#SquadHamburg. Sau 48 de ore în Hamburg (ziua 1).

Speicherstadt Hamburg

Am fost de multe ori prin Germania și pot spune că am vizitat destul de multe colțuri ale ei. Nu destule, sunt atâtea orășele pitorești ca în cărțile de povești, dar mă pot lăuda că am văzut destule orașe și orășele nemțești. E drept, Germania a fost cea de-a patra țară în care am călcat (după România, Olanda și Belgia). Orașul Aachen era la 40 km de Maastricht, orașul în care am fost la bursă în studenție, așa că, deși pe vremea aceea aveam nevoie de viză specială de RFG (personal, am primit-o ușor de la consulatul din Maastricht), am mai dat pe ea și o groază de bani – 27,50 guldeni, pe una de cinci zile). Așa am dat o fugă de o zi până în Aachen. Au urmat Köln, Bonn, Nürnberg, Frankfurt, München, palatele regelui nebun al Bavariei, Berlin, Potsdam, Hanovra, Lübeck și multe, multe altele. Dar aveam o lipsă – și zic o lipsă majoră – : nu fusesem în Hamburg. Tehnic, fusesem pe aeroportul Hamburg pentru a mă duce la inaugurarea unui vas de croazieră NCL, dar din aeroport am plecat direct la Bremerhaven, locul de „naștere” a vasului și de unde m-am îmbarcat. Așa că am înghițit în sec și am plecat direct pe malul mării, ratând orașul hanseatic.

Dar, după un an și ceva, iată că am ajuns și la Hamburg, de data asta, fiind implicat într-un proiect al celor de la Blue Air – eu și cu Ralu de la Ralucalatoreste http://www.ralucalatoreste.ro/ urma să mergem în două destinații Blue Air și să povestim ce și cum… Am aruncat o privire pe lista de destinații Blue Air, m-am gândit să mă duc totuși într-un oraș în care n-am călcat până acum și am ales… HAMBURG. Așa, ca idee, din destinațiile Blue Air n-am fost niciodată în Glasgow, Birmingham și Liverpool, așa că am ales Hamburgul.

Primele mele amintiri cu privire la Hamburg sunt, evident, din sfera fotbalului. În 1983, echipa locală Hamburg SV câștiga Cupa Campionilor Europeni (CCE), învingând în finala de la Atena pe Juventusul lui Zoff, Platini, Rossi și Boniek. Era o surpriză enormă, pentru că, la vremea aceea, Italia concentra cele mai mari valori din lume. Apoi, campioana României, Dinamo București, cădea în runda a doua a CCE cu aceeași Hamburger SV și, după două tururi absolut dramatice, echipa românească îi elimina pe deținătorii cupei într-un mod spectaculos (un 3-0 neverosimil la București, urmat de un alt ciudat scor 0-3 la Hamburg în minutul 63 – urmat de un asediu la poarta lui Moraru și, contrar cursului jocului, de două goluri senzaționale marcate de Țălnar și de Mulțescu în ultimele cinci minute de joc). Nu, nu sunt dinamovist, sunt stelist de mic copil, dar acele meciuri m-au entuziasmat la culme și au făcut ca Hamburgul să-mi rămână în minte.

Hamburg are o istorie relativ liniară. Fondat în secolul al IX-lea de o misiune catolică venită să-i convertească pe saxonii păgâni, a fost distrus de câteva ori de vikingi și de slavi, dar de fiecare dată și-a revenit, iar momentul-cheie a venit în 1189, când Hamburgul a fost declarat „Oraș Imperial Liber”, neplătitor de taxe, cu drept de a pescui, tăia păduri, face comerț și fără obligația de a trimite soldați împăratului. Promisiunea ar fi fost făcută oral, dar mai târziu a apărut și un document, falsificat, cel mai probabil, de orășenii din Hamburg. Dar așa a rămas, timp de secole: Hamburg, un oraș-port liber, fără taxe, parte din Liga Hanseatică și, în consecință, putred de bogat. În 1410, orașul a votat o Constituție, iar în 1558 s-a deschis o bursă. Orașul a trecut în masă la luteranism chiar în timpul vieții lui Martin Luther și a continuat să prospere.

După perioada de haos a războaielor napoleoniene (Napoleon a cucerit și Hamburgul), urbea a redevenit oraș-liber, membru al Confederației Germaniei de Nord, formată din 39 de state germane independente. În 1842, marele incendiu a distrus o bună parte din oraș, iar în 1892 a fost unul dintre ultimele orașe europene care au fost lovite de o mare epidemie de holeră (8.600 de hamburghezi au murit în epidemie). În același timp, Hamburgul a devenit unul dintre principalele porturi care făceau comerț cu SUA – zeci și sute de mii de emigranți români, unguri, germani, austrieci, polonezi, ruteni și de alte nații s-au îmbarcat din Hamburg și au plecat spre America pentru a-și începe o viață nouă. Mulți români transilvăneni au luat drumul Hamburgului pentru marele salt transatlantic.

În 1871, după victoria Prusiei asupra Franței, a venit sfârșitul ministatelor germane. Toate stătulețele și orașele libere germane au fost unificate cu Prusia, dar, și așa, Hamburgul și-a păstrat o mare doză de autonomie – există chiar și un cartier de docuri care a fost declarat tax-free și care a ajuns astfel în afara zonei vămii germane, în plus, a fost primul oraș din lume care a legalizat nudismul pe o anumită plajă. În 1903.

Orașul a fost pur și simplu devastat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fiind cel mai mare port al Germaniei și o metropolă puternic industrializată, aviația anglo-americană a lansat operațiunea Gomora, care aproape că l-a distrus și a ucis 42.000 de locuitori – se spune că bombardarea Hamburgului a fost mai sângeroasă decât bombardarea atomică a orașului Nagasaki. În 1945, Hamburgul a avut norocul să pice în zona de ocupație britanică și a devenit parte a RFG. Dar Cortina de Fier era la 50 km de oraș și numeroase porturi cu care Hamburgul făcea comerț au picat „dincolo” (Polonia și Țările Baltice), așa că orașul a continuat să fie afectat. Căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei au dat un nou suflu Hamburgului, care astăzi este al doilea oraș ca mărime al Germaniei și, indiscutabil, unul dintre cele mai prospere.

Cum ziceam, am zburat vineri de dimineață de pe Otopeni. Zborul a fost la ora 7:00, a plecat la timp și am aterizat la 8 și ceva în Hamburg, chiar cu vreo 15 minute mai devreme. Am comandat în avans mâncare la bord (da, poți să-ți comanzi mâncare pe acest link. Alegi zborul pe care îl ai și vei vedea ce poți să comanzi – cel puțin, pe cursa de Hamburg ai la dispoziție șase meniuri, eu am ales meniul vită cu alune. Bun, bun, mai ales că decolând la 7 dimineața, nu mâncasem nimic acasă. M-am împrietenit cu echipajul, am făcut poze împreună și nici n-am simțit când a trecut timpul să ajungem la Hamburg.

Din aeroport, este relativ simplu să ajungi în oraș. Iei un tren regional S-1 care, întâmplător, ajungea la zece minute de mers pe jos de hotelul în care am stat – Hampton by Hilton Hamburg City Center, un hotel fain, cu un mic dejun bogat și aflat la vreo zece minute de mers pe jos de centru… perfect! Nu am avut camera disponibilă la 10 dimineața, dar asta n-a fost o problemă – am lăsat bagajele la recepție și mi-au dat voie să iau ceva la micul dejun, deși nu avusesem camera în noaptea respectivă. Chiar drăguți!

Primul popas a fost în zona cea mai apropiată de hotel – e vorba de districtul Speicherstadt – cel mai mare district de depozite din lume! Este moștenirea faptului că Hamburgul este un mare port, dar și a istoriei sale îndelungate de oraș liber – după unificarea Germaniei în 1871, Hamburgul a ajuns în conflict cu autoritățile de la Berlin – ei avea charta aceea imperială din secolul al XII-lea care le dădea dreptul să facă negustorie fără taxe. Iar Germania dorea să-și consolideze granițele și, desigur, și vămile. Compromisul a fost că Hamburgul își va putea defini o zonă liberă, o zonă tax free care să se afle în afara granițelor vamale ale Imperiului German. Așa că, între 1883 și 1927, aici s-a construit o imensă zonă tax free (ea a fost inaugurată în 1888, însă construcțiile au continuat). Jumătate din cartier a fost distrusă în 1943, dar a fost reconstruită exact cum a fost, în următoarele decenii.

Am luat la pas Speicherstadt-ul… clădirile sunt din cărămidă în stilul acela ordonat și bine pus la punct al orașelor nordice – din Hamburg până la Helsinki. Unele încă sunt depozite (nu știu dacă tax free, probabil că nu), dar altele au fost transformate în restaurante, baruri, muzee, atracții turistice. Totul este curat, pus la punct, ordonat, tipic nemțesc. Dar fain este că aceste clădiri sunt aliniate lângă canale ale Elbei – este un oraș plin de canale, cum sunt Brugge, Stockholm, Veneția sau Amsterdam. De altfel, aveam să aflu cu mare surprindere că Hamburgul este orașul cu cele mai multe poduri din lume. Statistica din 2004 menționează nu mai puțin de 2.496 de poduri, dar probabil că acum sunt peste 2.500 de poduri!

Tot în Speicherstadt, se află cele mai mari atracții turistice din oraș – Hamburg Dungeon și Miniatur Wunderland. Înainte de a pleca la Hamburg, am întrebat pe Facebook ce să văd în oraș și, cum mulți dintre voi ați menționat Miniatur Wunderland, am zis să vă urmez sfatul și să mă duc acolo. Ca idee, dacă mergeți în weekend, ar fi bine să vă cumpărați biletul on-line înainte de a ajunge în Hamburg. Există un număr maxim de vizitatori care pot intra în fiecare oră, dar odată intrați, ei pot sta până la ora închiderii. În weekend este mult mai multă înghesuială, prin urmare, cum spuneam, e bine să vă rezervați intrarea. Noi am fost vinerea, așa că am putut lua bilete cu intrarea după doar trei ore. A fost perfect să dăm o tură prin orașul vechi, să mâncăm o pizza și să ne relaxăm un pic.

Centrul vechi a fost măturat de bombele anglo-americane, așadar, este relativ modern. Da, există niște zone faine, restaurante, magazine, dar este în general o zonă cu foarte multe birouri. Bisericile cu turle extrem de înalte ale orașului (continuă să fie cele mai înalte clădiri din centru, nu am văzut niciun zgârie-nori) continuă să domine orizontul și au fost reconstruite, exceptând una singură – Biserica Sf. Nicolae, o clădire cu clopotnița înaltă de 147 de metri și care timp de doi ani, între 1874 și 1876, a fost cea mai înaltă clădire din lume (așa că, după Burj Khalifa, Taipei 101, Sears Tower și Empire State Building, nu am putut să nu urc într-o clădire care la un moment dat a fost cea mai înaltă din lume!). Evident, cu o clădire așa înaltă, Sf. Nicolae a fost folosită că punct de referință de piloții anglo-americani în timpul „Gomorei”, iar în ciuda bombardamentelor puternice din zonă, turnul nu s-a prăbușit… biserica a fost distrusă, dar nu și turla, care a rămas în picioare în mijlocul ruinelor. După război, planificatorii urbani din Hamburg au decis ca Sf. Nicolae să nu fie reconstruită ca biserică, ci să rămână ca un memorial pentru zecile de mii de hamburghezi care au fost uciși. Plătești 6 euro și un lift rapid te duce până aproape de vârf, de unde ai parte de una dintre cele mai faine panorame din oraș – orașul vechi, Speicherstadt, un lac aflat în apropiere și plin de mici vase, chiar și portul în depărtare… totul se vede de aici… iar pozele îți redau Hamburgul post-apocaliptic din 1945… Și tot ce îți dorești este să nu se mai întâmple așa ceva… never ever.

Am trecut puțin și pe la megaspectaculoasa primărie, dar nu am avut timp de vizitare, așa că am lăsat-o pe a doua zi. Doream să mâncăm o „tradițională” pizza germană (ospătarul de la restaurantul italian nu vorbea nici italiana, nici engleza, doar spaniola și germana), care, sincer, a fost bună și a picat excelent, și apoi am plecat la Miniatur Wunderland…

Miniatur Wunderland este o nebunie. Este un loc spectaculos pentru copiii de toate vârstele – e un loc cum nu am mai văzut. Dacă sunteți pasionați de trenuri în miniatură, ei bine, aici veți fi în Nirvana – 15 km de cale ferată bântuie prin toată clădirea, trenulețe de toate felurile străbătând peisaje cât mai diverse. Intrarea este un pic cam stranie și nu prea anunță nimic spectaculos, dar după ce treci printr-un magazin de suvenire, nimerești în Wunderland.

Miniatur Wunderland este o atracție turistică deschisă în 2001 și care este în continuă expansiune. În 2001, avea doar trei zone – Harz, Knuffingen (o zonă imaginară) și Austria, acum sunt nouă și alte câteva în construcție – în bunul stil german bine pus la punct, există un plan de expansiune până în 2028! Următoarea zonă, care va fi deschisă în 2020, este Monaco (cu tot cu circuitul de Formula 1). Chiar am văzut șantierul.

Intrarea nu este într-o zonă, ci, mai degrabă, într-o călătorie în timp – mai multe display-uri îți arată absolut același loc (un sat oarecare german) de-a lungul timpului – descoperim perioada medievală, cea post-napoleoniană, cea a Republicii de la Weimar și chiar cea nazistă (din cauza faptului că svastica este interzisă în Germania, steagurile roșii cu cerc alb sunt fără svastică). Absolut fiecare miniatură spune o poveste – soldați în uniformă de paradă, localnici care sparg magazinele evreilor, dar și cei care îi ajută, oameni la coadă etc. De altfel, trebuie să te uiți cu atenție chiar și în miniaturile complexe – întotdeauna vei găsi o glumă – fie un centaur plimbându-se prin Pompei, fie o tanti cu fustă scurtă care împinge o mașină. Sincer, trebuie să ai noroc, sunt cam 400.000 de figuri umane prezente.

Apoi, am trecut în Italia din Miniatur Wunderland, mai precis, în Roma. Cupola Vaticanului domină zona, dar poți redescoperi locuri dragi – de la Piazza Navona la Forul Roman, de la centrul orașului la, se putea altfel, Gara Termini, din care pleacă permanent trenuri. Ce e fain este că în decurs de câteva minute, trece câte o zi – ziua se transformă în noapte, iar orașul este inundat de lumini superbe. Câțiva pași, și ești în Veneția cu bisericile ei, cu podurile ei și, evident, cu clădirile emblematice, inundate de lumină în timpul nopții. Spectacolul începe când ajungi în zona Napoli – cum se lasă noaptea, Vezuviul erupe spectaculos (simți chiar cum se mișcă podeaua), iar lava o ia la vale… din fericire, neacoperind Pompeiul aflat la picioarele lui, plin de turiști.

După minunile arhitecturale ale Italiei, treci la minunile naturale ale Austriei – munți înalți, telecabine, trenuri străbătând tuneluri, totul e acolo. Dar înainte de a lua munții la picior, ajungi într-un aeroport! Nu știu dacă este vreo reproducere a unui aeroport existent (Hamburg sau Frankfurt), dar în mod cert este un aeroport spectaculos! Avioanele a numeroase companii aeriene faimoase aterizează și decolează (pe bune) pe pistele aeroportului și apoi se duc cuminți la terminal. Ca pasionat de aviație, mi-a fost greu să mă mișc de aici și să nu admir la nesfârșit decolările și aterizările unor B747 sau chiar A380 (al lui Emirates, of course).

După munții Austriei (o furtună cu fulgere și tunete este pusă în scenă când se lasă noaptea de un nor care până atunci părea alb și nevinovat), ajungem și prin Hamburg – o imensă machetă a stadionului lui Hamburger SV plină cu suporteri atrage iubitorii de fotbal. Se pare că creatorii Miniatur sunt fanii HSV – în minutul 9, deja îi conduc pe rivalii de la echipa din același oraș FC St. Pauli (deși St. Pauli este în general în a doua ligă germană, în Hamburg este o rivalitate atroce). La final, am trecut prin fiordurile Norvegiei (mă așteptăm să fie mai spectaculoase, dar nu sunt) și printr-un crâmpei din foarte coloratul Las Vegas (nu am fost niciodată, dar, din câte intuiesc, este mult mai fain noaptea decât ziua – așa și aici, la Hamburg). Și pentru că peste tot era vară, vară, sfârșitul ne-a prins iarna – pe coclaurile Norvegiei, am dat de imagini de iarnă… taman bine să ne răcorim puțin, pentru că era cam cald – într-adevăr, Miniatur Wunderland este mult prea popular, era plin…

 

Sincer, mi-ar fi plăcut să mai mergem pe undeva, dar eram cam rupți. Așa că, după o bere de rigoare (deh, în Germania suntem), am plecat lipa, lipa la hotel, pentru a trage un pui de somn, trebuie să recunosc, teribil de odihnitor. Urma o zi din nou foarte lungă, așa că trebuia să fim 100% pregătiți.

 

Am ajuns la Hamburg cu sprijinul Blue Air și al Biroului de Promovare Turistică a Germaniei.

În sezonul de vară, Blue Air zboară de trei ori pe săptămână la Hamburg (miercurea, vinerea și duminica), iar prețul biletelor începe de la 30 de euro (din octombrie). Mai multe informatii aici ——–> Zboruri Hamburg

 

Imagini Hamburg

Zborul de Hamburg

Cursa de Blue Air pleaca la timp … 7 dimineata. Hmmmm

Serviciu Blue Air

Evident, poti comanda snack-uri, bauturi, prajituri, etc direct la bord

Mancare Blue Air

Dar daca vrei mancare calda, o poti comanda in avans de pe site-ul Blue Air

Mancare calda Blue Air

Cam asa arata ce am comandat eu

SquadHamburg vs SquadNice

Si la bord … #SquadNice vs. #SquadHamburg 🙂

Hamburg din avion

Aterizam la Hamburg… insorit si frumos 🙂

Hamburg S Bahn

Din aeroport, ai S-Bahn direct spre oras

Speicherstadt Hamburg

Speicherstadt, vechiul oras al docurilor tax free

Speicherstadt

Arata super fain orasul acesta

Vechi docuri

Caramizile acestea grena, atat de specifice nordului european…

Biserica Sf. Nicolae

St. Nikolai, un simbol al ororilor razboiului

Speicherstadt view

Panorama din turn – Speicherstadt

Cartier protejat UNESCO

 

Primaria Hamburg

Somptuoasa Primarie a Hamburgului

Oras vechi Hamburg

Asa-numitul Centru Nou

Istorie Hamburg

Hamburg dupa bombardamente

Pizza

Pizza germana 🙂

Primarie Hamburg

Curtea interioara a Primariei din Hamburg

Canale Hamburg

Canale, poduri, canale, poduri, canale, poduri …

Intrare Miniatur Wunderland

Intrarea la Miniatur Wunderland

Numar vizitatori Romania

Nu stiam de ce ne-a intrebat de unde suntem … pentru ca tin o statistica bine pusa la punct… evident, am fost mai putini decat suedezii sau elvetienii, dar mai multi decat turistii din Palestina si Africa de Sud 🙂

Parada nazista

Istoria in miniatura

Istorie nazi

Povestea fiecarei miniaturi o afli de pe ecrane

Vatican

Si acum sa ne plimbam prin Europa – Vatican

Piazza Navona

Piazza Navona

Arcul lui Constantin

Arcul lui Constantin

Roma noaptea

Roma noaptea

Piazza San Marco

Piazza San Marco din Venetia

Canale Grande

Canale Grande si Ponte Rialto

Eruptie Vezuviu

Vezuviul erupe

Pompei

Dar Pompei scapa de data asta 🙂

Centaur

Daca te uiti atent, vezi un Centaur 🙂

Aeroport

Aeroportul Miniatur Wunderland

Aeroport noaptea

 

Austria

Trenul se invarte in jurul muntilor

Stadion Hamburg

Stadionul

Hamburg SV St. Pauli

Unde HSV ii conduce pe FC St. Pauli

Nevada

Trecem peste Ocean, in Nevada

Las Vegas noaptea

In mod normal, Las Vegas e mai fain noaptea 🙂

Iarna in Norvegia

Trebuie sa fie si zapada pe undeva. Normal, in Norvegia 🙂

Miniatur Wurdeland

 

Erdinger

Prost ! Adica „noroc” pe nemteste 🙂

Hotel Hampton by Hilton Hamburg City Center

Acesta este hotelul in care am stat in Hamburg – Hampton by Hilton Hamburg City Center

Hotel Hampton by Hilton Hamburg City Center camera

blueair-logo
Categorii:
BlueAir · Germania

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii