Cum vom călători după ce se termină epidemia COVID-19 ?

Travel

Am fost întrebat în ultimele două săptămâni de când stau liniștit în casă ce cred că se va întâmpla după ce se termină și această nenorocire cu COVID-19. Cum vom mai călători? Dacă vom mai călători? Cât va mai costa să călătorim? Sincer, nu am găsit mai nimic interesant pe net – și am căutat prin diverse ziare și reviste americane. Toată lumea scrie despre prăbușirea sistemelor medicale din întreaga lume (nu blamați sistemul din România, în colaps sunt și SUA, UK, Italia sau Spania) și despre cursa de a produce măști, ventilatoare, combinezoane și, de ce nu, mult-așteptatul vaccin.

Când se va termina toată nebunia ? Cred că atunci când vom avea un vaccin distribuit în masă pe toate meridianele globului. Am dubii că virusul va muri de la sine, iar chestia aia că moare la căldură cred că este o legendă urbană – de ce Filipine, Singapore și India sunt în lockdown, acolo n-ar trebui să fie coronavirus, pentru că e cald. E posibil să se estompeze în emisfera nordică, dar nu cred că datorită căldurii. Exemplul Chinei și Coreei de Sud arată că virusul ajunge la un apogeu și apoi scade în intensitate – nu cred că asta s-a întâmplat datorită medicamentelor și carantinei – ăsta e ciclul de viață al oricărei epidemii – dacă nu ar fi fost așa, rasa umană ar fi fost rasă de pe fața Pământului de ciumă în secolul al XIV-lea. Și deși a murit cam jumătate din Europa, virusul a dispărut (mă rog, au mai fost niște inflamări punctuale) fără intervenția doctorilor – oricum nu prea existau epidemiologi în acel secol și a trebuit să treacă vreo patru secole și milioane de morți că să se prindă cineva că puricii de pe șobolani sunt purtătorii virusului (ignoranța a fost așa de mare, încât în Londra în 1665 – 1666 au fost uciși câinii și pisicile, acuzați că poartă virusul… când taman pisicile ar fi mâncat șobolanii care adăposteau puricii criminali).

Cred că măsurile de carantină nu vor duce la oprirea virusului (ar fi posibil doar dacă am sta toți , absolut toți, închiși în camere timp de două-trei săptămâni – fără mâncare, curent electric, internet etc.), ci ajută la reducerea numărului de cazuri de infectare și a numărului de morți. Da, englezii au inventat acel „herd immunity” – poate funcționa, dar până la urmă Boris Johnson s-a gândit că nu ar fi o idee prea bună să spună că e Ok că au murit 1 – 2 milioane de oameni, asta e, ghinion.

În fine, nu vreau să scriu prea mult despre coronavirus – bănuiesc că virusul își va pierde din furie, numărul va scădea și va apărea în fine și mult-așteptatul vaccin. Două companii sunt în pole position, intrând deja în faza 1 a testării pe oameni – americanii de la Moderna și chinezii de la Cansino Biologics se află în fruntea cursei, dar probabil nu va fi gata de producție de masă până spre sfârșitul anului. Sau poate mă înșel.

 

În acest moment, știm cu toții – turismul s-a oprit în loc. Mai bine de jumătate din populația lumii se află într-o carantină mai mult sau mai puțin strictă, există mii și mii de restricții de trecere a frontierelor (doar în Europa, țări ca România, Ungaria, Muntenegru, Cehia, Slovacia, Letonia, Ucraina, Moldova sau Lituania sunt ermetic închise), iar obiectivele turistice, hoteluri, restaurante, atracții sunt închise. Aproape 50 de milioane de oameni implicați în turism și-au pierdut slujbele săptămâna trecută, alte 50 de milioane urmând să și le piardă în săptămânile următoare. Să sperăm că mulți dintre ei vor reveni la joburi cât se poate de repede. OK, atunci ce se va întâmpla după.

 

În primul rând, nu cred că „destinderea” va veni la fel de brusc ca închiderea. Nu va apărea cineva care va zice – Libertate, din acest moment, se deschid restaurantele, obiectivele, se ridică avioanele de la sol, se deschid granițele. Și miliarde de oameni vor da buluc să sărbătorească. Nu, se va întâmpla treptat. Și nu în mare viteză. Azi o țară, mâine o țară.

Dar hai să încerc să pun pe hârtie niște preziceri…

 

Numărul celor care vor călători va fi semnificativ redus. Suntem în stop economic, care va fi urmat de recesiune. Unii prezic o depresiune care va umili ce s-a întâmplat în 1929 – 1933 sau în 2008 – 2009. Nu știu dacă va fi o catastrofă așa de mare, dar va veni o recesiune clară. Nu știu cât va dura, depinde de ce măsuri vor lua statele – dacă vor pompa bani în economie, așa cum cer toți, vom avea parte de inflație galopantă sau de falimente suverane – fie statele vor tipări bani în draci, operațiune care va duce la inflație, fie se vor împrumuta la greu și unele state mai plăpânde nu vor fi capabile să le returneze. Combinat cu șomajul post- COVID, va fi un număr semnificativ mai mic de oameni care vor să călătorească – asta va duce evident la scăderea capacității de transport și la creșterea de prețuri.

 

Foarte puțini vor călători peste mări și peste țări, cei care vor călători vor prefera să meargă în România sau în țările din jur. Scăderea veniturilor, cumulat cu trauma închiderii granițelor, îi va face pe mulți dintre noi să spună că lasă Thailanda aia, că și Grecia e mișto. Și așa românii nu călătoreau prea mult pe alte continente, comparativ cu, să zicem ungurii, polonezii, sârbii, bulgarii, acum numărul lor va fi și mai mic. Asta va duce la scăderea capacității pe companii aeriene care zboară departe – posibil și retragerea lor din România (nu aș fi surprins dacă Fly Dubai, Air Canada Rouge și Qatar Airways ar înceta să zboare spre București. Turkish Airlines va continua cel puțin la București, datorită faptului că există un trafic important între București și Istanbul). În consecință, prețurile la bilete de avion pe destinații lungi va crește.

 

Numeroase companii aeriene nu vor mai zbura la București, iar restul vor tăia frecvențe / rute. Se estimează că industria aviatică va suferi pierderi de cel puțin 200 de miliarde de euro până la 31 martie. Din cele 17.000 de avioane care transportă zilnic pasageri în lume, în acest moment 10.000 sunt la sol, alte 2000 urmând să ocupe vreo pistă nefolosită de aeroport în următoarele două săptămâni. Unele dintre aceste companii nu vor mai decola niciodată, dând faliment. Altele vor trece prin restructurări masive pentru a supraviețui în combinație cu bani de la stat – indiscutabil, pentru că Lufthansa, Air France sau British Airways să mai zboare vor avea nevoie de miliarde de la stat. Acest lucru nu era posibil până acum o lună, dar după criza COVID-19, indiscutabil, statele vor recunoaște că este strategic important să aibă o companie națională la îndemână și restricțiile de investiții vor fi ridicate. Unele state vor pompa bani în companiile de stat, altele vor naționaliza parțial sau complet fostele companii de stat devenite între timp particulare (deja Italia s-a mișcat repede și a preluat Alitalia aflată pe marginea prăpastiei, iar Germania se pare că va reveni printre proprietarii Lufthansa printr-o creștere spectaculoasă de capital. Olanda și Franța se pregătesc să pompeze bani în Air France / KLM probabil printr-o creștere de capital. Nu știu de ce TAROM-ul pierde o astfel de oportunitate, probabil își doresc dizolvarea.

Rezultatul? Restructurare, tăiere de flote, reducere de personal, retragere de pe rute – nu m-aș mira să nu mai văd British Airways sau SWISS la București, iar pe celelalte companii, cu reduceri de frecvențe. Rezultatul ? Tarife mai mari.

 

Companiile low-cost vor fi lovite și vor trebui să se restructureze rapid. Dacă te uiți la ultimii 10 ani, companiile aeriene low-cost europene au prosperat, făcând purcoaie de bani (mă rog, exceptându-le pe alea care au dat faliment), iar companiile legacy, foste sau actuale de stat, au suferit enorm. Ei bine, cu Uniunea Europeană renunțând cel mai probabil la a păstra o competiție fair pe cerul Europei și miliarde pompate în companiile clasice, evident Ryanair, Easyjet sau Wizz Air vor fi lovite puternic. Nu, nu cred că dau faliment – în spatele lor sunt investiții serioase și unele dintre ele se laudă că stau pe un purcoi de cash, dar indiscutabil vor tăia avioane, baze și rute. Nu aș fi surprins dacă Ryanair nu se va mai întoarce la București și dacă Wizz nu va mai opera decât de pe trei-patru aeroporturi din țară, cu un număr redus de rute.

Evident, cam toate vor încerca să stimuleze cererea, aruncând în piață cu tarife promoționale. Dar nu vor arunca peste tot, vor arunca doar în țările pe care le vor considera strategice. România este departe de a fi o țară strategică pentru Ryanair, este totuși strategică pentru Wizz Air (e a treia piață ca mărime pentru „violeți”, după Polonia și Marea Britanie, iar Ungaria este mai importantă decât România, deși numărul de pasageri este substanțial mai mic), dar în mod cert vor simplifica operațiunile, nu vor mai zbura în 11 aeroporturi românești, ca până acum.

Rezultatul? Rute mai puține, tarife mai mari.

 

Vor exista semnificativ mai puține călătorii în interes de serviciu. În aviație, există trei mari grupuri de pasageri – „business” (cei care călătoresc în interes de afaceri – proprii sau ale serviciului pentru care prestează), „leisure” (de plăcere pentru turism), „ethnic” (persoane care trăiesc și lucrează în altă țară decât cea de origine). Targetul „business” este în general cel mai atractiv – pentru că în general nu se uită cu mare atenție la tarife, tinde să plătească mai mult pentru servicii adăugate și unii folosesc și foarte profitabilul business class. Ei bine, după aceste săptămâni de izolare și de lucrat de acasă, folosind Skype, Zoom și mai știu ce alte aplicații, vor fi destule companii care vor realiza că poate nu au nevoie de birouri atât de mari și nici nu trebuie ca angajații lor să zboare de colo-colo (mai ales multinaționalele). Rezultatul? Mai puțini, mai ales în cazul companiilor de linie. Ca atare, ar trebui să crească ceva mai mult tarifele cele mai mici.

 

O competiție redusă între agențiile de turism românești. Trebuie s-o recunoaștem – piața de turism românească (și nu numai, la nivelul întregii Europe) este complet paralizată, iar cererile de restituire de bani, în condițiile în care o bună parte din ei au fost deja plătiți hotelurilor sau companiilor aeriene, vor pulveriza multe agenții de turism. Vom ieși din criza COVID cu un număr mai mic de agenții de turism, care vor fi obligate să-și crească marjele pentru a putea să-și reînceapă activitatea.

Rezultatul? Oferte mai puține, tarife mai mari.

 

Hotelierii din principalele țări de sejururi – Bulgaria, Grecia, Turcia – probabil că vor reduce prețurile. Am văzut în anii de criză precedenți – când rușii nu s-au mai dus în Turcia sau în anul cu lovitura de stat din Turcia aproape simultan cu atentatul de la aeroportul Atatürk, turcii au tăiat prețurile la greu. Când grecii au fost loviți de criza economică, au tăiat prețurile. Mă aștept ca, în ciuda pierderilor de anul asta, hotelierii din Turcia – Grecia – Bulgaria să taie prețurile.

Rezultatul? Prețuri reduse la pachetele de mare și soare (acum depinde dacă se va întâmpla în 2020 sau doar din 2021).

 

Dar cred că după săptămâni și săptămâni de stat în casă, toți vom avea o mare poftă de ducă… de libertate…

 

Deci, ce cred? Vom începe la „foc mic”, pe aici, prin jur, dar încet, încet, ne vom reveni… companiile aeriene își vor reîncepe creșterea, vor crește din nou numărul de rute, de frecvențe, probabil încet, încet, mai multă lume va reîncepe să zboare intercontinental, odată cu revenirea economică, numărul de concedii va crește și ne vom reveni la normal… În cât timp se va întâmpla asta ? Nu știu. Într-un an sau trei. Mai degrabă aș zice spre trei.

 

Dar până atunci, stați acasă și feriți-vă. Uitați-vă la poze, aduceți-vă aminte de momentele frumoase din călătorii și visați la destinațiile pe care vi le doriți… și despre unele, indiscutabil, puteți să citiți aici, pe blog: https://www.imperatortravel.ro/

 

Categorii:
Evenimente

Comentarii

  • Super articol.va urmaresc mereu cu placere.
    Avem rezervare pe 22 iunie pt Side cu plecare din SV, inca mai speram dar…..

    Carmen 2 aprilie 2020 10:18 Răspunde
  • Eu voi face tot ce pot sa merg peste mari si tari in primul trip. As vrea Thailanda, Malaezia si Filipine.

    Momentan pentru noiembrie inca gasesc curse la Qatar la 2000 de lei. Sper sa nu devina o amintire aceste preturi dupa Coronavirus.

    PS: Eu folosesc aeroportul din Budapesta, iar curse inspre Asia cu Qatar la 2000-2500 de lei se gasesc foarte usor in marea majoritate a anului.

    Alex 2 aprilie 2020 12:44 Răspunde
  • Da, Cezar, cam asa este. Exact asa gandesc si eu ca se va intampla. Acum, dupa cum stii, ar fi trebuit sa fiu plecat. Incerc sa imi recuperez banii dati pe avioane. O companie mi-a returnat integral c/v, iar alta ma amana 2-3 luni si imi va opri si bani de „penalizare”.
    Si eu intentionez ca in viitorul apropiat sa ma duc numai in plimbari regionale: Grecia, Turcia, Bulgaria, Ucraina si Moldova. Si atat. De abia peste mai mult timp o sa ma uit pe site-urile operatorilor aeriani….

    nadir 3 aprilie 2020 15:11 Răspunde
  • Fain articol!

    Tudorancea Valica 5 aprilie 2020 16:37 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii