Cand cineva mi-a spus ca Goa nu este India, am dat din cap ca indienii – nespunand nimic. Stiam ca dominatia portugheza si-a pus amprenta pe aceasta mica provincie aflata pe coasta, dar nu ma asteptam ca rezultatul sa fie atat de dramatic. Si, intr-adevar, Goa nu este India. Goa este plina de arhitectura portugheza, este curata, iar viermuiala sau haosul tipic pentru subcontinent este aproape necunoscut chiar si in micuta capitala Panaji. Goa este un tinut de basm, unde traditia europeana se imbina cu exotismul Indiei, creand un taram absolut unic!

La prima vedere, Goa este o Costa Brava a Indiei. Partial este, dovada milioanele de indieni care vin in Goa in vacanta pentru a vedea o altfel de Indie. Multi vad Goa ca un rai al hipiotilor, al nudistilor, al iubitorilor de hash si de sex in grup. Ei bine, anii ’70 au trecut si, desi mai exista inca cateva mici enclave, acestea au fost impinse in extremitatile provinciei, iar frumosii nebuni din Goa sunt o minoritate insignifianta. In urma lor, au rasarit hoteluri mandre, all-inclusive-uri, discoteci cu lasere, restaurante de fite si cam tot ce te poti astepta de la un litoral turistic.

Dar sa ne oprim un pic si sa aruncam o privire in istorie pentru a ne lamuri de ce Goa este astazi asa cum este. Goa a fost o colonie portugheza timp de secole, spre deosebire de restul Indiei care a fost guvernata fie de maharajahi si sultani locali (titlul depindea de religia fiecaruia, hindusa ori musulmana), fie de englezi. Oricum, India e o tara mare, asa ca niste mici bucatele au fost infulecate de portughezi, francezi si chiar si de omanezi care au fondat niste colonii pe aici. Amiralul de Albuquerque a sosit in largul Indiei la nici 15 ani de la debarcarea lui Vasco da Gama, celebrul explorator portughez care a inconjurat pentru prima oara Africa ajungand in India, spargand astfel monopolul comertului cu mirodenii detinut pana atunci de arabi si otomani. De altfel, voiajul lui Vasco da Gama a dus la moartea milenarului drum al matasii si stabilirea de drumuri comerciale pe mare pe la Capul Bunei Sperante. Cum spuneam, la 12 ani de la debarcarea lui Vasco da Gama la Calicut, un amiral portughez a atacat Goa detinuta de un sultan musulman si a ocupat-o. Hindusii au crezut initial ca binefacatorul le va da tara inapoi, dar s-au inselat. Portughezii venisera sa stea.

Spre deosebire de englezi, care aveau niste interese pur comerciale, portughezii au venit hotarati sa construiasca o Portugalie indiana. Asa ca s-au pus pe construit ce altceva decat catedrale similare cu cele de acasa, s-au pus pe convertit populatie locala, i-au pus sa invete portugheza si sa se supuna cutumelor portugheze. Ma rog, initial, portughezii au admis goanilor sa isi urmeze traditiile cu exceptia uneia singure – sati, care impunea vaduvelor sa se arunce de vii pe rugul sotului decedat.

Dupa 400 de ani de ocupatie portugheza, Goa era cu totul si cu totul altceva decat restul Indiei. Mai bine de jumatate din populatie era catolica si pioasa, aici se juca fotbal si nu cricket (dovada este ca pana in ziua de azi, mai bine de jumatate din lotul nationalei destul de patetice de fotbal al Indiei este formata din goani), se vorbea portugheza si se manca Pasteis de Nata… cu orez, desigur. In 1947, India a devenit independenta si, imediat, prim-ministrul indian, Jawaharlal Nehru, a cerut cedarea coloniilor celorlalte puteri europene. Francezii au fost imediat de acord si au plecat, portughezii lui Salazar au spus PAS! India a continuat sa ceara Goa, chiar a ocupat cateva mici enclave aflate ceva mai departe de Goa in interiorul teritoriului indian, dar Salazar a reactionat vehement – plangeri la Curtea Internationala de la Haga, la ONU. India a impus embargo asupra Goa, dar pakistanezii au fost incantati la culme sa-i sprijine pe portughezi. In 1961, sastisit de incapatanarea lui Salazar, Nehru a dat ordin armatei indiene sa intre. Si cum indienii au o pasiune pentru numele de coduri, a fost lansata Operatiunea Vijay in cea mai complexa operatiune militara terestra, marina si aeriana desfasurata vreodata de India. Era ca si cum o turma de elefanti ar fi atacat in tromba un tantar somnoros. Dupa trei zile de lupte, trupele portugheze din Goa se predau. La Lisabona, Salazar facea spume, dar zarurile fusesera deja aruncate. Goa devenea un stat distinct in cadrul Uniunii Federale Indiene. Soldatii portughezi si guvernatorul Silva au fost luati prizonieri si detinuti inca vreun an cand au fost repatriati via Pakistan. Ajunsi in tara, au fost aruncati in fata Curtii Martiale pentru tradare (Salazar ordonase rezistenta pana la ultimul om), dati afara din armata si guvernatorul Silva trimis in exil. Toti vor fi reabilitati dupa Revolutia Garoafelor din 1974, iar Silva primit cu onoruri aproape regale in timpul unei vizite in Goa.

Dupa atmosfera pioasa si preacatolica a Indiei portugheze, a urmat o rebalansare in cealalta extrema. In anii ’60, hipiotii vest-europeni veniti pe celebra hippy trail au debarcat in numar mare pe plajele virgine din Goa. Aici, au gasit droguri ieftine, o vreme calda tot timpul anului si autoritati tolerante. Goa a devenit un Hippy Land. Dar dupa hipioti au inceput sa vina curiosii sa-i vada si au descoperit plajele paradiziace de la Oceanul Indian. Spre sfarsitul anilor ’80, guvernul din Goa a decis sa intoarca foaia. Nu mai avea nevoie de nudisti si de fumatori de ganja, avea nevoie de hoteluri din beton si chartere pe aeroport. Goa era un soi de Vama Veche a Indiei, trebuia sa devina un soi de Koh Samui al Indiei. Hipiotii au fost impinsi din ce in ce mai la nord (e drept, nici nu mai erau la moda), satele de pescari cum ar fi Candolim sau Bago au fost transformate in resorturi cu hoteluri si discoteci… Goa trance, celebra muzica creata de hipioti a ramas, ca si Trance Party-urile pana dimineata (intre timp, au fost restrictionate), iar Goa a devenit o destinatia de turism exotica pentru toata lumea… Clasa de mijloc indiana vine in valuri pentru a vedea aceasta provincie exotica cu biserici, Carnaval, Paste, bucatarie indo-portugheza, iar strainii vin pentru plaje, distractie, incurajati de aura mistica a hipiotilor… pe care nu-i mai gasesti inca.

Ultima ramasita este celebra piata de la Anjuna… inceputa de hipioti care isi vindeau tot ce aveau pentru a-si prelungi cat mai mult sejurul in Wonderland, astazi este o piata de suvenire si de haine mai mult sau mai putin false, dar totusi foarte colorata. Mi-am cumparat vreo doua tricouri supercolorate, la fel ca India de altfel.

Personal, am stat in Fort Aguado, la capatul coastei nordice. Aici se afla un fort portughez vechi, actualmente puscarie (mai sunt si cativa rezidenti europeni prinsi cu droguri), dar si niste vile absolut mirifice. Nu am stat la un hotel pe plaja, ci mai degraba intr-o viluta incantatoare din interior… Plaja era la vreo 15 minute de mers lejer pe jos si era o plaja lunga, umbrita de palmieri pe kilometri intregi pana la Sinquerim. Pentru cei obisnuiti cu plaja de la Mamaia, cu tone de sezlonguri, umbrele colorate cu nume de marci de bere si bauturi racoritoare, plaja de la Sinquerim (ca si cea de la Vagator) arata foarte diferit… Gasesti ceva baruri in colibe de lemn, mai gasesti ici si colo sezlonguri, dar in rest, cearsaf, o apa calda-calda si verde-verde, palmieri… Si, pentru ca tot vrei exotism, atunci ce poate fi mai exotic decat sa faci plaja langa o cireada de vaci sfinte comunitare. In schimb, apusurile sunt cu adevarat epice.

Sa nu va speriati… exista destule resorturi all-inclusive si in Goa, ca doar rusii sunt pe locul 1 sau 2 ca numar de turisti si acestia vor sa manance cam 15 kg de mancare pe zi si sa bea de doua ori mai multa vodka. Dar astea nu prea se gasesc pe plaja nordica, ci la sud de Panaji, capitala micului stat indian. Plaja nordica este mai “retro-natural”, pe cand sudul a raspuns cererii turistilor de peste mari si tari… dar si intr-un numar din ce in ce mai mare a turistilor indieni.

Am cautat si celebrele Goa trance party. Ori n-am cautat prea bine, ori chiar era o perioada cand fusesera restrictionate, am gasit doar vreo doua locuri care organizau asa ceva, dar nu in fiecare zi. Evident, soferii de ricse, cei mai bine informati oameni de pe toata coasta, sustineau ca stiu ei locuri ascunse, misterioase unde au loc “the real ones”, dar am preferat sa nu ma complic, ci sa admir caderea noptii cu un cocktail in mana, mixat de un baiat bine antrenat servind prin colibe, sau intr-o seara sa ma duc la Baga si Calanguti, zona mai posh din nord.

Cum ziceam, portughezii n-au venit aici doar sa faca business cu mirodenii, sclavi si fildes, ci sa si converteasca (lucru neinteresant, de altfel, pentru pragmaticii englezi). Asa ca poti descoperi doua orase coloniale, aratand incredibil de asemanator cu orasele din Portugalia. Acest fusion pare o combinatie superexotica si asa si este. Si cel mai frapant sentiment il ai in Velha Goa – Vechia Goa, fosta capitala a coloniei, un oras cu o istorie stralucitoare. In 1543 era unul dintre cele mai mari orase din lume (chiar mai mare decat Lisabona) cu 200.000 de locuitori. In 1775, de abia mai erau 1500. De ce? Simplu, molime cumplite precum ciuma si mai ales numerosii tantari purtatori de malarie care traiau pe rau i-au decimat pe locuitori, iar cei ramasi s-au refugiat pe coasta in actuala capitala – Panjim.

Dar in urma lor au ramas catedrale impunatoare, catedrale construite pentru un oras cu 200.000 de locuitori! Intr-una din ele, in Basilica Bom Jesus, se afla moastele sfantului Francis Xavier, crestinatorul Asiei de Est, un sacredot portughez care a crestinat mase intregi de oameni in India, Indonezia, China si Japonia. Acesta a murit in China pe undeva pe unde acum se afla Macao, iar moastele sale au fost in cele din urma aduse in Goa. Am intrat in catedrala Bom Jesus, incercand sa le vad… se spune ca sunt intr-un cosciug de argint si sticla si ca sunt vizibile… Dar nu sunt coborate si aratate publicului decat o data la vreo 10 ani (ultima oara a fost in 2004). Dar daca nu-l vezi pe sfant live, in schimb, peste tot erau poze facute in 2004. Parea complet mumificat ca si cum ar fi dormit.

Nu am ratat nici Panjim pentru a vedea o alta minune – un oras indian, capitala de stat federal curat, ingrijit, linistit, unde traficul se desfasoara (aproape) dupa canoane europene. Si, credeti-ma, asta este o minune nemaivazuta in subcontinentul indian. Cred ca asta este principala atractie pentru turistii indieni veniti din Mumbai sau Delhi… cum se desfasoara traficul in Panjim :).

Goa este un loc unic… o combinatie de Portugalie cu India, de ocean cu palmieri, de vechi cu ceva mai nou… pentru multi, este un loc romantic, iar pentru altii, locul de nebunie extrema (unii au ramas asa pe viata de la prea mult LSD combinat cu vodka si trance), este un locsor unde in mod sigur vei gasi ceva sa-ti placa.

Poti sa te duci in Goa si sa stai mai mult timp pe acolo. Eu am stat cateva zile bune, dar ma odihneam dupa un traseu maraton prin sudul Indiei. In schimb, daca alegi sa vizitezi Goa in cadrul unui circuit, vezi ca cei de la Paralela 45 au un circuit care combina incredibilele orase ale Nordului Indiei cu Goa intr-un mix perfect … cultura si apoi plaja. Se intampla la sfarsit de noiembrie si puteti citi programul aici.

Imagini Goa

Pe plaja Sinquerim

Te mai intersectezi si cu o vaca iesita la plaja. O vaca – vaca !

Te poti plimba pe Marea Arabiei

Piata Anjuna… lume, lume si popor

La cumparat de pashmina shawl (sau din ce doar Shiva stie)

Multe, multe mirodenii

Vreo fata de perna mai haioasa ?

Langa piata, plaja Anjuna este cu adevarat wild

Evident, cu vaci iesite la plimbare

si un apus de neuitat

Prin zona cool din Baga

Ma rog, nu sunt numai cluburi si magazine de haine scumpe pe aici

Old Goa – sau cum arata o Portugalie la doi pasi de Ecuator

Catedrala din Old Goa

Inca o biserica din vechea capitala a Indiei portugheze

Florile sunt superbe in Fort Aguado

Plaja Vagator

Desi suntem in India, fetelor va puteti dezbraca !

Din cand in cand, au loc si lupte ad-hoc. Probabil pentru cate o vaca 😉

Astia nu se lupta. Pozeaza

Frumos, nu-i asa ?

Si daca ai chef de un sezlong si o apa rece… exista si asa ceva la Vagator Beach !