Dubai

Cand spui ca ceva e vechi in Dubai, inseamna ca are mai mult de 5 sau 10 ani. Dubai Parks & Resorts are 5 ani (deschis in 2016), Burj Khalifa are 11 ani (deschis in 2010), Mall of the Emirates are 16 ani (deschis in 2005), hotelul “de 7 stele” Burj-al-Arab are deja o varsta “matusalemica” – are 22 ani, a fost deschis in 1999. In fiecare an, apar o gramada de atractii noi, dar si cele asa-zis vechi atrag in continuare o gramada de vizitatori. Si, intr-adevar, sunt foarte faine, merita vazute si revazute – inainte de tura de acum, am fost de 3 ori in varful lui Burj Khalifa (ma rog, nu varf, varf, la etajele 124 – 125 acolo unde este locul de observare in aer liber si unde se duc marea majoritate a turistilor) si m-as duce de fiecare data pentru panorama aceea incredibila. Am fost tot de 3 ori sa vad fantanile dansatoare si cantatoare de langa Dubai Mall / Burj Khalifa si m-am dus si acum si m-as duce oricand. Asa ca in calatoria de acum, de la finalul lui octombrie 2021, alaturi de Dubai EXPO 2020 si alaturi de atractii care au fost deschise in ultimii 4 ani de cand am fost ultima oara in Dubai, am mai fost si in locuri care existau si inainte de 2017 si care continua sa-mi placa si sa le revizitez cu aceeasi placere. Dar hai sa trec in revista ce am revizitat.

At the Top – Burj Khalifa

Burj Khalifa a fost inaugurat in 2010 ca cea mai inalta cladire din lume. Are 830 metri inaltime si a depasit atunci pe Taipei 101 care detinuse pentru 6 ani titlul de cea mai inalta cladire din lume. De atunci, au tot existat planuri de a construi cladiri inca si mai inalte (Arabia Saudita se tot chinuie sa construiasca Jeddah Tower prevazut sa aibe 1000 metri, inceput in 2013, dar oprit in 2018 in urma luptei pentru putere din cadrul familiei regale saudite, santierul fiind acum abandonat), au mai fost construite turnuri mai inalte decat Taipei 101 , dar nici unul nu a depasit Burj Khalifa. Emiratezii insa atenti sa nu piarda recordul (in cazul in care sauditii s-ar reapuca de constructie), au dat drumul la constructia unei cladiri inca si mai inalte – Dubai Creek Tower care a fost anuntat ca va depasi Burj Khalifa, dar inaltimea este secreta pentru a nu se mai apuca si altii. Dar ca si Jeddah Tower, nici Dubai Creek Tower nu pare sa fie prea norocos – lucrarile s-au oprit in 2020, cica din cauza COVID-ului, dar de fapt, cine stie care e motivul. Cert este ca cel putin pentru urmatorii ani, Burj Khalifa va fi cea mai inalta cladire din lume, iar daca totusi proiectul Creek va reincepe, recordul tot la Dubai ramane.

Burj Khalifa se afla langa Dubai Mall, un adevarat oras in oras, unul dintre cele mai mari mall-uri din lume – sa nu credeti ca densitatea vizitatorilor este mica, cand am fost vinerea seara (in mijloc de weekend), pe unde mergeai, mall-ul era arhiplin. Dubai Mall nu este numai un loc unde gasesti sute de magazine, restaurante sau cinematografe, aici se afla si importante obiective turistice ale orasului – cum ziceam, din Dubai Mall se intra la Burj Khalifa, dar aici se afla si impresionantul Aquarium si nou deschisul Infinity des Lumieres despre care am scris in episodul precedent .

Daca de celelalte 3 dati in care am urcat in turn, am urcat in timpul zilei, acum a fost o premiera pentru mine – am urcat noaptea, practic am vazut o cu totul alta panorama, un cu totul alt Dubai, un Dubai – ocean de lumini, un Dubai cu milioane si milioane de luminite, un Dubai stralucitor. Daca ziua, vei vedea un Dubai dominat de culoarea deschisa a desertului, noaptea vei vedea un Dubai al milioanelor de luminite. Si merita sa vezi ambele fete ale Dubaiului (unii incearca sa se programeze candva spre sfarsitul zilei pentru a putea prinde si Dubaiul de zi si cel de noapte, dar inutil sa zic, biletele la orele respective sunt vandute primele, chiar si cu luni de zile in avans – asta zic in timpuri pre-pandemice).

Dupa controlul biletelor, vezi o macheta luminata a cladirii, un citat al seicului care spune ca in vocabularul liderilor cuvantul “imposibil” nu exista (am mai vazut diverse variante ale citatului si prin alte locuri ale orasului), niste culoare si in fine, ajungi la urcarea in lift – un lift special care ajunge la viteza de 10 metri pe secunda – adica vreo 36 km/ora, o viteza ai zice modesta daca te-ai deplasa pe orizontala, dar cand te deplasezi pe verticala, ti se infunda urechile instantaneu si ramai uimit cand vezi cat de repede se schimba cifrele ce indica numarul etajului.

Sus, At the Top cum este denumita oficial atractia, vei iesi afara, in aer liber pentru a putea admira orasul fara restrictiile vreunui geam. Evident, planificatorii s-au gandit la pozele turistilor sa iasa cat mai bine, dar exista insa niste geamuri (partial sunt deschise) de protectie. Totusi, ne aflam la etajul 124. Si intr-adevar, greu de descris senzatiile care le ai in momentul in care vezi pentru prima oara panorama orasului – fie zi, fie noapte… Cand am ajuns, tocmai fantanile de la picioarele turnului au inceput “sa danseze”, asa ca am avut ocazia sa admir spectacolul si de sus, de la cateva sute de metri inaltime !

Ce ai de facut sus ? Simplu, sa stai si sa admiri, sa faci poze, sa descoperi luminile si umbrele orasului. Evident, exista si magazine de suveniruri, un soi de cafenea, nu, nu exista restaurant. Poti sa faci niste poze in care apari ca Tom Cruise catarandu-te pe turn (unul din filmele Mission Impossible a fost filmat si in Burj Khalifa, iar Tom Cruise a facut tot soiul de catarari si salturi). Pentru a urca, trebuie sa cumperi un bilet pentru o ora fixa (de aceea, de multe ori, poti sa nu mai gasesti bilete pentru ca numarul de vizitatori este limitat), dar odata ajuns sus, nimeni nu te va da afara. De aceea zic ca daca prinzi un bilet la sfarsitul zilei si ai chef si timp, poti sa vezi si Dubaiul de zi si cel de noapte (basca, prinzi si apusul de soare).

Dupa ce am admirat Dubaiul de la etajul 124 (noaptea, daca esti in interior, luminile interioare cam stralucesc prin geam, asa ca panorama aia de ramai cu gura cascata este doar afara), am coborat la restaurantul Opso, un restaurant excelent, cu mancare mediteraneana (ma rog, principala influenta este cea italiana), dar care se distinge prin fantastica panorama asupra fantanilor dansatoare de sub Burj Khalifa. Este locul perfect pentru a admira jocul si luminile fantanilor fara sa te inghesui pe trotuare… Evident, e obligatoriu sa-ti faci rezervare. Dar merita !

Pretul pentru a vizita Burj Khalifa este de 533 dirhami (127 euro) in timpul zilei si 379 dirhami (91 euro) noaptea. Preferabil, iti iei biletul on-line pentru ca daca te prezinti spontan la intrare, e foarte posibil sa nu mai fie bilete. Pentru mai multe informatii, uite-te aici –-> At the Top / Burj Khalifa

Dubai Park & Resorts

Evident, o buna parte din publicul-tinta pentru turismul in Dubai sunt familiile cu copii – evident, sunt foarte multe locuri child-friendly, exista si aquaparkuri faimoase (nu am fost in nici unul insa), asa ca era musai sa existe si niste parcuri de distractie – si cum vorbim de Dubai, evident ca s-a construit ceva “di grande” – un parc imens de distractie care contine nu mai putin de trei parcuri de distractie unul langa altul (Legoland, Motion Gate si Bollywood Park), un aquapark – Legoland Water Park si o zona de magazine si restaurante – Riverland Dubai. Din cate stiu, mai sunt vreo 2 hoteluri prin zona (cred ca unul abia deschis), dar nu le-am vazut si nu stiu exact care e ideea.

Ca orice parc de distractie mare, este un taram in care copiii il adora, iar adultii de cele mai multe ori devin copii. Odata ce m-am dat jos din autocar, am intrat intr-o zona care mi-aduce aminte de satele frantuzesti, un pic parca de Annecy sau un pic dintr-un sat al vinului pe care l-am vazut langa Bordeaux, St. Emillion ii zice… Evident, toate cladirile sunt restaurante, magazine, baruri, am vazut parca si un soi de club (ajungand dimineata, era cam pustiu si nu era exact ora la care cluburile sunt deschise), e un loc fain prin care sa te plimbi, mai ales ca e gratis (spre deosebire de celelalte parcuri). Pentru a completa diversele arhitecturi, exista si o zona indiana – la intrarea la parcul de distractii Bollywood si evident, multa apa – niste adevarate rauri, traversate de tot soiul de poduri si podulete.

Poate cel mai cunoscut parc din cele trei este Legoland care se afla si prin alte colturi de lume. Legoland Dubai este singurul Legoland pe care l-am vazut, deci nu pot sa fac nici o comparatie, dar cel din Dubai este chiar dragut. Nu pot spune ca l-am vizitat, am trecut in viteza, deh, asa sunt infotripurile, dar intrarea cu tot soiul de magazinase chiar m-a facut sa ma simt ca intru intr-o lume Lego… Punctul de forta din punctul meu de vedere este o hala mare (si Slava Domnului cu aer conditionat ca am prins si o zi mult prea calda) unde sunt construite din lego tot soiul de cladiri din Dubai, dar nu numai – pe langa Burj al-Arab, aeroportul si alte cateva landmarkuri cunoscute, poti sa pozezi si Taj Mahal-ul sau Petra facute din lego. Mai sunt, evident si alte atractii – gen roller coastere (si unele mai adrenalinice si unele mai pentru copii), dar nu pot sa povestesc prea multe, pentru ca am fost in mare viteza.

Motion Gate este gandit ca o lume a filmului, un soi de studio in care se afla o serie de filme cunoscute si personaje indragite, cumva iti da senzatia ca intri in tinutul Hollywood. Am vazut in viteza intrarea de la satul Strumfilor, am intrat un pic in parcul Columbia Pictures (aici, se afla si Hotel Transylvania, dar n-am ajuns sa-l vad) si ceva mai mult timp la DreamWorks, posibil cel mai cool… Odata ce intri in zona complet indoor (bun, bun, era cald afara cum ziceam), esti intampinat de o fantana si din aceasta piata centrala poti intra in cateva “filme” – Madagascar, Shrek si Kung Fu Panda. Am intrat intr-o zona chinezeasca cu temple, dragoni si lampioane la Kung Fu Panda, intr-un sat medieval la Shrek (m-am bucurat cel putin ca am avut ocazia sa ma pozez cu Puss in Boots, poate personajul meu favorit din seria de filme pentru sarcasmul si umorul sau uneori negru) si cam atat. Parcurile de distractie – mai ales astea imense cum sunt la Dubai Parks & Resorts nu se pot vedea in viteza – rezerva-ti cel putin o zi (nu iti fa probleme, ai unde manca !) si pur si simplu devino un personaj de desen animat, un personaj de film si sa te simti copil din nou.

Sincer, mi-ar fi placut sa ajung si in lumea Hunger Games (da, exista un parc tematic dedicat faimosului film), dar cum ziceam, nu am fost de capul meu. Practic, trebuie sa va ganditi ca aici, la Motion Gate sunt reprezentate (cu tot cu parc si cu atractii mai mult sau mai putin adrenalinice) 13 filme de la Shrek si Madagascar la Hunger Games, Hotel Transylvania si Zombieland…

Apoi am plecat, aveam un program incarcat. Din pacate, desi cred ca mi-as fi dorit cel mai mult sa-l vizitez dintre cele trei, nu am intrat deloc la Bollywood. Din pacate… Sunt al naibii de curios cum arata un parc tematic cu flavour indian 🙂 Se danseaza in sincron?

Dubai Parks & Resort se afla undeva la iesirea din Dubai spre Abu Dhabi. Daca intrarea in zona Riverland este gratuita, intrarile la parcurile de distractie se platesc (si includ de obicei toate atractiile si experientele). Pe vremuri exista un bilet comun pentru cele trei parcuri, acum am descoperit ca nu mai exista, trebuie sa iei un bilet pentru fiecare in parte dupa cum urmeaza: Legoland costa incepand cu 220 dirhami (53 euro) sau 235 dirhami (56 euro) la pachet cu Aquapark, Motiongate costa incepand cu 275 dirhami (66 euro), iar Bollywood incepand de la 220 dirhami (53 euro). Toate aceste preturi sunt pentru bilete cumparate on-line, la fata locului costa cu 20% mai mult. Exista de asemenea o gramada de optiuni (gen bilete pe an, reduceri in zilele saptamanii, etc), verificati pe site-urile fiecarui parc in parte.

Pentru mai multe informatii, uitati-va aici: Legoland, Motion Gate si Bollywood.

Bazarul de aur si mirodenii

Este un clasic, probabil prima atractie turistica din Dubai (evident, sigur nu arata ca acum), dar si azi da un pic de atmosfera de Orient intr-un oras al viitorului). In Orient, bazarul este o institutie importanta si este organizat pe tipuri de marfuri, care sunt grupate – daca vrei un lighean, nu o sa gasesti magazine de ligheane peste tot, toate sunt intr-o anumita zona a bazarului. Asa si cel din Dubai – magazinele cu marfuri similare sunt grupate. Iar cele mai vizitate zone sunt bazarul de aur si cel de mirodenii.

La bazarul de aur, vorba aia, la soare te poti uita, dar la vitrinele din bazarul de aur, ba. Aici sunt tone de aur, iar maiestria celor care fac inele, lantisoare si alte opera este de neintrecut. Evident, arta bijutierilor este dublata de arta celor care aranjeaza vitrinele. Arta punerii in evidenta ale produselor este de milenii, asa ca aproape fiecare vitrina straluceste si te atrage ca becul pe tantari. Iti place sau nu iti place aurul, bazarul de aur poate fi considerat ca un soi de muzeu, prin care te plimbi si admiri arta aurului. Nu e foarte lung, uneori este aglomerat (nu poate exista nunta fara mult aur), dar merita luat la pas.

Daca bazarul de aur te atrage vizual, cel de mirodenii te atrage mai ales olfactiv. Da, in fata unor magazine se afla niste display-uri cu mirodenii multi colore, dar prin intreaga zona pluteste un miros bestial – o spun eu care nu prea am simtul mirosului prea pregnant (l-am atrofiat in copilarie cu tone de picaturi de nas). Este poate zona cea mai traditionala din tot Dubaiul, aici chiar simti atmosfera aia specifica de Orient, este probabil cel mai autentic loc traditional din Dubai si merita vizitat. Evident, daca gatesti cu mirodenii, este locul ideal pentru a cumpara cateva. Daca vrei saffron, de acela adevarat de Iran care costa in mod normal o avere, aici se pare ca se gaseste cel mai bun. Sper ca si autentic, nu ma pricep.

Si cum ziceam, chiar daca vii in Dubai, atras de cladirile futuriste, mega-showuri gen EXPO 2020, rezerva un pic de timp si pentru bazar. Ia o abra (un soi de barca care traverseaza Creek-ul, golful in jurul caruia s-a nascut Dubaiul) si plimba-te de pe un mal pe altul si nu rata bazarul.

Cum te poti astepta, intrarea in bazar este gratuita, dar vanzatorii au mestesugul perfectionat de milenii sa atraga clientii pentru a-si lasa gologanii acolo. Traversarea cu abra costa de decenii doar 1 dirham (0,25 euro).

SMCCU (adica Sheikh Mohamed bin Rashid al Maktoum Center for Cultural Understanding)

Cred ca o majoritate absoluta a turistilor care ajung in Dubai pleaca fara sa inteleaga o iota din cultura si felul de a fi al localnicilor. E drept, localnicii sunt o minoritate absoluta – 15% (dar daca iei in considerare si cei care locuiesc in Sharjah unde e mult mai ieftin si lucreaza in Dubai, numarul lor scade sub 10%), cele mai mari comunitati fiind zic statisticile – indienii (51%), pakistanezii (17%), cei din Bangladesh (9%) si filipinezii, mai degraba filipinezele – 3%. Ai destul de putine sanse sa dai de un emiratez exceptand daca vii sa faci business pentru ca orice firma infintata trebuie sa aibe actionar localnic.

Stereotipul general este ca emiratezul e un tip putred de bogat, conduce un Lamborghini sau un Ferrari, are o vila poleita in aur, evita munca, orice tip de munca, are mai multe neveste, iar femeile stau acasa si au grija de turma de copii. Da, evident, exista emiratezi care au o viata poleita in aur, cu zeci de slugi, cu Lamborghini dimineata, Ferrari la pranz si Rolls Royce seara, dar evident, nu toti cei 2-300.000 emiratezi o duc asa de bine. Unii chiar muncesc, iar la SMCCU chiar am intalnit doi emiratezi – un el si o ea care munceau. E drept, nu au fost singurii. Mi-aduc aminte ca acum 4 ani cand am mers in desert safari, am avut un sofer din Dubai. Mi-aduc aminte a trebuit sa il intreb de trei ori sa ma asigur ca nu am inteles gresit si cu greu mi-am stapanit uimirea – un emiratez care munceste ca sofer in desert safari. Mi s-a parut socant – omul ori era hipster, ori era chiar “normal”.

SMCCU a fost fondata de seicul Dubaiului cu scopul de a oferi turistilor straini o discutie sau o experienta alaturi de emiratezi sadea. Poti sa iesi cu ei la o masa (nu la mall, exista o zona construita in arhitectura traditionala in Bur Dubai unde te asezi pe jos si mananci alaturi de emiratezi in stil arabesc), vizitezi o moschee invecinata unde ti se explica ce si cum cu Islamul, vezi niste camile sau participi la un Iftar in timpul Ramadanului. Iftarul este masa de dupa lasarea noptii cand bine credinciosii pot sa se ospeteze dupa pofta inimii – de multe ori sunt lihniti si se ospeteaza de nu se mai pot ridica de la masa. Slava lui Allah ca alcoolul e interzis ca multi sigur nu s-ar mai ridica de la masa.

Ei bine, am fost si eu la SMCCU la o masa traditionala. Intampinati de un cuplu (nu, nu erau casatoriti) – un el si o ea. Amandoi vorbitori buni de limba engleza (imposibil astfel), ea vorbareata, el zambitor. Intotdeauna femeile sunt in centrul atentiei – nu neaparat ca vorbesc mult, ci si pentru ca sunt mai exotice – in general musulmancele sunt mai scumpe la vedere, stand mult pe acasa.

Emirateza noastra de azi era in ultima zi de munca, urma sa se casatoreasca. Era fata cu carte, terminase o facultate in Emirate si lucrase de ceva timp la SMCCU. Ne-a povestit ca a podidit-o plansul la inceput cand a inteles ca in Occident se crede ca araboaicele sunt niste masini de facut sex, copii, mancare si spalat rufe si cam atat. Intre timp, s-a obisnuit. Ea se casatorea “din dragoste” – a vrut sa specifice asta. Traditia la ei (cum a fost si la noi pana mai acum 80 – 90 ani), casatoriile sa fie aranjate – adica parintii sa gaseasca sot / sotie, sa se asigure ca cei doi sunt compatibili si apoi sa-i casatoreasca… dar faptul ca Emiratele sunt o societate din ce in ce mai deschisa si mai cosmopolita, asta nu poate sa nu aibe un impact si asupra culturii locale, e imposibil sa stea izolata intr-un oras si o tara unde esti o minoritate absoluta. Si asa, incet, incet, vor, nu vor si emiratezii continua sa se schimbe din punctul de vedere al obiceiurilor si a felului de a fi.

Am aflat ca aceea era ultima zi de munca pentru simpatica emirateza… Hmm, am ridicat o spranceana. Gata, fatuca, te mariti, la cratita ! “Nu, nu” s-a aparat ea. “Ne mutam in Abu Dhabi, voi munci acolo, nu vreau sa fac naveta la Dubai”. Nu e gata hyperloopul sa ajungi din Abu Dhabi in 10 minute… o inteleg.

Desi nu au putut fi niste discutii profunde (m-ar fi interesat cateva subiecte gen “pana prin secolul XV, lumea musulmana era mult mai dezvoltata, civilizata, spalata si deschisa decat cea crestina. Ce a facut-o sa piarda cursa tehnologica cu Occidentul ?” sau care sunt stereotipiile arabilor cu privire la europeni (exista si astea, asa cum europenii cred ca araboaicele sunt tratate ca niste sclave si inchise in casa, multi arabi cred ca europencele sunt niste curve si daca le zambesti larg si le dai un pahar cu ceva isi vor da instantaneu chilotii jos), dar a fost o discutie interesanta despre aspiratii si viata unei persoane si a grupului de prieteni sau prietene, decat o discutie sociologico-istorica. Despre viata de zi cu zi, despre ce poti face si ce nu, despre lupta dintre traditional si modern (da, exista o astfel de contradictie si lupta si in societatea emirateza), despre “tinerii de azi… oh, Allah ce o sa se intample cu societatea asta”… Si cred ca am fi putut discuta la nesfarsit, dar timpul era cam limitat…

Si printre picaturi am baut ceai si am mancat un pranz foarte bun. Si mi s-a confirmat ca mancarea locala tipica este mai degraba influentata de bucataria indiana decat de cea levantina. Fiind pe coasta Golfului Persic, cu legaturi directe cu India, iar Iranul (Persia) la doi pasi, este logic ca arabii de aici au avut mai degraba legaturi cu India decat cu Libanul sau Siria de azi unde se ajungea foarte greu, traversand un desert nemilos.

Pentru a participa la evenimentele SMCCU, trebuie sa faci rezervari in avans (mai ales daca vrei sa iei masa). Pentru toate informatiile, aruna un ochi aici –> SMCCU Dubai 

Au fost cateva zile intense in Dubai, dar pline de vizite extrem de faine. Am insa senzatia ca incet incet, Dubaiul se transforma intr-un parc de distractii imens – sunt deja cred ca sute de atractii turistice, multe “cele mai inalte, mari, albastre, etc” din lume, iar turismul pare sa fi acaparat clar orasul. Asta il face mai vesel si indiscutabil si mai interesant pentru oameni de afaceri si profesionisti straini. Ai ce face, ai unde te duce, ai ce experimenta diferit. Si asta este extrem de important pentru un oras care a inceput acum 80 ani de la niste corturi si acum este un oras mondial.

Imagini Dubai

Riverland … cam pustiu la deschidere

Ca un sat frantuzesc

Welcome to Legoland

La intrare – magazine in stil lego

Cafenea

Dubaiul (si nu numai) facut din lego

Burj-al-Arab

Burj Khalifa

Aeroportul

Dubai by lego 🙂

Si nu numai Dubaiul e facut din lego. Iata Petra

Sau Taj Mahal-ul

Intrarea la roller coaster

Intrarea la Bollywood Park. Din pacate, l-am ratat si de data asta

Al doilea parc vizitat (in premiera): Motiongate

Strada comerciala

zona Columbia Pictures

O geana prin interior

Satul strumfilor

Iar la intrarea in zona DreamWorks ne intampina simpaticul Kungfu Panda

Fantana din interior cu personaje DreamWorks

Are trei sectiuni: Kungfu Panda

Madagascar

Shrek

La Kung Fu Panda e logic sa ne intampine un dragon 🙂

Cladiri in stil chinezesc

Un pas si ajungem in … Madagascar

Satul lui Shrek

Febletea mea din Shrek – Puss in boots

Nu puteam sa ratez o poza 🙂

Intrarea in Burj Khalifa

Gata de urcare in fata liftului

Sus… in observatorul At The Top

Dubai by night e magic

Am prins si dansul fantanilor

Au autostrazi astia 🙂

Am coborat la Opso pentru cea mai buna priveliste spre fantani

Un magazin din bazar

Bazarul de aur

La soare te puteai uita…

Si evident, la mirodenii

Nu stiu ce e, dar e fotogenic 🙂

In Dubai, sunt si statii de autobuz cu aer conditionat 🙂

Abra – traversand din Bur Dubai in Deira

Gazdele noastre de la SMCCU

Coffee, please

O masa imbelsugata 🙂

Puteau lipsi prajiturile ?

Cam asa arata zona unde se afla SMCCU. In stil traditional