat sa se diversifice – iar ramurile alese au fost turismul si serviciile financiare… primul avand ca piata-tinta europenii doritori de insule exotice, iar a doua avand ca tinta foarte bogata Africa de Sud, dar care pe atunci era afectata de embargoul international determinat de regimul de apartheid, asa ca Mauritiusul a fost intotdeauna o supapa financiara sigura si eficienta a sud-africanilor (si astazi, multi sud-africani albi isi stabilesc rezidenta in insula care le aduce aminte de tara-mama, dar si o siguranta care nu mai exista in Africa de Sud).

Am aterizat pe modernul aeroport din sudul insulei (in curand, Emirates va opera aici zboruri cu Airbus 380, cel mai mare avion de pasageri al lumii!) si dupa primii pasi am descoperit ca Mauritius nu e numai o tara a marii verzi, a plajelor albe, a trestiei de zahar si a romului bun, ci si a internetului de viteza… daca, pe continentul african (inclusiv in Africa de Sud), internetul se zbate sa treaca din epoca de piatra in cea a fierului, in Mauritius viteza este comparabila cu cea din Europa de Est, iar wifi-urile gratuite sunt peste tot!

Dupa ce am trecut prin vama in viteza (cetatenii romani nu au nevoie de viza pentru Mauritius, iar cetatenii din Mauritius, ca si cei din Seychelles sunt unicii africani carora nu le trebuie viza Schengen), am fost intampinati de gazdele noastre din Mauritius  in … romaneste. Ei bine, desi ne aflam la capatul lumii, pe o insula mica din Oceanul Indian, in Mauritius, am fost intampinati de Ana-Maria, o romanca maritata in Mauritius si care lucreaza ca ghid turistic. La prima intrebare, am inteles ca ar fi singura romanca din Mauritius, dar dupa cateva zile am mai gasit inca doi romani care lucrau in industria hoteliera – un instructor de tenis si o tipa care lucreaza la “guest relations”.

Intampinarea a fost facuta in stil mauritiano-indian, adica cu o salba de flori atarnata de gat, asa cum sunt intampinati oaspetii si in India, Nepal, Hawaii, Thailanda sau Bali, doar ca florile difera – aici, am avut parte de niste flori absolut superbe de culoare galbena. Ne-am urcat in microbuz si am plecat spre hotelul care ne gazduia in primele doua nopti. Pentru ca excursia era un infotrip pentru agenti, s-au vizitat cam multe hoteluri, iar in fiecare noapte am dormit intr-un alt hotel, de obicei in celalalt colt de insula, dar faptul ca am dormit primele doua nopti in acelasi pat in hotel Constance Belle Mare Plage a fost minunat… dupa o noapte dormita cum-necum pe avion, eram cam obosit.

Si cum ne indreptam spre hotel, admiram peisajul… Mauritius este o insula verde, verde si frumoasa. Este de asemenea destul de dens locuita (1,3 milioane de locuitori pe 2.040 km² e foarte mult, situandu-se ca a 19-a tara din lume in ceea ce priveste densitatea, dar, atentie, multe tari cu densitate mai mare sunt, de fapt, niste orase-stat precum Macao, Monaco, Singapore, Hong-Kong), iar flora originala a fost inlocuita de terenuri nesfarsite cultivate cu trestie de zahar. Este o tara destul de dezvoltata, are un PIB pe cap de locuitor similar Romaniei, fiind una dintre cele mai bogate tari din Africa – se afla pe locul 4, dar inaintea ei se afla niste mini-state cu mari bogatii minerale cum ar fi Guineea Ecuatoriala si Gabonul, dar a caror distributie la nivelul cetatenilor este deplorabila, majoritatea populatiei traind intr-o saracie de tip african, ceea ce nu pot spune ca e cazul Mauritiusului.

Pana la hotel, am admirat infrastructura rutiera. Se conduce pe stanga dupa model britanic, calitatea soselelor este buna, iar stilul de condus este super-prudent si relaxat… tinand cont ca aproape 70% dintre locuitori sunt de origine indiana, pare surprinzator, dar diferenta intre a conduce in Delhi si in Mauritius este ca de la cer la pamant. Drumurile nu sunt insa prea largi si destul de serpuite, asa ca e greu sa iei viteza, dar cine sa se grabeasca in Mauritius? Este o insula, iar atmosfera insulara este intotdeauna mai relaxata si fara niciun stres. Si apropo, exista chiar si o autostrada care taie insula in doua – din sud-est unde se afla aeroportul pana in nord-vest unde se afla capitala, Port Louis, terminandu-se in zona mega-turistica de la Grand Baie.

