Pe unde n-am mai ajuns … si unde as vrea sa ma mai duc. 19 state in care inca n-am calcat, dar sunt pe lista A

Unde sa calatoresc

Am ajuns deja la un numar semnificativ de tari pe care le-am vazut. Sunt la numarul 104 din cele 196, 197, nu mai stiu exact cate sunt, aproape 200 de tari. Deci, am trecut de jumatate 🙂 Dar nu, nu am obiectivul de a vizita toate tarile de pe Glob. Stiu ca este foarte greu, aproape imposibil, deci mai bine sa vizitez locuri din tari in care am mai fost, dar pe ele nu le-am vazut sau, de asemenea, sa revad niste locuri pe care nu le-am vazut de mult timp. Cred ca asta imi face mai multa placere decat sa bifez niste tari in care n-am calcat si care, probabil, nu imi spun nimic. Asa ca m-am gandit sa va impartasesc care sunt acele tari pe care as vrea sa le vad candva – mai devreme sau mai tarziu – si de ce. Evident, celor care ati fost acolo v-as fi recunoscator daca ati comenta cu niste sfaturi si ponturi… d-alea de oameni care au fost acolo.

Hai s-o luam continent cu continent. Sa incepem, evident, cu Europa. Aici, e simplu, a ramas o singura tara pe care chiar vreau s-o vad. E vorba de Islanda, o insula despre care se scrie doar cand dau toate bancile faliment sau cand mai erupe un vulcan de inchide spatiul aerian european. Dar nu de aceea as dori sa ma duc, ci pentru peisajele sale nelumesti, cum numai prin zonele arctice ale lumii le poti vedea, pentru lumina aceea a soarelui unica, pentru acele flori care au niste culori zanatice, dar si pentru celebrele gheizere.

 

In Orientul Mijlociu, pe lista mea A de foarte multa vreme este Yemenul din doua motive – primul insula Socotra, acea insula aruncata in dreptul coastelor Yemenului, dar si ale Somaliei, cu o vegetatie unica in lume, iar al doilea motiv este sa vizitez capitala San’a si “zgarie norii” ei din chirpici, primele cladiri inalte din lume, Din pacate, in acest moment este un pic razboi prin zona, asa ca trebuie sa mai astept un pic.

 

In Asia Centrala, in mod cert mi-as dori sa vad musai doua „stanuri” – Afghanistan si Tadjikistan. Toata lumea a auzit de Afghanistan, dar doar pe motiv de razboi, talibani, explozii, George W. Bush si alte calamitati de genul asta. Din ce am citit, este o tara de o ospitalitate rara (mi-e greu sa cred ca exista tari mai ospitaliere decat Iranul) si as dori sa vad in mod evident trei locuri – Kabul, mult prea lovita capitala a tarii, Bamiyan, acolo unde au existat imensele statui ale lui Buda sculptate in stanca si aruncate in aer de talibani cu putin timp inainte de a fi alungati de la putere, si Mazar-e-Sharif, cu imensul sau complex care gazduieste mormantul unui imam shiit.

Tadjikistan este locul unde traiesc ultimii persanofoni din Asia Centrala, regiune care timp de secole a facut parte din arealul cultural persan. In plus, aici se afla unii dintre cei mai frumosi munti din lume – Pamirul, iar o tura pe Pamir Highway este o experienta de neuitat chiar si pentru calatorii “inraiti”.

 

In Asia de Est, mi-a ramas in mod evident Mongolia, Mongolia campiilor nesfarsite, a calaretilor care mai intai invata sa calareasca si apoi sa mearga pe jos, a arcasilor, a iurtelor si a tuturor traditilor nomade ramase relativ neatinse de la Genghis Han incoace.

 

In Africa, as dori sa vad celebra cascada Victoria. Imi plac foarte mult cascadele si, din pacate, nu am vazut decat una dintre marile cascade ale lumii si anume cascada Niagara. Si daca este sa ajung la cascada Victoria, evident ca ar trebui sa ma duc in Zambia si Zimbabwe, cele doua tari care impart faimoasa cascada, si daca tot sunt prin zona, mi-as dori sa ma duc intr-un safari prin mlastinile din Botswana, care se afla la doar cativa kilometri de cascada Victoria.

In Africa, mai am multe “targeturi”. As zice ca Namibia trebuie sa fie pe lista A. Pentru ca nu am auzit pe nimeni care sa se fi intors din Namibia si sa nu fi venit vrajit de tara aia, visand doar la momentul in care sa se intoarca. Nu stiu exact ce au oamenii aia in apa, pamant sau mancare, de te imbolnaveste asa de namibita. Prima oara am citit despre Namibia si despre “virusul” ei din cartea “Prin praf si vise” a Roxanei Valea si apoi, de cate ori am citit despre Namibia pe bloguri de la noi sau de aiurea, am descoperit aceasta fascinatie a celor care au fost acolo.

Mi-as dori, de asemenea, sa fac un “gorilla trekking”, pentru a vedea mai de aproape aceste rude de-ale noastre. Stiu ca se poate face in Uganda, Rwanda sau Burundi, nu am nicio preferinta in care din ele. Ba nu, mint, am o preferinta – Rwanda. Pentru istoria sa recenta atat de tragica.

Si nu in ultimul rand, sa mentionez Madagascarul din aceleasi motive pentru care as vrea sa merg si pe Socotra – o flora unica, o fauna unica, o alee a baobabilor, dar si alte cateva locuri faine despre care am auzit de la oameni care au fost recent acolo.

 

In America de Sud, as dori sa vad Bolivia si Columbia. De fapt, sunt deja “planificate”, voi merge de Anul Nou. In Bolivia, pentru acel desert de sare uimitor numit Solar de Uyuni, dar si pentru acel “Drum al Iadului” care apare din cand in cand in poze care obligatoriu devin virale, iar Columbia, pentru acel oras colonial genial care se numeste Cartagena.

 

In America Centrala, as dori sa pasesc in Honduras. Da, stiu, este cea mai periculoasa tara din lume, cele doua principale orase ale tarii – capitala, Tegucicalpa, si San Pedro del Sula ocupa locurile 1 si 3 pentru cele mai nesigure orase din lume, dar eu as dori sa vad orasul mayas Copan, aflat la cativa kilometri de granita cu Guatemala.

 

In Caraibe, parca as vrea sa vad Jamaica (deh, din cauza de Bob Marley) si St. Vincent & Grenadines, pentru ca l-am vazut din St. Lucia si nu am reusit sa ajung acolo :).

 

Sa trec si la Oceania. Aici nu am fost, niciodata, asa ca, evident, pe lista ar fi Australia (pentru ca Sydney), Noua Zeelanda (pentru ca Lord of the Rings) si Nauru, pentru ca povestea acestei stanci-stat poate fi o lectie pentru intreaga omenire. Nauru a fost una dintre acele insule mici cu cateva sute sau mii de locuitori care traiau din ce le oferea natura. Asta, pana in anii ’60 – ’70, cand australienii au venit si au inceput sa exploateze fosfatul. In acei ani, Nauru avea cel mai mare PIB / cap de locuitor din lume. Insula si-a construit aeroport, Air Nauru zbura prin toata Asia si Australia cu naurezi plini de bani iesiti la shopping si, desi insula nu are mai mult de 10 km in lungime, au construit o autostrada!

Asta, pana in 2001, cand s-a terminat fosfatul. Australienii au plecat acasa, mediul natural a fost facut tandari, iar naurezii au ramas fara nicio sursa de venit. Asa ca au inceput sa-si vanda iahturile, avioanele… autostrada nu puteau s-o vanda. Nauru era in pericol sa se desfiinteze pentru ca cei 10.000 de locuitori ai sai se gandeau sa paraseasca insula care candva era cel mai bogat loc de pe pamant si acum era un dezastru ecologic – 80% din terenul arabil a fost distrus de minerit, iar 40% din pestii care inainte reprezentau o buna parte din dieta naureza au fost ucisi de acelasi minerit blestemat. Asa ca, de atunci, guvernul naurez a incercat sa faca orice – au recunoscut Taiwanul (care ii finanta si le trimitea mancare, medicamente, electronice si combustibil), au devenit un centru mondial de spalare de bani si, in fine, au deschis o puscarie pentru australieni in schimbul unor bani, evident. In 2008, Nauru a recunoscut Abhazia in schimbul a 50 de milioane de dolari primiti de la Rusia. Iar microexemplul micii insule de fosfat poate fi o mare pilda pentru multi – de la Rosia Montana la atatea si atatea exemple de, in ultima instanta, autodistrugere.

Cam astea sunt statele in care n-am calcat si as dori sa calc. Voi ce tari noi v-ati dori sa vizitati?

Sursa foto

Etichete:
Categorii:
Diverse

Comentarii

  • CRINA C. spune:

    Din lista facuta, eu imi doresc sa ajung in ISLANDA , TADJIKISTAN, si mai ales – MADAGASCAR; te rog deci, anunta-ne, daca vei organiza si excursii (in grup) cu aceste destinatii.
    Pana atunci, iti doresc sa-ti realizezi visurile.
    O saptamana cat mai buna.
    Crina

  • V spune:

    Yemen…Socotra si cele mai frumoase orase ale desertului….din pacate va mai trece mult pana sa putem calatori in pace pe acolo…

  • paul spune:

    dintre toate doar in mongolia am fost recent si o recomand. nu pentru capitala ulaan baatar (ce poate fi vizitata in 2 zile) ci pentru imensitatea salbaticie verde… si galbenul desertului in sud. doar 3 milioane de locuitori dintre care 1,5 in capitala iar tat atat imprastiati pe o suprafata cat toata europa de est… numarul cailor, vacilor, oilor, iacilor si camilelor e mult-mult mai mare…

    la capitolul – unde asi vrea sa calatoresc, georgia e deja planificata la vara (sa vedem si apusul pe marea neagra nu doar rasaritul) si asia de sud-est. am multi prieteni care tot merg – cred ca si acolo se ia un „virus” ce te face sa tot revi…

  • Relu spune:

    Columbia e frumoasa toată Imperativ, nu doar Cartagena. Ti-am mai spus! Și eu ajung acolo în noiembrie, dar de data asta în sud-vest (Popayan, Nerva, San Juan de Paști etc…). Iar în Bolivia trebuie sa vezi neapărat Cochabamba și Santa Cruz. Iar dacă ai timp, de pe Drumul Morții mergi spre Rurenabaque, in Amazonia, sau macareprezentanții pana la Corico. Merita din plin și nu e chiar scump. Cam 100 de dolari pana la Coroico cu taxiul (inclusiv Drumul Mortii). Pana la Rurenabaque trebuie sa iei autobuzul și îți trebuie măcar trei zile cu tot cu drum.

  • Relu spune:

    Scuze pentru corectorul asta gramatical absolut idiot!

  • Andra spune:

    Salut Imperator!

    Pentru ca am remarcat ca ai un interes fata de Honduras si orasul Copan, tin sa-ti spun urmatoarele:
    Mama mea a petrecut 1 luna de zile in acel oras ca voluntar in iarna 2013-2014, iar pe toata durata sederii a avut ocazia sa calatoreasca si-n alte zone ale tarii mergand cu busuri locale spre San Pedro Sula, La Ceiba si chiar Insula Roatan situata in Marea Caraibilor.
    Daca doresti mai multe informatii despre zona aia, putem schimba impresii oricand 🙂

  • Alexandra spune:

    In Australia pe langa Sydney trebuie neaparat si Melbourne cu Great Ocean Road si Cairns cu Marea Bariera de Corali.

  • EuSergiu spune:

    In Bolivia sunt si ceva vestigii interesante , am citit despre ele , dar nu mai retin cum se cheama. Dai un search pe google , ar fi pacat sa ajungi pana acolo si sa le ratezi

    • Imperator spune:

      La vara. Tiahuanaco sau ceva similar.

      • HORSTI POPA spune:

        Eu nu pot face mai mult de doua pe an. Di n motive financiare. Mi-am ales gresit meseria.
        Dar hai raspuns: Iran (acum in octombrie),Ecuador/Galapagos, Nordul Peru/Bolivia/Nordul Chile,Columbia, Mexic/Belize/Guatemala/Honduras, SUA/cu Alasca/Vancouver, Mongolia/China, India/Triungiul de Aur plus Karnataka,
        Madagascar, Africa de Sud cu zbor Cascada Victoria, Indonezia, Socotra
        Daca ies astea pana la 70 ani sunt multumit si pana o sa mor la 115 ani pana cand Primaria mi-a dat valabilitate la CI “restul ”
        succes Cezar

  • HORSTI POPA spune:

    Tiahuanac sau Puma Puncu . Da amazing ! Punct forte al UFO logistilor.
    De neratat. Chiar la o ora de Titicaca boliviana

    • Relu spune:

      Tiahuanaco e pierdere de vreme și de bani. Eu asa consider. E o făcătură de mare clasa. Mare enigma: cum sa pui trei bolovani de maxim 2 metri în forma de poarta. LOL. Și eu am vrut sa vad Puerto del Sol și am crezut sincer ca e o enigma. Asa ca = destinație de ratat!

  • HORSTI POPA spune:

    Copan e parca primul oras maia descoperit de analfabetii cu crucea in mana!

  • Doina spune:

    Islanda e mag-ni-fi-ca! Ma voi intoarce intro zi!

  • Cristina spune:

    Recomand din tot sufletul Cascada Victoria, este din alta lume, absolut superb !!! Iar in ceea ce priveste Zambia, nu ai voie sa nu ajungi si in South Lwangwa, unde daca ai putin noroc, poti vedea elefanti facand baie in balta de namol din fata cortului, impala si babuini la 50 de cm distanta 🙂

  • Rose Marie spune:

    Mongolia e cam la inceput de lista. islanda e si ea. Cele cu zone de razboi sau extrem de nesigure nu sunt in obiectiv. Ar mai fi – poate reusesc vreodata – acel circuit unic pe care l-am creat, la care am lucrat o vreme, dar pe care l-am abandonat pentru Chile. Daca nu viram spre Chile, probabil acum, in septembrie as fi fost deja plecata in acele mari ale Sudului, macar urmand o parte a itinerariului: Itinerariul e urmatorul, cu avionul fireste: Bucuresti-Doha – Singapore – Auckland – Port Vila/Vanuatu – Honiara / Insulele Solomon – Nadi/ Fiji -Noumea/ Noua Caledonie (inclusiv Insulele Loialitatii (Lifou, Mare, Ouvea) si Ile des Pins) – Narita/Tokyo – Doha – Bucuresti. Se poate incepe si din partea opusa. Fireste se poate fractura in doua calatorii, unde Noua Zeelanda sa fie separata. Presupune o suma foarte mare de bani si cel putin 3 luni (desi cred ca mai mult, avand in vedere diversele insule ce merita a fi vizitate din cadrul fiecari acestei tari). Nici o agentie din Romania nu ofera asa ceva – pe Noua Caledonie vazusem undeva, dar asa legate „logic” nu. Timp de pregatire aproximativ 8 luni (munca de documentare, identificarea si sincronizarea zborurilor, gasirea cazarilor adecvate, contactarea de agentii si driver-guides locali pentru organizarea vizitarii in interiorul tarilor, selectarea itinerariilor, a mijloacelor de locomotie, sincronizare cu ferryboat-urile). Deci cine o planifica o planifica pe bune cu date exacte de plecare si intoarcere. Mai trebuie mentionat un aspect: Noua Caledonie, desi o bucata de Melanezie, apartine de Franta. Preturile pe Grand Terre ca si pe celelalte insule sunt oribil de mari, si chiar daca mergi la pensiuni (obiceiul meu), acestea datorita unui sistem local strict, sunt obligate sa ceara preturi foarete mari. Deci trebuie foarte multa munca pentru a identifica cele mai viabile optiuni (pe langa camping, care e permis mai peste tot). Apoi Noua Zeelanda nu este nici ea o destinatie ieftina. Romanii nu necesita viza pentru nici una dintre tarile mentionate ( in afara de Fiji, unde se acorda la frontiera on arrival). Triada Vanuatu/ Fiji / Insulele Solomon e partea mai ieftina din acest lant. Cum se face stop in Singapore, socotesc si o scurta sedere acolo, iar la Tokyo/Narita, automat se sta peste noapte atat la venire cat si la plecare (am fost, oraselul e foarte linistit si contine un templu Narita-San, interesant. Daca se ajunge in Noua Zeelanda, fireste recomandat este vizitarea ambelor insule – sudul pentru fiorduri este renumit). Deci ideea am dat-o, cine dispune de parale suficiente si de timp (deh, anul trecut aveam parale si nu aveam timp atat, acum am timp dar…nu-s parale! ::))) Sper insa ca intr-o zi voi reusi sa fac aceasta calatorie… Pentru cei interesati stau la dispozitie cu informatiile pe care am reusit sa le culeg si sintetizez….

  • Rose Marie spune:

    Mongolia e cam la inceput de lista. islanda e si ea. Cele cu zone de razboi sau extrem de nesigure nu sunt in obiectiv. Ar mai fi – poate reusesc vreodata – acel circuit unic pe care l-am creat, la care am lucrat o vreme, dar pe care l-am abandonat pentru Chile. Daca nu viram spre Chile, probabil acum, in septembrie as fi fost deja plecata in acele mari ale Sudului, macar urmand o parte a itinerariului: Itinerariul e urmatorul, cu avionul fireste: Bucuresti-Doha – Singapore – Auckland – Port Vila/Vanuatu – Honiara / Insulele Solomon – Nadi/ Fiji -Noumea/ Noua Caledonie (inclusiv Insulele Loialitatii (Lifou, Mare, Ouvea) si Ile des Pins) – Narita/Tokyo – Doha – Bucuresti. Se poate incepe si din partea opusa. Fireste se poate fractura in doua calatorii, unde Noua Zeelanda sa fie separata. Presupune o suma foarte mare de bani si cel putin 3 luni (desi cred ca mai mult, avand in vedere diversele insule ce merita a fi vizitate din cadrul fiecari acestei tari). Nici o agentie din Romania nu ofera asa ceva – pe Noua Caledonie vazusem undeva, dar asa legate „logic” nu. Timp de pregatire aproximativ 8 luni (munca de documentare, identificarea si sincronizarea zborurilor, gasirea cazarilor adecvate, contactarea de agentii si driver-guides locali pentru organizarea vizitarii in interiorul tarilor, selectarea itinerariilor, a mijloacelor de locomotie, sincronizare cu ferryboat-urile). Deci cine o planifica o planifica pe bune cu date exacte de plecare si intoarcere. Mai trebuie mentionat un aspect: Noua Caledonie, desi o bucata de Melanezie, apartine de Franta. Preturile pe Grand Terre ca si pe celelalte insule sunt oribil de mari, si chiar daca mergi la pensiuni (obiceiul meu), acestea datorita unui sistem local strict, sunt obligate sa ceara preturi foarete mari. Deci trebuie foarte multa munca pentru a identifica cele mai viabile optiuni (pe langa camping, care e permis mai peste tot). Apoi Noua Zeelanda nu este nici ea o destinatie ieftina. Romanii nu necesita viza pentru nici una dintre tarile mentionate ( in afara de Fiji, unde se acorda la frontiera on arrival). Triada Vanuatu/ Fiji / Insulele Solomon e partea mai ieftina din acest lant. Cum se face stop in Singapore, socotesc si o scurta sedere acolo, iar la Tokyo/Narita, automat se sta peste noapte atat la venire cat si la plecare (am fost, oraselul e foarte linistit si contine un templu Narita-San, interesant. Daca se ajunge in Noua Zeelanda, fireste recomandat este vizitarea ambelor insule – sudul pentru fiorduri este renumit). Deci ideea am dat-o, cine dispune de parale suficiente si de timp (deh, anul trecut aveam parale si nu aveam timp atat, acum am timp dar…nu-s parale! ::))) Sper insa ca intr-o zi voi reusi sa fac aceasta calatorie… Pentru cei interesati stau la dispozitie cu informatiile pe care am reusit sa le culeg si sintetizez – oricum pe Fiji inca nu am apucat sa lucrez la documentare si din Solomon islands am reusit doar o parte… Calatorie placuta! 🙂

  • Li spune:

    Pentru binele vostru nu va planificati calatorii cu autobuzul in Bolivia, te termina.Drumurile sunt foarte proaste, mai ales cel spre Salar de Uyuni, autobuzele se mai strica…Luati avionul oricat ar costa.In martie nu ploua, dar pasionatii de fotografii vin in Salar exact cand sunt panze de apa, ies fotografii senzationale.

  • Paul DROSU spune:

    In Oceania, poti sa adaugi cu incredere pe lista si Polinezia Franceza, cel mai prezervat teritoriu oceanic tropical din lume! Cu o suprafata aproape cat a Europei si o populatie de vreo 270.000 de oameni, din care vreo 200.000 doar in Tahiti, Bora Bora si Moorea, ai aici de la munti falnici de 2.200 m altitudine pana la cea mai mare densitate de inele de atoli de corali din lume, unii fiind rezervatie a biosferei Unesco. Si pentru ca stiu ca iti place, daca vei avea noroc, vei putea sa zbori, ca si mine, in carlinga unui avion, intre doi atoli de corali, in mijlocul Pacificului…Nu ai uragane, cutremure, tsunami-uri, boli tropicale…Aici sunt cele mai frumoase fete din lume, legendarele vahine…iar intr-un an de zile vin tot atatia turisti cati vin in Hawaii in doar 3 saptamani! Da, e departe…e teritoriul de pe Terra aflat la cea mai mare distanta de orice continent (cel putin 6.000 km)…si e singurul loc de pe Pamant, la care, daca te uiti din spatiu, cu GoogleMap-ul, nu vezi in jurul lui nici un continent, vezi doar albastrul Pacificului; remarca si scara de circa 1 cm = 1.000 km – https://lh3.googleusercontent.com/-CHYIDe-iesI/VeqWnTOgyBI/AAAAAAAAASE/9TI9oB40YW0/s720-Ic42/Tahiti_googlemaps.png

  • Mugurel spune:

    Trebuie sa vezi cascada Victoria si neaparat si din elicopter.De acolo e foarte aproape Parcul national Chobe din Botswana,un parc cu totul deosebit si inca foarte natural si nealterat de civilizatie,precum Kruger din Africa de Sud.
    Iar daca ai vorbit de cascade,neaparat Iguazu,care cred ca este cea mai extraordinara si mai frumoasa.

  • George spune:

    Cezar cand mergi in Afganistan pune pe lista si orasul Herat. Merita sa vezi Citadela, restaurata in ultimii cinci ani, si bazarul din orasul vechi. Iar fructele, de departe exceptionala, peste 100 sortimente de struguri, apoi rodii, pepeni galbeni (cei mai dulci din lume dupa opinia lui Marco Polo).
    Da, ospitalitatea afgana e renumita la fel si razbunarea afgana.
    Din pacate securitatea proasta o fugarit orice urma de turist. Dar Bamyanul e inca o oaza de liniste, se poate ajunge acolo cu avionul din Kabul sunt doua companii (East Horizon) si mai e una Non Profit pentru ONG-uri.

    Cu securitatea ai un avantaj – tenul, nu pari american. Daca te hotaresti vreodata poate ma gasesti prin zona.

    • Imperator spune:

      Adevarul este ca in Afghanistan, as dori sa merg in Herat – Bamyan – Mazar e Sharif. Da, eu par localnic oriunde merg 🙂 Mai nou, chiar si in Suedia 🙂 Sigur, dau de veste!

  • rivi spune:

    Eu imi doresc sa vad Dubai si Londra. Sunt mai mic, trebuie sa ma intelegi 🙂

  • […] Aici e simplu, fiecare are un vis, o dorinta, o destinatie unde vrea sa se duca. Si eu am o lista de destinatii (asa-zisa lista A) de tari in care n-am ajuns si chiar as vrea sa ajung candva. Fiecare are ceva in […]

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pin It on Pinterest