Lilium Villa, Santorini

In a doua jumatate al lui septembrie 2020, am facut cea mai lunga si complexa calatorie pandemica. Dupa ridicarea starii de urgenta am fost la Oradea si la Praga, dar in niste city break-uri rapide, nimic sofisticat. In Grecia, insa, mi-am organizat practic primul circuit in perioada pandemica, mai precis un “island hopping” in Ciclade (Santorini – Naxos – Paros – Mykonos). Dupa ce am revenit, am scris pe larg despre experienta de island hopping (pe care sper sa o repet si in 2021 cu alte insule), dar nu am scris mai deloc despre locurile in care m-am cazat. Asa ca m-am gandit ca azi si in zilele urmatoarele sa scriu cate ceva despre hotelurile in care am stat in cele 4 insule. Si o sa incep, evident cu prima cazare – la Lilium Santorini unde am stat 3 nopti.

Prima oara am ajuns in Santorini in 2015 intr-o calatorie de informare –fulger. Grecia se cutremura in pragul unei crize economice fara precedent, se vorbea de intrare in incetare de plati si iesirea din zona euro (revenirea la o drahma care s-ar fi prabusit in secunda 1), iar televiziunile romanesti anuntau apocalipsa – milioane de greci mureau de foame, nu mai existau bani, firmele se prabuseau, era un dezastru nemaintalnit in istoria omenirii. Asa ca agentiile de turism din Romania au organizat un infotrip fulger cu vreo 100 de ziaristi, reporteri TV, bloggeri, etc pentru a arata romanilor ca Apocalipsa promovata la televiziuni nu este reala. Evident, nu era reala, cel putin in insulele turistice, criza se simtea doar in ziare. Si cu ocazia asta am facut un mini-island hopping (mare lucru nu am vizitat sa fiu onest): Mykonos – Creta – Santorini.

Am aterizat in Mykonos, am vizitat niste cluburi (unele celebre), apoi am sarit in ferry-boat in directia Creta. Pe drum, am oprit in Santorini unde mi-aduc aminte si acum ca nu ma dadeam desprins de pe punte. Statia de ferry este fix sub un deal abrupt (drumul este in urcare, plin cu serpentine), iar sus, pe buza dealului, tronau cladiri albe stralucitoare – am ghicit ca majoritatea (sau toate) erau hoteluri. Dupa ce am vizitat autostrazile Cretei si cateva hoteluri, ne-am intors in Santorini unde am avut totusi 24 ore la dispozitie sa vizitez aceasta insula minunata – si atunci, in iulie 2015 si super-aglomerata. Atunci am descoperit aceste hoteluri construit pe buza stancii spre caldera vulcanului si mi-am promis ca ma voi intoarce odata sa stau acolo. Si, da… soarta m-a readus in Santorini in Anno Covidus 2020, intr-un Santorini absolut fenomenal cu foarte putini turisti, cu o vreme superba si am stat fix intr-unul din hotelurile acelea catre care ma uitam uimit, de acolo, de jos de pe puntea ferry-ului de Creta. Da, am ajuns sa stau in Lilium Santorini, una din cladirile acelea albe stralucitoare care troneaza deasupra portului Santorini !

In Santorini, marea majoritate a locurilor de cazare sunt pe cele doua coaste principale ale insulei – pe coasta vestica, se afla un deal abrupt care parca se prabuseste in apa marii, iar panorama este catre vulcanul inca activ care si-a lasat puternic pecetea asupra geografiei si istoriei Santorini-ului. Aici sunt hotelurile scumpe, de lux, cele mai exclusive hoteluri fiind in satul Oia aflat la capatul nord-vestic al insulei. Lilium se afla tot pe acest deal stancos, incastrat parca in buza stancii, cu privelistea (si inca ce priveliste !) spre vulcan si caldera. Nu se afla in nici unul din cele cateva satuce care se insira pe buza insulei, ci undeva la circa 2 km sud de Thira, pe soseaua principala care strabate insula de la sud la nord. Dar asta nu inseamna ca este galagie, dimpotriva – toate camerele au ferestrele spre caldera si bine izolate fonic. O oaza de liniste si frumos.

Hotelurile mai ieftine sunt cele fara panorama si majoritatea lor se afla pe coasta estica, de-a lungul plajelor pline cu pietricele si unele negre. Aici se afla zona “budget” a uneia dintre cele mai scumpe destinatii din Grecia. Mai exista, evident, cateva spatii de cazare si in mijlocul insulei – unele cu panorama intregii insule pustiite de vanturi, altele, nu, dar cum ziceam marea majoritate a ofertelor se afla pe cele doua coaste.

Dupa ce am aterizat cu cursa Wizz Air (apropos, vor continua si in 2021, dar prima cursa a fost amanata de pe 28 martie pe 15 iunie), am sarit in masina si am plecat spre hotel. Daca in plin sezon 2015, am facut cam o ora si jumatate de la hotelul in care stateam (era pe coasta “budget” langa aeroport) pana in Oia, acum, soselele erau pustii. Ici, colo cate o masina inchiriata sau un ATV solitar, pe cand in mod normal se mergea bara la bara cu 2-3 km/ora. Am ajuns aproape imediat la hotel si am fost intampinati sper eu cu zambetul pe buze. Sper pentru ca nu se vedea datorita mastii. Si am descoperit ca masurile de prevenire anti-COVID erau respectate cu sfintenie. Tot personalul indiferent daca era in interior sau exterior purta masca (clientii trebuiau sa poarte in interior, dar hotelul este deschis ca intr-o tara calda – in interior eram doar in camera – unde, evident, nu purtam si in zona de receptie unde nu am stat prea mult), peste tot se dezinfecta cu spor, iar micul dejun nu mai era servit in restaurant (asa cum am inteles ca se intampla pana in 2019), ci in pridvorul camerei – in fiecare zi treceai pe la receptie si alegeai o ora cand sa-ti serveasca micul dejun si comandai si ce vrei (erau o groaza de alternative) si iti era servit direct in fata camerei

Hotelul este destul de mare si are mai multe corpuri de cladire – eu am stat in cladirea care era fix in varful dealului (cladirea are doua nivele), dar mai existau cateva corpuri mai jos, parca incastrate in deal. Fiecare corp cu piscinele lui, cu panorama lui absolut superba, cu organizarea lui.

Curtea interioara – vasta si frumoasa gravitand in jurul a doua piscine (una de tip infinity pool cu panorama spre caldera, dar si cu niste sezlonguri in mijlocul piscinei), jacuzzi, tot ce iti trebuie. Datorita reliefului, nici unul din hotelurile de pe coasta vestica nu are acces la plaja, dar de fapt Santorini nu este faimos pentru plaje, ci mai degraba pentru peisaje, panorame, satele acelea legendare de pe buza dealului, apusuri de soare si catralioane de flori revarsate pe toate strazile. Asa ca pentru cine vrea sa faca o baie, ori inchiriaza o masina si se duce la plajele de pe partea estica si sudica, ori se multumeste cu piscine. Ori face ce am facut eu – sarit din insula in insula, iar Naxos aflat destul de aproape, are niste plaje excelente cu un nisip fin !

Personalul – foarte dragut si saritor. Am cerut de la receptie o masina de inchiriat pentru o zi si a venit in 15 minute (aveam alt plan pentru ziua respectiva care s-a schimbat, asa ca am inchiriat masina). Micul dejun a venit la ora fixa (cu sub 1 minut inainte de ora la care cerusem) si in rest nu pot zice ca am interactionat prea mult, dar am observat ca imediat curatau sau dezinfectau mesele, scaunele si sezlongurile dupa ce place cineva.

Panorama – cum ziceam, de vis. Punctul forte. Dimineata cand ma trezeam, saream literalmente din pat de dragul ei pentru ca s-o vad imediat. Intreaga intindere albastra a marii, vulcanul, cealalta insula, iar daca intorceai gatul spre dreapta, vedeai in departare satul Oia, alb, stralucind in soare de ziceai ca e zapada pe dealuri !

Camera – destul de mare, aerisita cu un cerdac taman bun de stat si lenevit cu o carte in mana. Culori linistitoare – pe alb (potrivindu-se cu toata arhitectura cladirilor) si crem. Baia cu dus, singura problema fiind o scara intre baie si camera de care m-am impiedicat frecvent, pana cand mi-a intrat in reflex. Pe jos, gresie, dar fiind cald, nu am simtit nici un discomfort mergand descult. Un alt avantaj – stand la parter, prima piscina era cam la 15 pasi de cand ieseam din camera… asa ca aproape din pat puteam sa sar in piscina :).

Liniste – da, foarte multa liniste, locul perfect in care sa te relaxezi si sa visezi. E drept, hotelul nu era chiar plin (pe de o parte covid, pe de alta parte, am fost in extra-sezon, in a doua jumatate a lunii septembrie), dar toata atmosfera era serena si linistita. Nu, Lilium Santorini nu este un party place :).

Mancare – am mancat doar micul dejun aici (cum ziceam, amplu), dar se poate manca si la pranz (un pranz usor si snacks) si la cina. Fiind o fiinta “bantuitoare”, atat pranzul, cat si cina m-a prins prin alta parte a insulei), dar am inteles de la gazde ca mancarea este tipic greceasca, cu peste si fructe de mare gandite de un chef cunoscut in Santorini. Seara, cand lumanarile sunt aprinse, iar hotelul este luminat discret, atmosfera este cu adevarat romantica. Cred ca momentul cheie este faimosul apus de soare de Santorini (cum ziceam, hotelul este pe coasta vestica a insulei), dar din nou, nu l-am prins niciodata la hotel, eram fie in Oia, fie pe mare :)).

Parcare – daca ai de gand sa inchiriezi o masina (si merita cu varf si indesat), hotelul are o parcare gratuita destul de mare unde poti sa-ti lasi masina fara probleme.

Shuttle – cum ziceam, hotelul nu se afla in nici una din localitatile din Santorini, fiind undeva in afara satelor. Nu este o zona pustie, prin zona mai sunt cateva mici marketuri (inclusiv un Lidl), agentii de inchiriat masini, o benzinarie si chiar si un fast food cu gyros, dar daca vrei sa te duci in Thira (capitala insulei si cea mai apropiata localitate), sunt totusi 2 km. Da, nu e mare lucru de mers pe jos (am mers o data), dar peisajul nu este chiar wow, asa ca mai bine petreci acea jumatate de ora de mers pe jos in alta parte. Hotelul are un microbuz care transporta clientii in mod gratuit pana la intrarea in Thira, in parcarea supermarketului Sklavenitis (vedeti ca firma este scrisa in alfabet grecesc) la ore fixe. Orarul il poti lua de la receptie si de asemenea, se asigura si transportul inapoi la hotel daca esti la ora programata in parcarea lui Sklavenitis. De la supermarket pana pe legendarele ulite din Thira faci cam 3 minute pe jos.

Ce mi-ar mai fi placut ? Cred ca mai multe flori. Santorini este plin de cladiri albe si stralucitoare, pline de flori, o atmosfera pur idilica. Nu zic ca nu sunt flori si la Lilium Santorini, sunt niste arbusti si flori la intrare, dar sincer, as fi fost incantat sa vad acele bouganvillia care adauga farmec Cicladelor cocotandu-se si pe cladirile albe si stralucitoare ale hotelului.

Pentru mai multe informatii despre hotel, intrati aici –-> Site Lilium Santorini 

Pentru ce sa faci in Santorini, cititi articolele mele aici –-> Santorini 

Imagini Lilium Santorini

Primul contact cu hotelul 🙂

Cam asa arata camera. Remarcati cat de aproape sunt sezlongurile. Acolo e piscina 🙂 Una din ele

Baia

Din cerdac 🙂

Panorama. Jos, este tot hotelul Lilium (sunt alte cladiri), iar pe fundal, vulcanul inca activ

In departare, la capatul insulei, se vede Oia

Jos, sub hotel, portul de ferry

Seajets, una din companiile care leaga insulele din Ciclade intre ele

Asta a fost prima mea imagine cu Santorini. Sus, acolo, pe buza stancii se afla Lilium Santorini

Mai clar cu mai multi zoomi 🙂

I love Santorini !

E o placere in jacuzzi 🙂

Cele doua piscine

Uite si Oia, acum se vede mai bine

Nu am prins apusul de soare la hotel, am ajuns dupa 🙂

Noaptea la Lilium Santorini. Poza direct din usa camerei mele

Piscina si restaurantul hotelului