Cum ziceam in ziua in care decolam cu un avion Air France in directia Caraibe, in perioada sarbatorilor am calatorit in zona Caraibelor, vizitand cateva din insulele de acolo. Am fost in 7 state si in doua insule care continua sa fie dependente mai mult sau mai putin de metropole europene, dar, practic, am fost in 11 insule (pentru ca in St. Kitts & Nevis si in St. Vincent & the Grenadines am fost in doua insule). Incepand de saptamana asta, voi incepe sa va povestesc despre aceasta zona extrem de pitoreasca a Globului, ma gandesc, de altfel, sa dedic fiecarei tari vizitate cate un articol (sau 2, 3, depinde de cum o sa iasa 😊), pentru a va face o parere mai completa despre aceasta parte de lume. Da, stiu, multa lume considera ca toate insulele din Caraibe sunt la fel, dar nu e chiar asa – sunt foarte diferite unele de altele si asta voi incerca sa va povestesc atat in articolul de azi, cat si in cele care vor urma.

In primul rand, prima intrebare care mi s-a pus cand am zis ca ma duc sa vizitez insulele din Caraibe a fost daca am fost cu croaziera. Da, e o intrebare legitima, cred ca marea majoritate a turistilor din zona vine cu vasele de croaziera. Nu am o statistica la indemana, dar am vazut cum aratau capitalele insulelor (chiar si in mai dezvoltata Martinique) in zilele in care era cate un vas de croaziera si cum aratau in zilele in care nu era nici un vas – in zilele fara vase era pustiu, absolut pustiu, era, practic, zi libera pentru magazine, taximetristi, tot, in timp ce totul isi revenea la viata cand tragea cate un gigant din acela cu 2.000, 3.000 sau 4.000 de pasageri la bord.

Nu, nu am fost cu vas de croaziera. Da, am luat ideea in considerare, dar am cerut oferte, mi-am facut calcule si pana la urma am decis sa nu merg cu croaziera. Motivul e foarte simplu – vasul se opreste cateva ore in fiecare insula, sincer, mare lucru nu ai timp ce sa faci, probabil ai vreo 6-7 ore maximum de stat pe insula. Vasele de croaziera opresc in capitalele insulelor care, cu exceptia Granadei si partial a Martinicai si Barbadosului, nu sunt cine stie ce, frumusetea insulelor constand in zonele neurbane – munti, gradini, plaje etc. Practic, nu ai timp sa intelegi ceva din insula aceea si pleci mai departe. Referitor la costuri, mai ales daca mergi in extrasezon, croazierele pot sa fie foarte ieftine, dar in perioada de mega-super-varf, cum au fost cele de Craciun – Anul Nou, preturile erau similare.

Deci, ce am facut? Ce stiu … am luat-o la pas. E drept, am „topait” din insula in insula cu avionul. Prin zona, sunt cateva companii aeriene care topaie din insula in insula (spun ca topaie si pentru faptul ca unele zboruri dureaza 20-30 de minute, nu mai mult). Am zburat in cele mai multe cazuri cu LIAT, o companie nationale a vreo 7 insule-tari din zona. Este evident ca tari cu 70.000 de locuitori cum e Dominica nu ar fi capabile sa-si faca o companie nationala, asa ca vreo 7 insule au pus mana de la mana si au facut o companie aeriana – acest LIAT. LIAT a fost o companie foarte OK – in cazul meu, toate zborurile au fost la timp si au o flota formata din ATR 42 si ATR 72 (fix aceleasi modele de avioane ca si cele folosite de Tarom pe zboruri scurte). Cum am spus, zborurile au fost la timp, mai ales ca am luat primul sau al doilea zbor al zilei. Fiind zboruri scurte, un avion poate efectua si 6-7 curse pe zi, asa ca se poate intampla ceva pe cine stie ce aeroport si sa apara intarzieri in serie. Dar luand prima sau a doua cursa a zilei, nu am avut probleme cu intarzierile. Alte companii care topaie prin zona (dar nu o retea asa de mare ca si LIAT-ul) sunt Carribean Airlines  (compania nationala a statului Trinidad-Tobago, care, desi a investit si ea in LIAT, s-a hotarat sa-si deschida o companie exclusiva) si Air Antilles, o companie francofona, care zboara in general prin insulele francofone ale regiunii, dar nu numai. Toate opereaza avioane de tip ATR 42 sau ATR 72, cei de la Carribean au si niste avioane mai mari, dar le folosesc pentru zborurile in SUA sau Canada. Pretul biletelor ? Cam 80-120 de euro per zbor (ar fi fost cam cu 10 euro mai ieftin daca le luam un pic mai devreme).

De ce nu am luat ferry-uri. Pare straniu, dar nu prea sunt ferry-uri, desi distantele intre insule sunt mici. Exista o singura companie francofona, din nou, care asigura transportul intre cele doua insule care apartin Frantei (Gouadeloupe si Martinique) si mai opresc si in cateva tari de pe langa – St. Lucia care e la doi pasi de Martinique si Dominica, pentru ca este fix intre Gouadeloupe si Martinique. Sa nu credeti ca e o prea mare afacere sa mergi cu ferry, costa aproape cat avionul, dar daca va intereseaza, compania se numeste L’Express des Iles.

Cu ce am zburat acolo. Cu Air France. Air France are zboruri directe din Paris spre insulele francofone – St. Martin (cunoscut si ca St. Maarten, pentru ca insula este jumatate franceza si jumatate face parte din Regatul Tarilor de Jos), Gouadeloupe si Martinique. Si pentru ca planul meu era sa topai din insula in insula, era de ajutor sa aterizez la un capat si sa plec din celalalt capat. Celalalt capat era, de fapt, Trinidad-Tobago, dar cum zborurile interne s-au potrivit ca ultima destinatie sa fie Grenada, Martinique era la doi pasi. Si sincer, a fost o incheiere foarte faina – dupa atatea insule anglofone, cu condus pe partea stanga si unde totul se exprima in dolari americani, sa inchei cu o insula francofona, unde se conduce normal si moneda folosita e euro 😊.

Cum ziceam, fiecare insula este diferita, fiecare insula este altceva – asa ca o sa incerc sa trec in revista toate insulele, promitand ca voi reveni cu povesti din fiecare insula in parte.

St. Martin / St. Maarten – cum ziceam, jumatate face parte din Franta, jumatate face parte din Regatul Tarilor de Jos. Partea franceza e parte din Uniunea Europeana, partea olandeza, nu e. Sincer, pana nu m-am dus acolo nu am inteles exact ce e acest Regat al Tarilor de Jos. Il citez insa pe prietenul meu olandez Marley, care s-a mutat acolo de aproape un deceniu. “Uite, cum Regatul Unit este compus din Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord, asa si in cazul nostru, Regatul Tarilor de Jos e format din Olanda, St. Maarten, Aruba si Curacao. E drept, daca in cazul UK, importanta tarilor componente este ceva mai balansata (e drept, Anglia este clar cea mai mare), in cazul Regatului Tarilor de Jos, Olanda reprezinta cam 98% din suprafata si populatie.

St. Maarten a fost, din cate am vazut, cea mai afectata insula de uraganele care au lovit Caraibele in sezonul de uragane 2017. St. Maarten a fost lovit de Irma, iar urmele Irmei le gasesti peste tot pe insula – de la aeroportul la care de abia s-a terminat de reconstruit terminalul fix in zilele in care am ajuns acolo la numeroase hoteluri, zone rezidentiale, restaurante si strip baruri, toate au ramas ruine. E drept, insula si-a revenit, soselele sunt functionale, hotelurile sunt deschise, in continuare oamenii se strang pe plaja Maho sa simta celebrul Jet Blast de la decolare (da, l-am experimentat si eu), dar va mai dura cativa ani pana cand totul este gata. Mi s-a parut insula care traieste 100% din turism si incearca din toate puterile sa-si revina.

St. Kitts & Nevis – la prima vedere, este o Irlanda la tropice (nu am fost in Scotia, dar imi inchipui ca arata la fel). Dealuri acoperite de iarba verde, verde … ici si colo, cateva paduri, dar este o insula-gazon. Principalul obiectiv turistic este o fortareata englezeasca bine intretinuta (se afla pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO) si este incredibil de linistita (desi prinsesem inceputul carnavalului). Insula mai mica, Nevis, se afla la doi pasi (se vede cu ochiul liber), este tot o insula vulcanica cu un singur varf-vulcan. Povestea numelui e haioasa – Nevis vine de la „Nieve”, care in spaniola inseamna „zapada”. Varful vulcanului este aproape tot timpul acoperit de un nor, iar cand Columb a trecut prin zona a zis ca ii sugereaza un varf acoperit de zapada. Daca St. Kitts e linistit, in Nevis nu se aude musca. Si mi-a placut extrem de mult gradina botanica 😊.

Antigua & Barbuda – am fost doar in Antigua, nu si in mult mai mica Barbuda. Unele dintre cele mai frumoase plaje pe care le-am vazut in Caraibe sunt aici – Dickenson Bay, dar si English Harbour arata senzational de pe dealurile care il domina.

Dominica – este insula „naturala”. Nu, nu are plaje (sau mai bine zis cine stie ce plaje), in schimb, aici poti sa faci trekking, poti sa te plimbi cu barca prin jungle si, de fapt, insula asta este o jungla din aceea clasica. Practic, am fi facut mult mai multe, dar, din pacate, in zilele din Dominica ne-a lovit o minifurtuna tropicala, asa ca nu am ajuns in munti, cum ne propusesem. Un alt obiectiv natural iesit din comun este asa-numita Champagne Beach – in largul plajei, la cativa metri, se afla un minivulcan submarin si cand inoti prin el, ai senzatia ca inoti in bule de sampanie.

Barbados – prima insula cu o capitala draguta – Bridgetown, plina de casute in stil colonial foarte colorate. Este o insula extrem de plata – cel mai inalt varf are 343 de metri. Plajele sunt faine, dar parca Antigua este peste.

St. Vincent & the Grenadines – citisem ca tara asta este a doua cea mai saraca din zona (cea mai saraca e Dominica), dar am ramas cu gura cascata cand am vazut casoaiele localnicilor dintre aeroport si portul capitalei. N-or avea bani, dar isi fac niste casoaie. In schimb, insula Bequia (se pronunta „Beckway”) este cea mai apropiata de imaginea idilica cu mare verde-albastra, plaje albe si un paradis floral. Absolut superba. Si ca vorbeam de saracie, tot in Grenadines (care e formata din vreo 20-30 de insulite) se afla si insula Mustique, unde se afla cele mai scumpe si exclusive locuri de cazare din lume. Exista resorturi unde o saptamana costa 80.000 de dolari ! Asa e … „honey, what should we do ? Buy a Ferrari or spend a week in Carribes ?”. Multi prefera Caraibele.

Trinidad-Tobago – un paradis pentru iubitorii de pasari, aparent sunt cele mai multe specii de pasari pe o suprafata destul de mica. Capitala Port of Spain are un aer colonial pe alocuri si e una din putinele capitale care iti dau atmosfera de metropola (exista vreo 3-4 blocuri inalte de otel si de sticla), dar momentul- cheie pregatit de intreaga natiune este carnavalul. Toata tara era plina de reclame la „credite pentru carnaval”. Evident, sa investesti in costume. Da, fetele sunt mai mult goale, dar toate penele si bikini de pe ele costa o avere.

Grenada – de departe cea mai frumoasa capitala din zona – St. George. Colorata, construita pe dealuri, cladiri vechi, privelisti de vis. Mai gasesti si cateva plaje ici si colo, dar tot e o insula pe care s-o iei la pas. In plus, face o ciocolata excelenta (sunt vreo 2-3 fabricute ce pot fi vizitate). Nu veni duminica, pentru ca toata lumea e la slujba, tara e pustie pana spre seara.

Martinique – un fragment de Uniune Europeana in mijlocul Caraibelor. Capitala Fort de France e draguta si aparent se baga bani seriosi pentru a o infrumuseta, exista niste plaje foarte faine la sud de capitala dincolo de golf, in plus poti descoperi si povestea tragica a unui Pompei modern – in 1902, vulcanul Pelee, care domina capitala de pana atunci St. Pierre, a erupt, ucigand 30.000 de locuitori in cateva minute. Urmele teribilei tragedii o descoperi peste tot, imprastiate printre cladirile orasului modern.  Ma rog, oraselului. De vizitat (ca peste tot prin Caraibe) si fostele proprietati nobiliare (sau palate ale baronilor trestiei de zahar), care arata senzational (am vazut una unde acum se face unul dintre cele mai cunoscute romuri ale insulei, dar si locul unde s-a nascut si a copilarit imparateasa Josephine, prima sotie a lui Napoleon Bonaparte).

Cum ziceam, asta e, asa, o avanpremiera. Promit sa revin cu mult mai multe amanunte din aceasta zona paradiziaca a Planetei 😊.

Imagini Caraibe

Primii pasi prin Caraibe … pe aeroportul din St. Maarten

Cel mai bun prieten de „island hopping” – LIAT

St. Maarten

St. Kitts, o Irlanda la tropice

Nevis si varful sau permanent in nori

Minunata apa din Antigua

Un capat al Dominicai

Bridgetown, capitala Barbados si cladirile sale colorate

Bequia – insula paradis din arhipelagul Grenadinelor

Cand zbori peste Caraibe, e musai sa stai la geam 🙂

Una din cladirile istorice din Port of Spain, capitala Trinidad-Tobago

St. George’s, pitoreasca capitala a Granadei

Biblioteca din Fort-de-France, Martinique. Initial construita la Paris pentru EXPO 1889 (cand a fost construit si turnul Eiffel), a fost mutata apoi la soare si caldura in Caraibe 🙂

Inapoi in Europa :)… Dar va invit sa luam Caraibele insula cu insula 🙂