Sudan, tinutul faraonilor negri (ep. 3). Pe urmele Sudanului crestin in Old Dongola

Old Dongola, Sudan

Old Dongola, Sudan

Daca pui mana pe o statistica a populatiei sudaneze, vei descoperi ca Sudanul este aproape 100% musulman, mai ales acum dupa ce Sudanul de Sud majoritar animisto-crestin s-a separat intr-o tara diferita. Ma rog, cifra statistica concreta variaza undeva la 95 – 97%, iar statul pana la caderea lui Al-Bashir a fost oficial un stat islamic – justitia se ghida dupa sharia, iar apostazia era o crima mai mare decat sa ucizi pe cineva. Revolutia sudaneza a dus si la laicizarea oficiala a statului, s-a renuntat la biciuitul in public, la sharia, legea apostaziei a fost abrogata si guvernul discuta o lege care sa duca la legiferarea ca strainii nemusulmani sa poata consuma alcool. Acum alcoolul este interzis pe tot teritoriul tarii asa cum este in Arabia Saudita, Maldive sau Somalia, bunaoara. Dar, ma rog, legea e inca in dezbatere si probabil nu este una dintre prioritatile momentului tinand cont cat turism este in Sudan.

Dar, situatia nu a fost asa. Daca Egiptul (pe care Sudanul l-a urmat de milenii) a devenit islamic destul de repede dupa moarta profetului Mohamed (profetul a murit in 632, iar Egiptul a fost cucerit intre 639 si 646), Sudanul a rezistat inca aproape 900 ani. Vivacitatea miscarii islamice incepute in peninsula Arabia a dus la un val de cuceriri aproape fara precedent urmata de o convertire in masa a localnicilor. Forta noului stat aparut din pustiurile Arabiei a distrus o serie de imperii considerate fara de moarte – intr-o perioada extrem de scuta, armatele pornite din desert au ajuns la portile Indiei, distrugand Imperiul Part si pana in Franta, dupa ce au cucerit intreaga Africa de Nord controlata partial de bizantini sau pulverizand Regatul vizigot al Spaniei. Carol Martel este adulat de intreaga crestinatate ca a oprit valul islamului triumfator la Tours in 732, dar foarte putini stiu ca a mai existat un stat care i-a pus pe calaretii lui Allah pe fuga – e vorba de regatul crestin din Sudanul de azi numit Makuria care a reusit sa-i invinga pe arabi, obligandu-i sa-si continue cuceririle de-a lungul Mediteranei in directia Spaniei si Frantei si nu spre sud, spre izvoarele Nilului.

Da, Sudanul a fost crestin, mai precis ortodox, a fost copt si a avut o evolutie religioasa similara cu cea din Etiopia. De altfel actualul crestinism din Etiopia are aceste forme de manifestare atat de arhaice datorita faptului ca in secolele XV – XVI au cazut intr-un final regatele crestine ale Sudanului sub loviturile musulmanilor, iar crestinismul etiopian a fost practic rupt de restul lumii crestine, prezervand astfel numeroase ritualuri arhaice, primordiale ale crestinismului, sau fiind influentata de islam mai mult decat ortodoxia est-europeana bunaoara.

Sudanul a inceput procesul de crestinare cam in acelasi timp cu Egiptul, dar nu la fel de rapid. Intotdeauna, Egiptul avand iesire la Mediterana a aderat la miscarile timpului mai repede. Amon Ra si zeii din vechime au continuat sa fie venerati in continuare in timp ce la Alexandria bateau clopotele de secole. Imparatul bizantin Iustinian este cel care a fortat trimitand o armata de convertori de profesie care i-a convins pe localnici sa treaca la crestinism. Pe ruinele vechilor Imperii Kus s-au format trei regate crestine de-a lungul Nilului – Makuria, Nobadia si Alodia (Alodia, nu Elodia !). Aceste state au rezistat asaltului primordial Islamic, fiind practic primii care au rezistat atacului irezistibil al arabilor – nubienii (sau sudanezii) au fost faimosi in toata lumea antica (inclusiv in Iliada) pentru faptul ca erau luptatori de top si unii dintre cei mai buni arcasi ai lumii. Musulmanii au fost respinsi si au semnat un tratat respectat timp de secole – crestinii sudanezi trebuiau sa trimita anual 360 sclavi in Egiptul Islamic, iar conducatorii de acolo trimiteau anual grane si naut. Sudanezii trebuiau sa ofere pasaj liber pentru musulmani si sa mentina o moschee pentru acestia, iar cetatenii ambelor religii puteau sa practice comert liber si sa fie protejati de autoritatile locale. Tratatul a fost semnat in 641 si respectat mai bine de 700 de ani.

Dupa ce arabii au cucerit Egiptul si apoi s-au indreptat spre Franta de-a lungul coastei africane a Mediteranei, cu tratatul de pace semnat, nu prea au mai luat Sudanul in vedere. Li se parea sarac si prea greu de cucerit datorita puterii armatei si l-a lasat in plata Domnului. Asta pana in secolul al XIII-lea cand ordinul militar al sclavilor-soldati ai Mamelucilor a preluat puterea in Egipt si a decis sa incheie socotelile cu vecinii crestini de la sud de Aswan. Asa ca a pornit o ofensiva care a lovit constant regatele in decadere ale Sudanului pana le-a cucerit. Ultimul regat crestin a fost inglobat in Egiptul musulman candva pe la 1506, iar o buna parte a populatiei a fost convertita. Ca si in Egipt, crestinii au continuat sa existe, comunitatea disparand doar la sfarsitul secolului XIX in timpul statului lui Mahdi. Eu am fost la biserica copta din Khartoum in prima zi de Sudan si am gasit o slujba in prima desfasurare, dar din ce am citit, cei de acolo sunt in general copti veniti din Egipt sau etiopieni… nu prea mai exista sudanezi sudanezi ortodocsi.

 

Ei bine, atras de aceasta poveste, am decis ca in turul Sudanului sa includem si capitala vechii Makuria – orasul Old Dongola unde trupele in plin avant ale Islamului au fost invinse si obligate sa recunoasca statele crestine de-a lungul Nilului. Drumul a fost lung, dar surprinzator – soseaua de vreo 600 km din Khartoum pana la Dongola este impecabila – un sarpe lung de asfalt negru fara nici o crapatura. E drept, nici nu este prea mult trafic – odata ce am iesit din capitala Khartoum, rar am mai vazut cate o masina pe drum. Desertul e frumos, desertul e fascinant. Ii inteleg insa pe cei care au fost expatriati in desert de ce il urasc dupa luni si ani petrecuti aici, dar pentru cineva care se intalneste cu desertul din cand in cand, este o frumusete. Nu neaparat pentru dunele de nisip unduitoare, poate fi si desertul de piatra.

Una din opririle de pe drum a fost cand am vazut o turma de camile. Evident, pentru noi, cei veniti din Romania, a fost o ocazie sa vedem de aproape aceste asa-numite “corabii ai desertului”, sa le pozam, filmam, etc. Pentru soferii si ghidul nostru, a fost o oprire mai pragmatica – sa cumpere iaurt de camila de la pastor… “Este foarte bun si energizant, ne da putere”. Ma rog, pentru ei, mie sigur mi-ar da diaree. Am gustat odata mai demult, nu mai stiu daca era Tunisia sau Egipt si nu-mi aduc aminte sa fi avut vreun gust de sa-i duc dorul. Asa ca i-am lasat pe soferi sa prinda putere si am plecat mai departe.

Nilul este destul de meandrat prin Sudan, nu e o linie aproape dreapta ca in Egipt. Face niste curbe, asa ca dupa ce am taiat cateva, iata-ne, intr-un final ajunsi la Old Dongola. Nicaieri nu iti dai seama ce inseamna apa pentru viata mai mult decat in Sudan si Egipt. De-a lungul fluviului, creste o vegetatie luxurianta, este verde, palmieri, flori, plante. Practic este o fasie de mii de kilometri flancand Nilul. De asemenea, toate marile asezari ale Egiptului si Sudanului sunt construite pe Nil. Old Dongola, capitala stralucitorului regat crestin Makuria nu face exceptie – este construit pe malurile Nilului.

Ca peste tot pe la marile situri arheologice ale Sudanului, este pustiu. Nu exista acces asfaltat, am luat-o de-a dreptul prin desert si dupa ce am oprit la o casa care joaca probabil rolul de casa de bilete, am mai facut vreun kilometru si am parcat langa o serie de coloane. Pe jos, resturi de ceramica. Ghidul spune ca sunt cioburi istorice – poate nu chiar din perioada crestina (care s-a terminat acum vreo 600 ani), dar poate fi seculara. Sudanezii nu prea isi dau silinta sa-si apere siturile arheologice. Citesc undeva ca Old Dongola a fost cercetat si restaurat de o echipa de arheologi polonezi care a lucrat aici din anii 60 (seful de proiect inca mai traieste si este unul dintre cei mai mari experti in istoria Sudanului). Foarte interesant ca statul polonez si-a ajutat arheologii sa sape in Sudan – Old Dongola nu e unicul loc unde arheologii polonezi au sapat. Misiunile arheologice poloneze nu au sapat doar in Sudan, au fost si inca sunt si prin Egipt. Iar polonezii au adus la iveala numeroase informatii cu privire la Sudanul antic, dar si crestin.

Mai incolo, urmele bisericilor in care s-au rugat generatii intregi. Iesind din nisipul desertului, mai sunt doar niste coloane din granit, martore tacute ale maretiei de alta data. Orasul a fost construit din caramizi de lut si unele lucruri au supravietuit… Ma catar pe zidurile cetatii care odinioara a fost unica care a rezistat atacurilor primilor valuri de calareti musulmani – timp de 100 de ani pana la infrangerea din Franta, aici este unicul loc din lume unde armatele lui Allah si Mohamed au fost invinse si obligate sa se intoarca de unde au venit. Tot de aici, ai parte de frumoasa panorama a Nilului curgand linistit spre Mediterana, dar si a unei paduri de palmieri desi… Ce miracol poate fi apa.

Cea mai impozanta cladire din vechiul oras care a ramas este fosta Sala a Tronului, o cladire mare cu aspect de fortificatie militara care dupa prabusirea Regatului Crestin a fost folosita drept moschee pana cand Dongola a fost complet abandonata, probabil prin secolul XVIII. De altfel, primii misionari crestini medievali care au “descoperit” Etiopia ortodoxa, au fost informati despre existenta unui regat crestin prosper de-a lungul Nilului. Legenda “Regatului preotului Ioan” un regat crestin pierdut prin Sahara, dar putred de bogat a inflacarat imaginatia multora – sa fi fost unul din cele trei regate crestine ale Sudanului ? Sa fi fost Etiopia ? Nu se va stii niciodata.

Dupa ce am parcurs la pas locul unde acum cateva secole prospera un oras falnic, am coborat in vale … de departe, se vedeau niste cladiri ca niste stupi de albine gigantice. Sunt mormintele unor imami sufi (sufismul a fost extrem de popular in Sudan si continua sa fie) aflate intr-un cimitir musulman. Dupa prabusirea Dongolei crestine, orasul a continuat sa existe si sub musulmani (probabil cele doua comunitati au coexistat) pana in secolul XVIII-lea cand ruta caravanelor s-a mutat mai spre vest si orasul a disparut – Dongola a prosperat pentru ca s-a aflat pe marile drumuri comerciale trans-sahariene, dupa ce acestea s-au mutat, s-a dus si Dongola.

Cimitirul Islamic este realemte interesant. Ghidul imi indica traditia mormintelor din perioada pre-faraonica – traditie care transcede perioada lui Amon-Ra, crestina si musulmana – pe mormintele oamenilor obisnuiti se pun crengi de palmier si pietricele aduse de la Kerma, una din primele capitale ale Nubiei sau mai precis a Regatului Kush. Printre aceste temple se afla aceste cladiri imense ca niste stupi de albine dedicate oamenilor sfinti. Am aruncat o privire intr-o astfel de cladire. Corpul sfantului nu mai era (inteleg ca in unele ar mai fi), dar mirosea foarte ciudat. M-am indepartat.

Cum soarele se apropia de asfintit, am plecat din Old Dongola. Destinatia urmatoare era la Karima unde ne vom cufunda in povestile, legendele si piramidele Sudanului Antic. Karima este dominata de o stanca semeata unde vechii nubieni, dar si egipteni spuneau ca era locul unde se ascunde Zeul-suprem Amon Ra. De asemenea, legendele spun ca Moise ar fi de aici din Karima. Dar despre Karima va voi povesti in episodul urmator. Pana atunci, trebuie sa spun ca am stat intr-un hotel absolut superb. Construit de Italian Tourism Co, agentia partenera a Explore Travel in Sudan, Nubian Rest Hpuse Karima  este o minune – casute in stil Nubian, un gazon absolut fenomenal in acest pustiu, si mai ales o servire de nota 10. Nu stiu cum i-a pregatit pe oamenii aceea care lucreaza la  Nubian Village, dar servirea exceptionala si mancarea minunata – da, intr-un sat uitat de lume, intr-o tara batuta de putini turisti. Jos palaria !

 

Nota

Am fost in Sudan impreuna cu 8 prieteni intr-un tur organizat in colaborare cu Explore Travel cu care am organizat deja numeroase tururi in jurul lumii din Peru pana in Indonezia. Urmatoarele tururi organizate impreuna cu Explore Travel vor fi in Kyrgyzstan – Tajikistan (pe Pamir Highway) si Kurdistanul irakian.

 

Imagini Khartoum – Old Dongola- Karima

Plecarea din Khartoum

Incepem maratonul de peste 1000 km prin Sudan

Moschee Khartoum

Moscheile sudaneze se caracterizeaza prin minarete colorate disproportionat de inalte

Motocicleta Sudan

Transport in comun prin suburbiile Khartoumului

Sosea Sudan

Impecabilele sosele din Sudan

Expeditie Sudan

Prima oprire in nisip 🙂

Camile Sudan

Turma de camile

Iaurt camile

inseamna o sursa de iaurt 🙂

Sosea dune

Uneori dunele de nisip incaleca soseaua 🙂

Off road Sudan

Cam asa arata drumurile de acces spre obiectivele istorice din Sudan. Old Dogola nu face exceptie

Coloane Old Dongola

Welcome to Old Dongola !

Ceramica Old Dongola

Peste tot, cioburi de ceramica veche

Sala Tronului Old Dongola

Vechea sala a tronului

Biserica Old Dongola

Una din fostele biserici stralucitoare din Old Dongola

Nil Sudan

Si Sudanul este un dar al Nilului

Panorama Old Dongola

Panorama vechiului oras

Old Dongola Nile

aflat la 2 pasi de Nil

Morminte musulmane

In departare, niste structuri stranii, ca un soi de stupi de albine gigantice

Toyota Sudan

Sa mergem, sa vedem

Mausoleu sufi

Sunt de fapt niste morminte-mausolee a unor imami sufi

Morminte oameni obisnuiti

Morminte traditionale sudaneze, la fel de mii de ani – cu pietricele si palmieri

Apus de soare Sudan

Apusul de soare in desert este intotdeauna o nebunie

Nubian Village Karima

Nubian Rest House in Karima este o oaza de eleganta si bun gust

Camera Nubian Village Karima

Asa a aratat camera mea – in stil nubian, dar cu toate facilitatile moderne

Baie Nubian Village Karima

Cum ar fi baia 🙂

 

Comentarii

  • Te invit am sa postezi in grupul „Travel🍀”, de fapt am dori sa fii moderator in grup ca sa postezi cand doresti fara aprobare. Multumim

    Cristina 16 decembrie 2020 16:07 Răspunde

Dă-i un răspuns lui Imperator Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii