Wadi Rum – probabil cel mai frumos deșert din lume

Wadi Rum desert

Wadi Rum este o poezie. Wadi Rum cumva definește frumusețea și liniștea deșertului, măreția sa. Am fost de două ori în Wadi Rum și de fiecare dată am plecat fermecat. Este Wadi Rum cel mai frumos deșert din lume ? Nu știu, dar în mod cert este unul dintre acestea. Și dacă vrei să ai o experiență incredibilă a deșertului, du-te la Wadi Rum! Nadir a fost la Wadi Rum recent și a venit cu povești proaspete din deșertul lui Lawrence of Arabia. Vă invit să le citiți.

Experiența Wadi Rum (Ram, în arabă) a fost cea mai frumoasă și cea mai excitantă parte a excursiei mele în Iordania. Acest articol va cuprinde impresiile mele, dar și câteva ponturi pentru cei care vor călători pe cont propriu în țările arabe, în special în Iordania.

 

Ajungi în deșert, după o călătorie de doar două ore cu mașina de la Petra. Un taxi îți va cere aproximativ 45 de dolari. E un preț corect dacă calculezi în distanțe. Nu însă și pentru localnici, pe care îi costă aproximativ jumătate, având în vedere că prețul combustibililor este cam la 60% din prețul afișat în țara noastră.

Wadi Rum este o vale presărată cu pietre, situată într-o zonă muntoasă, cu vârfuri medii, din care cel mai înalt ajunge la aprox. 1.700 de metri (vârful Jabal Umm ad Dami), aflată la 60 km est de orașul Aqaba (o oră de mers cu mașina).

Mai este cunoscut ca „Valea Lunii” și a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovadă stând desenele preistorice și murale. Mie mi-a plăcut cel mai mult noaptea, când, ieșind afară din cort, cerul înstelat apare în toată splendoarea lui!!! Atmosfera este de poveste, iar peisajele sunt de neuitat. Ținutul în sine este o călătorie în timp, de la formarea Pământului ca planetă și până în zilele noastre. Straturi de granit, multe de culoare roșiatică, au pe ele scrieri, desene, inscripții din vremuri imemoriale (unele de peste 12.000 de ani.

În 1962, după ce a fost produs filmul „Lawrence al Arabiei”, a început să crească numărul de vizitatori. Un alt film celebru filmat foarte recent aici a fost și „Marțianul”, deșertul de aici ținând loc de „planetă roșie”.

 

Cum îl vizitezi? Sunt disponibile tururi cu jeep-ul, de o jumătate de zi sau de o zi. De asemenea, sunt disponibile tururi pentru hikeri, înălțimile de aici fiind ideale pentru acest sport. Serenitate, întinse suprafețe de eroziune, dispuneri simetrice sunt câteva din caracteristicile acestor munți.

O astfel de călătorie de o zi costă 50 de dolari, preț nenegociabil.

Beduinii sunt un popor primitor. Aici sunt prezenți cu serviciile lor, ca, de exemplu, vând suveniruri, te servesc cu ceai, te plimbă cu cămila, sunt șoferi, ghizi, bucătari, etc, etc. Satul Wadi Rum (village) este punctul de plecare, singurul în experiență în deșert. Mă gândesc că globalizarea le-a schimbat și lor cursul istoriei, acum nu mai sunt conducători de caravane, ci sunt angrenați în serviciile descrise mai sus – în dezvoltarea turismului local, practic.

Să știți că, chiar dacă suntem în deșert, opțiunile de cazare sunt variate, de la simple corturi de două persoane (da, au electricitate, de Wi-Fi nici vorbă) până la corturi de lux, dotate cu toate opțiunile prezente și într-un hotel adevărat de cinci stele.  Prețurile pornesc de la 50 de dolari pe noapte, pentru două persoane și pot ajunge până la 300 de dolari, pentru locațiile de lux.

Mă opresc aici, dar vă îndemn să vă gândiți serios la o vizită în deșertul iordanian, deoarece ce veți găși aici vă va întrece toate așteptările pe care le veți avea. Momentul apusului de soare mă va urmări toată viața, fiind cel mai încântător moment din toată excursia mea în aceste superbe locuri.

 

Acum, schimbând registrul, vreau să ofer câteva sfaturi pentru cei care se decid să călătorească singuri:

– transportul public nu este bine dezvoltat în această țară, sunt autobuze (numai), iar ele circulă la primele ore alte dimineții, între 6.00 și 9.00. Apoi, singurul mijloc de transport rămâne taxiul sau mașina închiriată.

– taximetriștii sunt cei mai japcangii pe care i-am văzut în viața mea. De ex: am luat un taxi din Jerash până în Amman, ne-am înțeles la 30 de dolari (distanța este de 50 km), iar la sosire ne-a cerut dublu. Motivul fiind că am călătorit două persoane.

– la fel, am luat un taxi de la granița cu Israelul până la Irbid. Preț 25 de dolari, nenegociat. La jumătatea drumului, șoferul mi-a cerut încă 50% în plus, deoarece la momentul antamării lui, eram singur (soția așteptând în sala de așteptare, cu bagajele).

Exemplele pot continua, inclusiv cu autoritățile statului. Astfel, la Jerash, domnul care ne-a vândut biletele ne-a încărcat cu încă 2% – pentru că am plătit cu cardul și cu încă 7%, un așa- numit mark up fee?!? Cu astfel de exemple, deduc că „trag” în turiști din toate pozițiile.

Ce e destul de frustrant? Accesul la obiectivele turistice de prim rang. La Petra, accesul unui vizitator străin este de 50 JOD (moneda locală), adică aprox. 70 de dolari, care ajung la 70 de euro, aplicând comisioanele menționate mai sus, pe când un cetățean arab sau iordanian plătește numai 1 JOD. E asta drept? Judecați voi!

 

Închei aici seria de articole despre Iordania.

Nadir Acmola.

 

Imagini Wadi Rum

Apus de soare Wadi Rum

Apus de soare in Wadi Rum

Wadi Rum sunset

 

Wadi Rum

Acel pamant care se face rosu la apus de soare

Wadi Rum Iordania

Wadi Rum Nadir Acmola

Wadi Rum desert

Bolovan

Un bolovan in echilibru relativ precar

Panorama Wadi Rum

x Wadi Rum

Transport de desert

Nadir Acmola Wadi Rum

Iordanieni

Categorii:
Iordania

Comentarii

  • ai expus toate motivele sa nu ii vizitez. oricat de frumos e desertul ala.

    de ce sa nu-i lasam sa-si dezvolte alte abilitati sau sa crape. daca tot „trag” in turisti poate e cazul sa se apuce de altceva.
    ce stim noi? poate is o natie de inventatori, programatori, vizionari si ii incurcam noi cu turismul!

    J 29 decembrie 2019 18:00 Răspunde
    • Total de acord. O tara frumoasa, dar felul in care ne-au jecmanit fara nici un pic de jena mi-a lasat un gust amar…
      Poate intr-o zi vor invata cum sa fie oameni si cu turistii, mai ales la cat de ‘pioshi’ sunt.

      demo 2 ianuarie 2020 19:11 Răspunde
  • M-am întors săptămâna trecută din Iordania şi aş vrea doar să relev faptul că nu sunt de acord cu cele postate în acest articol.
    Probabil că am avut parte de întâlniri cu alţi localnici, însă impresia mea după ce am colindat ţara de la nord la sud timp de 8 zile este aceea că am întâlnit unii dintre cei mai amabili oameni din toate excursiile mele.
    Ar fi păcat să aruncăm cu noroi în nişte persoane care au ţinut să ne petrecem o vacanţă frumoasă în patria lor. Eu unul nu m-am simţit deloc „jecmănit” ba, din contră, uneori mă simţeam eu prost faţă de cât de serviabili erau oamenii.
    Iar referitor la preţul benzinei, doresc să fac menţiunea că e mai scumpă decât în România şi nu e la 60% din tariful/litru de la noi, unde poţi alimenta doar cu benzină fără plumb. Cea cu cifra octanică 95 costă 1,015 JOD, ceea ce înseamnă ceva mai mult de 6 lei/litru, iar cea cu cifra octanică 90 – da, acolo există încă şi acest tip – costă 0,785 JOD/litru. Motorina este puţin mai ieftină, 0,615 JOD/litru.
    Păcat să umbrim clipele de neuitat petrecute în Wadi Rum cu asemenea detalii puţin răutăcioase la adresa localnicilor.
    Iar în deşert am avut cazare la cort cu mic dejun şi cină la preţul de 25 JOD/2 pers/noapte.

    Marius 29 ianuarie 2020 18:36 Răspunde
    • Marius, și noi am întâlnit acolo oameni minunați, prietenoși, cinstiți, dornici să te ajute. Dar și din categoria opusă, mult mai mult. Majoritatea șoferi de taxi și negustori. Este o țară foarte frumoasă, dar nu putem nega anumite aspecte pe care le întâlnești mai ales atunci când călătorești pe cont propriu. Numai bine!

      Ana 2 februarie 2020 21:37 Răspunde

Lasă un răspuns la Ana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii