Pokhara este al doilea oras ca marime al Nepalului. Aflat nu foarte departe de masivul Annapurna (celebrul varf Fishtail se vede aproape peste tot din centru, atunci cand nu se infasoara timid in ceata), Pokhara a devenit centrul natural al turismului de aventura din Nepal. Kathmandu se afla departe de munti, dar Pokhara desi e la o altitudine mai joasa (800 metri fata de Kathmandu aflat la 1400 metri deasupra nivelului marii) este punctul de plecare spre zeci si zeci de trasee de drumetie prin zona Annapurna. Nu, nu trebuie sa fi un alpinist mega-experimentat sa urci Annapurna (cele cateva varfuri din masiv au in jur de 8000 metri), gasesti zeci de trasee in jurul muntilor acoperiti de zapada – prin vai, prin sate, pe dealuri, poti chiar sa si „cuceresti” niste varfuri mai putin inalte in jur de 4000 – 5000 metri).

De aici, din Pokhara, am plecat in avantura noastra din Mustang. Dar mii de turisti pleaca zilnic pe poteci de munte. Dar pentru ca vin atatia oameni dornici de activitati fizice si de aventura. au aparut tot soiul de oferte – Pokhara este unul dintre punctele cele mai faimoase pentru parapanta (da, am sarit si eu cu parapanta de aici anul trecut), pentru rafting (poti face rafting si pe ape cuminti, dar si pe cele de grad 5), sa zbori cu avioane usoare, deschise sau chiar cu elicopterul pana la Annapurna Base Camp… Iar oferta se diversifica de fiecare data cand ajung in Pokhara (ultima oara am fost in aprilie 2018, acum un an si jumatate). De exemplu, acum, am descoperit ca poti sa zbori si cu balonul … dar timpul fiind limitat, nu am incercat. Poate data viitoare :).

Dar pe langa aceasta titulatura de capitala a turismului de aventura din Himalaya, in mod ciudat, Pokhara este si capitala clubbingului din Nepal – nu stiu cum s-au „pupat”, dar asa e… strada principala este plina de cluburi de tot felul. Dar nu am prea avut timp de verificat scena, dar probabil data viitoare :). Dar hai sa dau drumul la foto-poveste :).

Imagini Pokhara

De data asta, am zburat de la Kathmandu… asa arata Pokhara la aterizare

Problema Pokharei (ma rog, una din multele) este lipsa unui aeroport international. Sa ajungi aici e musai sa zbori mai intai la Kathmandu. Dar, incet, incet, se rezolva si problema asta. Un nou aeroport international este in constructie si s-ar putea sa fie deschis in 2021, aducand Pokhara mai aproape de lume.

Avionul cu care am zburat din Kathmandu  !

De data asta, am stat la Kuti Resort & Spa. Trebuie sa spun ca este o explozie de constructii de hoteluri in Pokhara, asa ca preturile pot fi foarte mici la hoteluri foarte bune

Cam asa arata camera

Evident, nu pot raza un sizzler

Si desi toata ziua, Annapurna s-a ascuns in nori, la apus de soare, a aparut superb…

Barci pe lacul Phewa

Iar seara e animatie pe principala strada din Lakeside, cartierul turistic din Pokhara

Ca si anul trecut, am decis sa ma tund la Pokhara 🙂

Iar masajul a fost obligatoriu

La intoarcerea din Mustang (despre care promit sa scriu pe larg intr-un mini-serial)

Anul trecut am mers cu elicopterul la Everest Base Camp si a fost o experienta de neuitat. Nu am mai mers si anul asta, dar au mers mai multi din grup. Spre marea mea surpriza, nu era zapada la Annapurna Base Camp. Am cerut poze ca nu credeam. Da, nu era zapada… probabil pentru ca acum era octombrie (eu am fost in aprilie, dupa iarna) si zapada se duce pe timp de vara, poate din cauza de incalzire globala…

Si pentru ca ziua era extrem de clara, am mers la World Peace Stupa

Iar Fishtail se inalta majestuos deasupra Sarangkot-ului

Iar stupa era ingropata intr-o mare de flori

Orasul Pokhara un pic in ceata

Si locul Phewa incoronat de Annapurna

Celebrele cutite gurkha

Si minunata panorama de la aeroport 🙂

De pe aeroportul actual, avioanele trebuie sa vireze brusc pentru a nu se lovi de munti

Libraria din aeroport

La revedere, Pokhara ! Pe curand !

Poate data viitoare voi ateriza pe noul Aeroport International 🙂