Maramures, traditional (ep. 3). Cazari traditionale – Casa Traditiilor din Ieud si Casa Morosenilor din Breb

Casa lui Pistau

De decenii intregi de cand calatoresc, am avut parte de o groaza de cazari. Am dormit si in gara, am dormit si in hoteluri de mii de euro, deci m-am bucurat de tot spectrum. Daca ma intrebati acuma dupa decenii de calatorit si ani de bloggerit, pot sa va spun ca imi plac acele cazari traditionale, acele cazari care reflecta spiritul locului. De aceea prefer sa stau in riaduri in Maroc, in case cu mult bambus in Asia, in iurte in Mongolia si asa mai departe. De aceea, am fost incantat ca atunci cand am stat in Maramures, sa fi stat in 2 case traditionale maramuresene – Casa Traditiilor din Ieud, dar si Casa Morosenilor in Breb. Nu sunt singurele case traditionale din zona transformate in pensiuni, sunt sigur ca sunt mult mai multe, dar in mod cert – aici am stat eu si vi le recomand cu drag. Dar hai sa le luam una cate una.

 

Casa Traditiilor din Ieud

Undeva pe o strada laterala, foarte linistita, se afla o casa aproape muzeu. Dar nu este un muzeu din acela scortos in care ai intra doar in varful picioarelor, ci mai degraba un loc in care sa simti atmosfera tipic maramureseana si sa te bucuri de ea. Sunt mai multe cladiri in care se gasesc camere (exista chiar si o casuta privata in caz ca sunteti o familie mai numeroasa), iar fiecare camera are povestea ei si numele ei – exista camera verde (in care mobila si covoarele sunt pe verde), dar si camera cu toluri in care am stat eu unde  gasiti o serie intreaga de vestminte traditionale.

Receptia este ampla, cu un birou de lemn masiv si este unul din putinele locuri din Maramures unde poti gasi o serie intreaga de suveniruri autentice – de la traisti si ciorapi de lana la zadii si pahare de horinca. Sala de mese este locul unde poti sa intelegi complet care este stilul maramuresean – scaune traditionale, o colectie exceptionala de icoane pe sticla (proprietarii sunt colectionari si le-au strans de la oamenii din sat, unele sunt cu adevarat vechi), farfurii pictate traditional (exista un dulap unde sunt expuse – de fapt de acolo sunt luate pentru a fi folosite cand sunt serviti oaspetii), dar sunt si unele vechi de colectie, care sunt expuse prin toata casa.

Gazdele noastre in frunte cu doamna Claudia, imbracate frumos in costume maramuresene si cu zambetul pana la urechi. Ca vorbeam de costume maramuresene, intr-una din cladiri, la parter se afla o camera unde sunt expuse literalmente sute de obiecte de imbracaminte traditionale – cred ca doar iile sunt sute, expuse frumos pe pereti. De altfel, unul din lucrurile faine este ca te poti imbraca in haine maramuresene si sa pozezi.

Am vorbit cu proprietara si mi-a spus ca toata mancarea se face pe baza unor retete maramuresene (unele provenind de la bunica, sau bunica bunicai). Proprietara este chiar din sat, din Ieud si e mandra ca e ieudeanca, asa ca incearca ca toate ingredientele sa fie din Ieud sau din imprejurimi. De altfel, ei au o ferma de animale prin zona de unde aduc cam toate proteinele pentru clienti. De altfel, cine sta mai mult, poate sa viziteze ferma de animale si chiar sa participle o zi la activitatile de la ferma – cred ca mai ales pentru copiii care stiu ca ouale si carnea provin doar din rafturile supermarketurilor poate fi o zi memorabila.

Exista, evident mult spatiu verde (exista chiar si un loc pentru animale de companie daca vreti sa le aduceti cu voi) si cam totul a fost gandit pentru familii cu copii. Exista si un foisor unde se poate lua masa (sau tine petreceri) si in principiu, trebuie sa vorbiti cu proprietarii daca aveti orice cerinte speciale – amandoi au cam circa 30 ani si sunt dornici ca oaspetii sa se simta cat mai bine.

Nu uita sa iei la picior si satul. Este foarte pitoresc, inconjurat de dealuri verzi (la un moment dat, aveam senzatia ca vad muntii aceia cu orezarii din Asia de Sud Est, plantate pe straturi), iar ulitele sunt foarte dragute. Nu uita sa saluti – in satele maramuresene toata lumea saluta pe toata lumea, indiferent daca se cunosc sau nu, daca sunt din sat, sau nu. Daca te plimbi dimineata – pe la 7 sau 8, vei fi suprins ca satenii ies si la poarta si matura inclusiv in fara casei – totul trebuie sa fie frumos si curat, nu numai batatura proprie.

In sat, exista o biserica de lemn istorica care se afla pe lista UNESCO. Este construita pe un deal la circa 1 km de mers pe jos de Casa Traditiilor, dar trebuie sa-l sunati pe preot pentru a o deschide. Sunt convins ca doamna Claudia va poate ajuta – din pacate eu nu am ajuns, dar sper sa ajung la un moment dat. Imediat dupa Marea Unire, preotul local care a fost unul din delegatii satelor ardelenesti la Marea Adunarea Nationala de la Alba Iulia a gasit niste carti vechi bisericesti in limba romana (dar scrise cu caractere slavone) – printre pagini era semnalat si anul 6900 de la facerea lumii (1391 – 1392), ceea ce ar face din Codicele de la Ieud cea mai veche lucrare scrisa in limba romana. Dar analiza hartiei folosite arata ca aceasta a fost produsa la o moara de hartie din Polonia in 1621 – 1625, deci cartile nu pot fi mai vechi. Dar si asa, este absolut fabulos cum au fost pastrate cu sfintenie timp de 300 ani intr-o mica biserica sateasca si sunt unele dintre cele mai vechi carti in limba romana. Ele se afla acum la Bucuresti in Biblioteca Nationala, nu mai sunt in podul bisericii din Ieud, dar, orisicum, meritul satenilor din Ieud (inclusiv a stramosilor doamnei Claudia) este de necontestat.

Din Ieud, sunt 46 km pana la Sighet, 26 km pana la Barsana, 26 km pana la Viseu de Sus (pentru mocanita) sau 44 km pana la Borsa, asa ca este o locatie excelenta pentru a sta si vizita cele mai frumoase locuri din Maramures.

Pentru mai multe informatii, uitati-va pe site-ul Casa Traditiilor Ieud.

 

Casa Morosenilor din Breb

Cred ca Breb este satul din Maramures cu cele mai multe pensiuni. Aflat pe unul din drumurile de acces dinspre Ardeal (pe soseaua Baia Mare – Cavnic – Sighet), la vreo 2 km de soseaua nationala intr-un peisaj de basm pe o vale dominata de Creasta Cocosului (da, exista o carare si din Breb daca vrei s-o escaladezi), satul Breb devine incet incet un sat turistic plin de pensiuni foarte frumoase. Intr-o dimineata linistita am luat la pas drumurile pietruite sau asfaltate ale satului si am descoperit o gramada de porti maramuresene impozante si pensiuni construite din lemn. Sa nu va inchipuiti ca Breb va deveni un Disneyland maramuresean prea curand – este in continuare locuit de oameni care nu se ocupa neaparat cu turismul, ci cu animalele, cu agricultura, cu viata de zi cu zi asa cum o stiu ei si stramosii lor.

Casa Morosenilor este o casa de poveste. Sau de turta dulce, initial am avut sentimentul ca sunt in pielea pe Hansel (din Hansel si Gretel). Mai ales ca atunci cand am ajuns, gazdele nu erau acasa (exista un telefon sa-I suni) si era pustiu… daca ar fi fost din turta dulce, sigur as fi mancat una din ele :). Sunt 3 case traditionale – doua pentru cazare si una este folosita ca restaurant (se poate manca atat intr-un foisor in curte, cat si in interior – evident, in sezonul rece). Restaurantul se numeste Casa lu’ Dochia. In cele doua case traditionale din lemn se gasesc doar 5 camere – in Casa lui Pistau sunt trei camere duble si in Casa lui Stefan sunt doua camere triple.

Principala cladire unde se doarme se numeste Casa lui Pistau si este o casa autentica de vreo 100 ani a unui cioban numit Pistau, un om cu viata grea si care s-a stins de tanar (povestea lui este istorisita pe unul din pereti). Ea a fost salvata – a fost dezasamblata (e din lemn), mutata pe locatia actuala si reconstruita de mesteri locali. Acestia au si revopsit-o si tot localnicii le-au echipat cu de toate – camerele sunt pline de stergare colorate, cearceafurile si pernele sunt pline de simboluri traditionale. Exista numeroase jucarii pentru copii si o curte cu leagane si multa, multa liniste. Este acel loc in care sa uiti de lume, sa te bucuri de natura, de culori, de bucate, de zambete si de traditii. Eu am stat intr-una din cele doua camere de la etaj din Casa lui Pistau, o camaruta de poveste – cu stergare, cu mobila colorata, cu pernita cu tipare traditionale si cap de pat cusut. Jos, la parter pe langa baie, se mai afla o camera si o chicineta – cu culori si mobila la fel de traditionale, dar, desigur cu facilitati moderne :).

Ca si in cazul Casei Traditiilor, aproape toate ingredientele sunt cumparate din sat. Andreea si Marius de la Casa Morosenilor nu au vreo ferma, in schimb bucatareasa este din Breb si si-au facut o retea de oameni de la care cumpara d-ale gurii – oua, legume, fructe, lapte si altele. Si in plus, fetele care ii ajuta sunt o explozie de zambete si bucurie – cu gura pana la urechi, razand de-a dreptul contagios, nu se poate sa nu te binedispuna. De altfel, citind review-urile de pe booking, nu se poate sa nu apara vreo referire la cei doi proprietari si la angajati. De altfel, in acest moment, Casa Morosenilor are o socanta nota de 10 – e drept din doar 27 de review-uri… dar si asa, nota de 10 curat este putin intalnita. Stand insa la povesti cu Andreea si Marius sigur ne-ar fi dus tarziu in noapte, dar a doua zi urma lungul drum spre Bucuresti. Dar as reveni oricand pentru un pic de magie maramureseana.

Cum ziceam, Breb este unul dintre cele mai fotogenice, dar si turistice sate din Maramures. Asta nu ii umbreste nici un pic autenticitatea, poate vor aparea probleme peste 10 – 15 sau 25 ani. Cum ziceam, este foarte bine plasat pe soseaua Baia Mare – Cavnic – Sighetul Marmatiei (un drum surprinzator de bine asfaltat, de-a dreptul impecabil). Se afla la 48 km de Baia Mare, la 26 km de Sighet si la 103 km de Borsa.

Pentru mai multe informatii despre Casa Morosenilor, aruncati un ochi aici —–> Facebook Casa Morosenilor 

 

Am ajuns in Maramures, lucrand pentru proiectul Via Gastrocarpathia. Aceasta este o rută turistică transfrontalieră realizată în regiunea proiectului: Maramureș – România, Borsod-Abauj-Zemplen – Ungaria și Transcarpathia – Ucraina. Ruta face parte din proiectul KRA’GAS, un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020 (https://huskroua-cbc.eu/) și se bazează pe derularea unei analize antropologice care dorește să evidențieze asemănările și deosebirile legate de meșteșuguri și sfera gastronomiei. Liderul proiectului este Camera de Comerț și Industrie Maramureș, iar partenerii sunt: Universitatea Babeș-Bolyai (România), Universitatea din Miskolc (Ungaria), Universitatea Națională din Uzhhorod (Ucraina), Camera de Comerț și Industrie Borsod-Abaúj-Zemplén (Ungaria) și Transcarpathian Enterprise Support Fund – TES Fund (Ucraina).

Imagini Casa Traditiilor – Ieud

Casa Traditiilor Ieud

Casa Traditiilor din Ieud

Receptie Casa Traditiilor

Receptia – in stil traditional

Restaurant Casa Traditiilor

Restaurantul este o adevarata expozitie de icoane pe sticla, stergare, farfurii

Cani Maramures

Dulapul cu cani si farfurii. Toate facute de un olar din Maramures

Hol Casa Traditiilor

Holul de la etaj (aici am dormit eu)

Camera Casa Traditiilor

Sa trecem in revista mai multe camere

Camera Maramures

 

Camera Verde

Camera verde

Camera cu toluri

Asta este camera in care am dormit eu

WC

Toaleta – atmosfera traditionala, infrastructura moderna

Casa Casa Traditiilor Ieud

Aceasta este o casa care se inchiriaza „cu totul”

Din cerdac

Imaginea din pridvor 🙂

Leagan Casa Traditiilor

Chill

Colectie ii

Fabuloasa camera cu haine traditionale din Maramures

Imbracat in maramuresean

Am incercat si eu ceva – din pacate pe viteza si cam nepriceput puse

Gazde Casa Traditiilor

Gazdele de la Casa Traditiilor

Claudia Casa Traditiilor

Doamna Claudia atenta la orice detaliu

Supa de gaina

Mama, ce supa am mancat….

Salata Maramures

Salata de Maramures

Pastrav

Si niste pastravi deliciosi

Mic dejun casa traditiilor

Micul dejun

Branzeturi maramures

Branzeturi de Maramures

Ieud

Ieud, judetul Maramures

Imagini Casa Morosenilor – Breb

Casa morosenilor

Casa Morosenilor din Breb – in imagine cele doua case „de locuit” – al lui Pistau si al lui Stefan (in fund)

Casa lui Pistau

Aici am dormit – in casa lui Pistau

Pridvor Breb

Veranda

Casa morosenilor

 

Casa lui Stefan

Casa lui Stefan si poarta maramureseana

Camera Casa Morosenilor

Asa arata camera de la parter din Casa lui Pistau

Leagan in camera

Are si leagan 🙂

Bucatarie casa lui Pistau

La parter, o mica bucatarie

Bucatarie Ieud

 

Camera traditionala

Asta a fost camera mea – la etaj

Bucatarie Casa lui Stefan

Bucataria din Casa lui Stefan

Dormitor Breb

Si una din cele doua camere

Gazdele Casa Morosenilor Breb

Gazdele noastre de la Casa Morosenilor

Andreea si Marius Casa Morosenilor

Andreea si Marius

Cu o fata de Maramures

Cea mai vesela maramureseanca 🙂

Costum de Maramures

Imbracata in costum traditional din cap pana in picioare – de la basma pana in opinci 🙂

Fata cu horinca

Cine vrea o horinca ?

Ciorba de Maramures

Oh, ce ciorba !

Carnati de Maramures

Asa am scapat de cea mai mare frustrare – plecam din Maramures fara sa mananc carnati ! I-am ras dintr-o suflare

Cozonac cu nuca

Cozonac de casa

Gazde pensiune Breb

Cu Andreea si Marius inainte de plecare

Breb Maramures

Asa arata satul Breb – pe un picior de plai, pe o gura de rai…

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii