Distribuie articolul:

Continentul latino-american este un continent fabulos. Aici găsești orașe istorice, unele printre minunile lumii (și evident, mă gândesc la Machu Picchu), apoi orașe coloniale ca în filmele cu Zorro și fenomene naturale absolut de neuitat. Cât îți trebuie să vezi America de Sud ? Un an ? Poate un pic peste. Dar nu toată lumea are luxul de a pleca în vacanță un an, așa că m-am gândit să vă recomand un tur „simplificat” în care chiar să vedeți cele mai faine locuri posibile într-un interval mai scurt de timp – hai să zic o lună, o lună și un pic (în caz că preferi să mergi overland). Așa că la drum.

Rio de Janeiro – orașul miraculos, indiscutabil unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii. Poate nu arhitectura îl diferențiază (deși există niște zone drăguțe), cât mai ales spectaculozitatea reliefului. Aflat pe malul Atlanticului, strecurându-se printre niște stânci imense pleșuve, Rio este un adevărat spectacol. Urcați-vă pe locurile cu cele mai frumoase panorame – la statuia lui Iisus, pe Pao de Acucar (astea fiind cele mai cunoscute, dar găsiți multe panorame absolut superbe). Evident, e musai să o luați desculți pe legendarele plaje Copacabana și Ipanema (în general, sunt valuri foarte mari, e destul de dificil să înoți), poate dai cu piciorul într-o minge pe Maracana și, nu în ultimul rând, descoperă favelele – acele enclave cu legile lor proprii și de foarte multe ori în contradicție cu legislația tipică.

Rio de Janeiro – Iguazu: se poate ajunge cu autobuzul (faci cam 24 de ore) sau cu avion direct (două ore și jumătate). În general, avionul poate costa cât autobuzul, poate și mai puțin.

Iguazu – cea mai spectaculoasă cascadă a Americii de Sud și una dintre cele 3 mari cascade ale lumii se află pe granița între Brazilia și Argentina (nici Paraguayul nu e departe, dimpotrivă). Nu am fost încă acolo, o să ajung la sfârșit de februarie 2020, dar am văzut Niagara și Victoria Falls în Africa și credeți-mă, este o experiență absolut incredibilă – să te afli față în față cu acea masă imensă de apă căzând în fața ta, de multe ori ud leoarcă, dar fericit 🙂 E un sentiment unic…

Nu știu cum se face, dar aceste top 3 cascade se află fix pe graniță. Dacă Niagara este împărțită de SUA și Canada (partea canadiană este cea mai spectaculoasă), iar Victoria de Zambia și Zimbabwe (similar, parcă totuși Zimbabwe este un picuț mai spectaculoasă), Iguazu este împărțită de Brazilia și Argentina. Și amândouă părțile trebuie văzute, simțite, savurate.

Iguazu – Buenos Aires: se poate ajunge cu autobuzul (circa 18 ore) sau cu avionul (două ore și jumătate), În acest caz, autobuzul este mult mai ieftin decât avionul.

Buenos Aires – dacă te uiți pe hartă, practic nu „tai” America de Sud, ci te îndepărtezi un pic, te abați pe la sud. Da, și recomand să faci asta, pentru că alături de Rio de Janeiro, Buenos Aires este celălalt oraș fundamental al Americii de Sud. Dacă Rio este șturlubatic și senzual, Buenos este elegant și cu clasă. Practic, cele două dansuri care le definesc (samba și tango) sunt reprezentative pentru caracterul orașelor. Buenos are un aer cert european, cu clădiri spectaculoase și ornate, aducând fie cu Parisul, fie cu Madridul, fie cu Roma. Evident, contribuția locală o aduce foarte coloratul cartier La Boca, dar nu ratați nici zona de cafenele și restaurante Palermo. Oriunde te vei duce prin America Latină, vei da peste un curios cult al morților – cimitirele din satele cele mai mici până la capitale sunt adevărate opere de artă, iar cimitirul Recoleta din Buenos este un adevărat oraș în oraș, cu fiecare capelă o adevărată operă arhitecturală. Da, toată lumea vine aici pentru Evita Peron, dar nu e singurul mormânt spectaculos… totul arată incredibil.

Buenos Aires – Salar de Uyuni: se poate ajunge cu autobuzul (circa 30 de ore), cu avionul e mai complicat, trebuie să schimbi de vreo două ori și cel mai repede faci vreo 16 ore (cu tot cu tranzit). Inutil să spun că avionul este teribil de scump.

Salar de Uyuni – pendulăm între o minune urbană și una de natură și asta e America de Sud – un mix de orașe superbe și fenomene naturale memorabile. Salar de Uyuni este o mare albă, o mare albă strălucitoare nu de apă, ci de sare. Un ocean de sare cât vezi cu ochii. E drept, sub pojghița foarte groasă de sare (poți să mergi cu camionul fără probleme) se află apă… iar Salarul este inundat uneori primăvara la vârful sezonului ploios când pojghița de apă poate crea acele imagini în oglindă fantastice. Zona este la altitudine (circa 3.600 de metri), așa că așteaptă-te la fluctuații mari de temperatură și la rău de înălțime. Este o zonă pustie și relativ săracă, dar deșertul alb este pur și simplu incredibil.

Salar de Uyuni – La Paz: se poate ajunge cu autobuzul (7 ore) sau cu avionul (o oră și jumătate). Autobuzul costă câțiva dolari, în timp ce avionul costă zdravăn.

La Paz – principalul oraș al Boliviei este unul dintre cele mai spectaculoase orașe pe care le-am văzut. Din nou, nu pentru arhitectura sa (în afară de o catedrală, vreo două palate și câteva clădiri în centru, nu găsești ceva wow), ci pentru dispunerea să. Gândește-te la o căldare de 400 de metri (vârful orașului este la o altitudine de 4.000 de metri, iar „fundul”, unde este centrul, la circa 3.600 de metri) pe care se revarsă clădiri lipite una de alta – ca adevărate valuri de cărămidă ce urcă până în vârful căldării. Este una dintre imaginile cele mai remarcabile urbane. În apropiere se află și celebrul Drum al Morții – îl poți parcurge într-o excursie de neuitat de o zi de la 4.800 de metri până la 1.200 și ceva în prejungla amazoniană.

La Paz – Puno: se poate ajunge cu autobuzul (circa 8 ore). Puno nu are aeroport, ci orașul de lângă Juliaca, dar nu are sens să iei zborul în considerare.

Puno – este principalul oraș peruvian de pe malul lacului Titicaca. Din nou, orașul nu e cine știe ce (o stradă pietonală pe care să te fâțâi seara), dar este poarta de intrare spre lacul aflat la cea mai mare altitudine din lume. Aici poți descoperi unica civilizație Uros, o comunitate care de secole trăiește pe insule plutitoare construite din stuf și mai apoi să vizitezi (și de preferință să și dormi) insulele locale – pentru a descoperi civilizația băștinașă aproape neatinsă de valul colonizării și al modernizării.

Puno – Cuzco: se poate ajunge cu autobuzul (circa 7 ore) și uneori cu avionul din Juliaca (cam 3 ore cu tot cu transfer din Puno). Avionul poate costa triplu decât autobuzul.

Cuzco – buricul Pământului decretat de incași este unul dintre cele mai frumoase orașe clasice coloniale ale Americii de Sud. Construit pe fundațiile incredibilelor clădiri incașe (aceștia nu au cunoscut mistria), Cuzco este un oraș special și pitoresc. Și el se află construit într-o căldare, străjuit de citadela incașă Sacsayhuaman (nu, nu Sexy Woman!) și de unde poți descoperi numeroase alte urme ale fantasticului imperiu aflate lângă.

Cuzco – Machu Picchu – singura opțiune de transport este cu trenul – nu există șosea care să lege Machu Picchu de restul omenirii. Faci cam 4 ore. Cealaltă opțiune este să mergi cu mașina până în apropiere de Aguas Calientes, orașul turistic construit la picioarele citadelei incașe și de acolo fie o iei peste munte pe Inca Trail sau pe jos de-a lungul șinelor de tren.

Machu Picchu – oh, da, a fost votat una dintre cele 7 minuni ale lumii și cu prisosință este. Este incredibil… De fiecare dată când am ajuns acolo, am fost întâmpinat de ploaie și ceață, dar cândva pe la începutul dimineții, ca și cum ai fi bătut din palme, ploaia s-a oprit și norii au început să danseze, depărtându-se de citadela incașă, dezvăluind acest oraș uimitor – ce noroc că nu l-au găsit spaniolii, l-ar fi distrus, fără îndoială. Este indescriptibil senzațiile pe care le ai plimbându-te prin urmele acestui oraș fantastic, cățărându-te pe terasele sale și descoperind cele mai frumoase panorame.

Machu Picchu – Cuzco – Lima. De la Cuzco la Lima poți merge cu autobuzul (21 de ore) sau cu avionul (o oră și jumătate), Avionul este ceva mai scump decât autobuzul, dar nu ridicol mai scump dacă vei cumpăra bilete din timp.

Lima – este cumva sfârșitul unui tur „clasic” al Americii de Sud care taie în două continentul. Nu pot spune că este un oraș extraordinar, are un centru vechi limitat cu clădiri somptuoase, are un muzeu al civilizației incașe absolut excepțional și un cartier numit Miraflores, unde cumva reîntâlnești ștaiful civilizației 🙂 – restaurante faine, baruri chill și un mall încastrat spectaculos în faleză, care dă spre Pacific.

Excursii organizate

Evident că poți merge pe cont propriu pe ruta descrisă – cum ziceam, îți trebuie probabil o lună, o lună și jumătate minimum să parcurgi (mai ales dacă alegi varianta low cost cu autobuzul), dar mulți nu aveți luxul acesta.

Așa că în caz de interes, puteți arunca o privire pe oferta de la J’Info Tours, care urmează fix programul acesta (desigur, se zboară acolo unde are sens). Circuitul începe în 15 noiembrie și durează 18 zile.

Tariful este de 3.763 de euro (toate zborurile, inclusiv taxele aeroportuare, viza de Bolivia – inclusiv taxa de ieșire din țară, cazări cu mic dejun la hoteluri de 3 stele, intrări la Machu Picchu, ambele părți ale cascadei Iguazu, toate transferurile chiar și de ore întregi și tururile panoramice ale orașelor).

Pentru mai multe amănunte, aruncați o privire aici –––> Circuit America de Sud