Va invit ca astazi si in zilele urmatoare sa cititi o serie de articole despre una dintre cele mai interesante, dar si ciudate tari din lume. Articolul este scris de Mihai care de cativa ani incoace mi-a trimis mai multe povesti interesante despre Brazilia, dar si din Asia de Sud Est. Si nu pot sa va spun decat ca sunt 100% de acord cu ce zice el inca din titlu – intr-adevar, Japonia este o tara de extraterestrii… Va invit sa cititi povestea de azi si episoadele de zilele urmatoare !
Japonia a fost intotdeauna o destinatie fascinanta. Nu numai pentru romani, ci pentru oricine. Orice pamantean care ajunge in Japonia crede ca a ajuns printre extraterestri. Poate, nu pentru coreeni si taiwanezi, care ii mai imita cat pot pe niponi, dar pentru europeni, in mod sigur. Mihai a fost in Japonia si a venit cu o poveste faina in mai multe episoade pe care va invit sa o cititi.
Din pacate, tot ce am auzit despre aceasta tara este adevarat: punctualitate, super high-tech, trenuri de mare viteza, simplitate, spatii mici, mancare de exceptie. Spun „din pacate” cu ghilimelele de rigoare, deoarece nu prea iti vine sa crezi ca exista o asemenea tara sau ca globalizarea si multiculturalitatea nu au schimbat-o.
Cateva tips and tricks, inainte de plecare:
- luati-va JR Pass (aprox. 1.000 LEI/ pers/ saptamana). Cum a povestit si Imperator, se cumpara de la Exact Travel (Str. Ghiocei nr. 2 pe langa Stefan cel Mare) cu maximum trei luni inainte de plecare. Chiar merita, pentru ca in Tokyo il veti folosi in oras ca tren de suprafata, putand ajunge oriunde, dar mai ales daca vreti sa vizitati Osaka, Kyoto sau Hiroshima puteti merge cu trenul de mare viteza Shinkansen. Din ce am masurat pe GPS, merge constant cu peste 200, ajungand chiar la 300 km/h. Nu se simte nimic, nici o trepidatie, doar cand intalneste un alt tren din sens opus. Va puteti urca in tren direct in vagoanele „non-reserved”, fara sa mai stati la coada la bilete pentru locuri (acestea se iau de la biroul de langa intrare si nu de la aparatele automate). Pentru siguranta voastra, atunci cand intrati pe peron si aratati JR Pass-ul la control intrebati de unde pleaca primul tren spre… Ar fi bine deoarece permisul nu este valabil pe cel mai rapid tren (Nozomi intre Tokyo si Osaka si Mizuho intre Osaka si Hiroshima). Exista locuri/ vagoane speciale pentru fumatori. Se poate consuma orice in tren (mancare, bautura cu sau fara alcool, pe care o poti cumpara chiar din tren). Veti crede ca e ca la noi, nu? Cumperi din tren, preturi triple! Nu, acestea sunt foarte asemanatoare cu cele de pe peron sau cu cele din gara de la magazinele obisnuite. Problema este ca, fiind foarte multe magazine, sigur o sa va treziti cu o plasa in mana cu ceva bunataturi pana sa urcati in tren. Atentie! Pe trenurile regionale (gen metrou de suprafata) nu exista toalete, deci consumati cu masura.
- Pentru trenuri luati-va aplicatia Hiperdia sau intrati direct pe site. Acest lucru este obligatoriu. Pe android functioneaza free, dar pentru Apple licenta expira intr-o saptamana si va trebui sa intrati pe site, asa ca o instalati cand ajungeti sau o cumparati.
- Luati-va un router Wi-Fi , cam 50 $/ saptamana cu transfer nelimitat. Il puteti comanda sa vina la hotel, dar probabil ca se poate ridica si din aeroport. Pentru retur, veti primi un plic pre-platit pe care il puteti da la hotel la receptie in ultima zi sau il puneti direct la posta. Exista multe site-uri care vand acest serviciu, noi am luat de pe site-ul JR Pass.
- Incercati sa schimbati yeni de acasa. De la ATM eu nu am reusit sa scot bani, in rest, cardul l-am putut utiliza peste tot (hotel, restaurant, magazine). Exchange nu exista, dar sunt niste aparate unde introduci EUR, USD si iti schimba in YEN. Le gasiti in mai toate hotelurile de 4 si 5 stele langa receptie, intrati si schimbati.
Japonia nu este deloc o tara scumpa de vizitat, asa cum se crede, daca ti-ai luat permisul de tren, ai rezolvat tot transportul, o masa costa cam pana in 15-20 € de persoana, iar cazare buna gasesti pe la 70-80 €, exceptia fiind Tokyo, unde veti da cam 100-120 € pe 3-4 stele.
Japonia este a treia mare economie a lumii, cea mai indatorata tara din lume (a doua este Grecia), tara cu cea mai mare speranta de viata (85 de ani) si cu cele mai multe obiective in patrimoniul UNESCO.
Este o tara fara imigranti. Nu stiu cum sunt legile si cum poti imigra in Japonia, dar pana sa reusesti, o sa pleci rapid in alta parte. Oamenii muncesc la greu, au un alt ritm de viata, dedicat muncii si comunitatii, si resping alte culturi, in ciuda faptului ca le plac produsele vestice. In noua zile, nu am vazut vreo pizzerie, doar o singura saormerie si un singur restaurant indian, dar in care nu era nimeni. 99% dintre restaurante sunt cu specific local, iar clientii sunt in general barbati (rar vezi o femeie).
90% dintre corporatisti sunt barbati si sunt imbracati la fel: camasa alba, pantaloni inchisi si o geanta in mana. In geanta au o umbrela, o geaca de ploaie si sticle goale. Da, nu exista cosuri de gunoi pe strada, asa ca toata lumea isi cara gunoiul in geanta pana ajunge acasa. Cu toate acestea, pe strada este foarte curat, nu exista nimic aruncat pe jos, nici macar chistoace. Pe strada este interzis fumatul (cu exceptia unor locuri marcate special cu „loc pentru fumat”), in schimb in restaurante si baruri este permis. Camerele de hotel sunt majoritatea pentru fumatori, iar daca vrei una pentru nefumatori, platesti mai mult.
Deoarece timpul nostru era limitat (8 zile), a trebuit sa facem niste alegeri foarte stricte privind traseul: Tokyo-Fuji-Kyoto-Osaka-Hiroshima-Tokyo. Am renuntat la Nikko (excursie de o zi din Tokyo) si la Mount Koya (excursie de una-doua zile din Osaka/Kyoto). Programul „de umblat” era de 15-16 ore pe zi. Stiu, este inuman, dar nu prea iti venea sa dormi sau sa pierzi vremea.
Tokyo este un oras aparte, pentru ca nu are un centru propriu-zis, asa ca poti sta oriunde, cu siguranta vei fi aproape de una dintre atractiile sale. Poti lua un tur cu autobuzul etajat. Noi am mers cu skybus care are incluse 3 circuite, iar biletul pe 1 zi este valabil 24 de ore, adica pornesti astazi la 3 pm pana a doua zi la 3 pm. Vei vedea multe cladiri care seamana cu originalele din lumea vestica (Statuia Libertatii, Eiffel Tower, Brooklyn Bridge, Sydney Brigde).
Cand scriu aceste randuri, in Bucuresti este canicula, iar ca de obicei au aparut reportajele din Gara de Nord cu intarzierile la trenuri precum si alte „noutati” cataclismice. La stiri apare faptul ca viteza medie a trenurilor este de 40 km/ora, cam la fel ca acum 100 de ani. In weekend, toata lumea a fost la mare sau la munte: s-a blocat evident DN1, iar de la Campina la Predeal a facut 4-5 ore. Nimic din toate acestea nu vei regasi in Japonia, pentru ca nimic nu le perturba ritmul. Indiferent ce se intampla, lucrurile raman asa cum sunt stabilite, orice ar fi.
Nu trebuie sa stai foarte mult ca sa te prinzi despre ce este vorba in aceasta tara: ordine si disciplina duse la extrem. De exemplu, in spatele hotelului se asfalta o strada, parea ca au reparat o conducta sau ceva similar, cum se intampla si la noi. Cand ne-am cazat, dupa-amiaza lucrarile erau in toi, iar dimineata cand am tras jaluzelele strada era asfaltata la loc, chiar si vopsit marcajul (in conditiile in care a fost o zi ploioasa). Bun asa! Predam camera, dar lasam bagajele la receptie pentru a mai ramane prin oras. Primesc un jeton cu un numar pentru a sti care este al meu (ceva normal, de altfel), ma intorc cu spatele si pentru ca afara ploua, il rog pe receptioner sa imi dea putin troller-ul inapoi, sa imi iau o umbrela din el. Citez: „Aratati-mi jetonul, va rog!”. Ma gandesc: asta e nebun?? Dupa cateva schimburi de replici, omul imi explica: „Acestea sunt regulile hotelului! Nu va pot da bagajul fara sa imi aratati jetonul, chiar daca au trecut doar 5 secunde de cand l-ati primit!”. Excelent!
Inca un lucru care arata cat de mult respecta regulile: nu trece nimeni pe rosu; la 12 noaptea, in drum spre hotel, chiar si pe o straduta mica nu traversa nimeni pe rosu, in conditiile in care nu exista nicio masina prin apropiere. Recunosc, de jena celor care stateau cuminti, am inceput si noi sa asteptam in mijlocul noptii culoarea verde.
Despre Kyoto si Osaka nu as vorbi prea mult, mai ales ca a descris Cezar in mai multe randuri obiectivele acestor orase, iar noi am urmat traseul clasic al obiectivelor. In Kyoto am inchiriat biciclete, ceea ce a fost genial, mult mai dragut decat taxi sau autobuzul turistic (este un singur traseu si nu prea are un orar convenabil). Ce este absolut obligatoriu este de mers la Fushimi Inari la apus (noi am mers pana acolo tot cu bicicletele, iar drumul este fantastic), portile rosietice capata o stralucire aparte. Te poti opri si la intoarcerea de la Nara, un alt loc pe care nu aveti voie sa il ratati, daca ajungeti in zona.
Imagini Japonia
Tokyo
Podul Brooklyn
Podul Sydney
Toata lumea spre metro
Aproape toata lumea poarta uniforme – la scoala, la birou
Ton in piata de peste
Un fleac, l-au feliat
Celebrele tarabe cu mancare din piata de peste
Parcare 2 in 1
Parcare laterala a la Japan
De prin metrou fotografiate 🙂
Kyoto – Templul de Aur
Kyoto – Templul Ninaji
Kyoto – Templul Ryoanji
Nara – excursie cu scoala
Fushimi Inari – obligatoriu de vazut la apus
Nara, prima capitala a Japoniei
Osaka by night
O informatie inexacta, potrivit wikipedia si al siteului oficial unesco http://whc.unesco.org/en/list Italia este tara cu cele mai multe obiective in patrimoniul UNESCO, Japonia nefiind nici macar in top 10.
Utile informatiile. Slabut articolul. Imi place stilul Imperator much more! Nimic despre ce au vizitat efectiv in 15 ore/zi, despre ce au mancat, despre ce intamplari neplanificate au patit…