Ajuns la Constance, am fost intampinati de gazdele noastre si luati pe sus sa vizitam hotelul. E un resort foarte cochet cu cladiri joase si intinse pe o suprafata generoasa… Sunt destule piscine (geniala privelistea cand am intrat in receptie, de unde am putut vedea oceanul, dar si o mega-piscina care inconjura cladirea principala), foarte multi copaci infloriti si cam ce te poti astepta de la un hotel de 5 stele – sezlonguri, plaja aranjata la milimetru, servicii excelente, mancare de vis si… un instructor de tenis roman… pentru cei care vor sa ia lectie pe terenurile de tenis adiacente. De altfel, fosta colonie britanica, Mauritius iubeste sporturile britanice gen tenis, curse de cai, fotbal si golf (peste tot, am zarit terenuri de golf), desi sportivii locali nu prea exceleaza in nimic :).

In fine, dupa turul de hotel (n-am prea inteles de ce are doua spa-uri, cred ca n-am mai vazut vreodata un hotel cu doua spa-uri, dar, ma rog, ai de unde alege) am intrat in camera dupa mai bine de 26 de ore de calatorit… in fine, nici in camera nu e prea simplu, avand vreo 60 de metri patrati, trebuie sa cam alegi :). Dar, dupa o binemeritata baie, viata parea mult mai frumoasa.

Dupa o baie rapida in piscina, dar si in Oceanul Indian, a venit momentul receptiei festive, unde altundeva decat pe plaja pe malul marii… Asa ca m-am descaltat si am marcat debutul unei saptamani pline de fructe de mare. Ne-am cunoscut cu general managerul hotelului, un neamt casatorit cu o tipa din Mauritius, un tip foarte simpatic si cald… se pare ca, indiferent de unde vii, spiritul insulei te va cuceri la un moment dat. Hotelul Constance Belle Mare e parte dintr-o retea de hoteluri care are proprietati cam prin toata zona de vest a Oceanului Indian – Maldive, Seychelles, Mauritius si Madagascar, noua destinatie trendy a Africii. E o retea mauritiana detinuta de proprietarii unor vaste suprafete de trestie de zahar care, ca si statul lor, s-au prins ca trebuie sa se extinda – in lumea de azi, productia de zahar nu mai e suficienta pentru a face bani… asa ca au investit in turism, dezvoltand o mica retea de hoteluri regionala.

M-am retras destul de repede in camera. Eram obosit dupa atatea ore calatorite, iar a doua zi urma sa vizitez Ile aux Cerfs, o insulita de pe coasta estica, pe care o prietena si globetroteritza din Emirate, Dana, mi-o descrisese ca pe unul dintre cele mai frumoase locuri din Mauritius!

Nota

Am fost in Mauritius la invitatia agentiei Prestige Tours care organizeaza in premiera in Romania o cursa charter direct spre Mauritius de Revelion. Partenerii care au organizat excursia in Mauritius au fost Agentia de Promovare a Turismului in Mauritius (MTPA) si agentia mauritiana Luxe Voyage, partenerul Prestige Tours pe insula.

Imagini Mauritius

Autostrada Ploiesti – Otopeni (cam goala as putea zice)

O seara plina de lumina la Paris

Celebra piramida din mijlocul Luvrului

Destination – Unknown 🙂

La bordul avionului Air France spre Mauritius

Sosirea … foarte colorata !

Cam asa arata insula – pamanat rosu, trestie de zahar verde

Welcome to Constance Belle Mare Plage Hotel !

Da, corect, am ajuns intr-o insula exotica 🙂

Pe malul piscinei principale

Piscina ca piscina, dar culoarea oceanului este fascinanta !

Dupa aproape 28 de ore de calatorie, ce ar putea fi mai bun ?

Si florile acelea tropicale care imi plac mult de tot

In fine, pot sa ma arunc si in pat 🙂

Camera cu vedere la baie 🙂 Kinky 🙂

Sau baia cu privire la camera, cum va doriti

Noaptea pe plaja, receptia de bun venit

Elegant pe nisip.. sa port pantofi sau sa merg descult ?

Din vanatul locului

Si doza de exotism local – sushi de Mauritius

Si ceva dulce nu putea sa lipseasca !