Distribuie articolul:

Citadela Erbil, Kurdistan

Capitala Kurdistanului irakian se numeste Erbil. Si pentru ca orice oras din lume trebuie sa se laude cu ceva, Erbilul se lauda cu faptul ca este orasul in care s-a trait in continuu cel mai mult din lume. Exista orase mai vechi (Erbil se pare ca a fost fondat in jurul anului 5000 i.Hr), dar nu au fost locuite incontinuu. In Erbil, fie razboi, fie pace, fie incalzire globala, fie racire globala, s-a trait incontinuu. Iar acest loc al continuitatii este in citadela care domina falnica centrul orasului nou. Gandeste-te ca Erbil este intr-o campie plata, iar din mijlocul ei rasare neasteptat un deal destul de abrupt cu o suprafata destul de mare (circa 100.000 metri patrati), locul ideal de a construi un oras si de a-l fortifica pentru a-l face de necucerit. Aceasta citadela a fost locuita de mai bine de 7000 ani. Ce este interesant este ca in 1995 aici inca mai locuiau circa 1600 persoane. In 2007, orasul vechi din citadela a fost evacuat pentru ca citadela sa fie refacuta si restaurata. Dar pentru a pastra continuitatea de locuire pana la refacere, in citadela a mai ramas sa traiasca o singura familie – in citadela exista moschei functionale si inainte de a te duce sa te rogi, orice binecredincios este obligat sa se spele – asa ca a ramas in citadela familia celui care se ocupa de furnizarea apei in moschei.

Am aterizat cand noaptea se ingana cu ziua pe aeroportul international Erbil. Cea mai buna conexiune este cea din Istanbul cu Turkish Airlines din punct de vedere al orarelor. Am plecat seara din Bucuresti, am avut un tranzit scurt prin Istanbul si am aterizat apoi la Erbil cu putin timp inainte de a se lumina de ziua. E drept, nu prea ai mult timp de somn – de la Bucuresti la Istanbul faci 45 minute, de la Istanbul la Erbil un pic sub 3 ore. Procedurile din aeroport au durat destul de putin – in primul rand trebuie sa te duci sa platesti viza (70 dolari, preferabil cu bani schimbati), cu bonul primit te duci la control pasapoarte unde primesti o stampila in pasaport. Daca esti vaccinat, nu mai trebuie sa faci nimic (inainte de a ajunge la plata vizei, am prezenta Certificatul Verde European celor de la DSP-ul kurd), daca nu esti vaccinat, mai faci un test PCR pe aeroport. Toti din grup eram vaccinati, asa ca am plecat mai departe la recuperarea bagajelor.

Aeroportul din Erbil e un pic straniu, inteleg eu din motive de securitate (a fost deschis in 2005 cand erau lupte puternice in Irakul invecinat). Exista 2 cladiri – una in care aterizezi, indeplinesti formalitatile vamale si de emigrare, iti iei bagajele si altul unde e un soi de receptie. Intre cele doua, se merge cu autobuzul, sunt la cateva sute de metri una de alta. Am urcat in autobuz, am coborat si dupa ce am trecut printr-un culoar lung si gol, am ajuns in cladire doi, unde ne astepta ghidul Karwan. Am urcat in dubita cu care ne vom plimba mai multe zile prin Kurdistan si am plecat direct spre hotel sa bagam un pic de somn. Tinand cont ca am sosit la ora aceea neomeneasca, impreuna cu Explore Travel am decis sa includem si un early check-in, sa nu stam atarnati si adormiti cateva ore prin fotoliile de la hotel, asa ca imediat dupa ce am ajuns la hotel, am luat camerele in primire si nani… Hotelul este un bloc inalt si falnic la vreo 700 metri de piata centrala a orasului care se numeste Erbil International Hotel. Este un hotel cu o gradina ampla, cu piscine (atat acoperita, cat si in aer liber), terase, parcare, inconjurat de un zid prin care nici tancul nu trece. Erbil a fost totusi o zona aproape de razboi cu cativa ani in urma cand ISIS-ul s-a apropiat de capitala Kurdistanului, asa ca ici, colo, mai vezi ziduri de aparare. Camera excelenta si cum imi place mie – cu o panorama asupra unei bune parti din oras. Noapte buna. Ma rog, era 6 dimineata :).

Treziti undeva pe la 11, am coborat gata sa descoperim orasul. Desi Erbilul are o varsta atat de venerabila, vicisitudinea vremurilor si-a lasat amprenta. Este un oras nou, plin de vitalitate, dar cu putine cladiri istorice sau cu adevarat wow. Are bulevarde largi, ample, mai mari decat autostrazile din Romania, are un bazar traditional (construit insa recent pentru a arata bine), iar din cand in cand, apar niste blocuri inalte, moderne, prestigioase – birouri, hoteluri de lux, unele organisme de stat – cred ca cea mai mare cladire din oras este un soi de bloc al Justitiei – unde se afla si Curtea Suprema, si cea de Apel, cred ca si Ministerul Justitiei… si se pot si inchiria sedii de birouri – banuiesc ca majoritatea sunt de avocati.

Prima oprire – evident la citadela, obiectivul turistic nr. 1 al orasului. Cum ziceam, din 2007, a reinceput reconstructia. Planul este ca la finalizare, sa fie transformata intr-o cetate turistica, cu muzee, restaurante, cafenele, magazine de suveniruri, probabil si facilitati de cazare traditionale. Dar desi santierul a inceput acum 14 ani, mare lucru nu pare sa se fi miscat. Intr-adevar, zidurile exterioare sunt foarte frumos restaurate – cu motive de arabesc, cu case incorporate in ziduri, din exterior arata genial si complet, in interior, nu prea e mare lucru refacut – in mijlocul cetatii este un steag imens al Kurdistanului, un Muzeu al Textilelor chiar interesant, o cafenea traditionala si un magazin de suveniruri cu multe lucruri de cumparat si extrem de diverse. Am fost surprins de diversitatea ofertei de suveniruri – de ce sa n-o spun, Kurdistanul nu este o zona luata cu asalt de hoarde de turisti straini, dar aveam sa aflu ca totusi vin destui turisti in zona mai ales din Bagdad si sudul Irakului pentru ca aici in nord, sunt munti (nu in Erbil, un pic mai departe) si este frig – iarna cade zapada, iar irakienii din sud nu prea stiu ce e zapada, e o atractie exotica pentru ei (inutil sa spun, pasaportul irakian nu este prea acceptat fara niste vize luate cu mare greutate mai pe nicaieri prin lume, asa ca localnicii nu prea merg in vacante extravagante in strainatate). Probabil cei cu bani, se duc in Dubai sau Antalya, iar altii or merge sa-si vada rudele in Germania sau te miri unde.

De sus, de la citadela poti sa vezi practic tot orasul. Cu un pic de imaginatie, iti dai seama ce semeata putea fi aceasta cetate din varful dealului, dominand o zona imensa plata in jur. Acum zona asta imensa este un oras nou, destul de modern si plin de viata. Tot de la cetate, se vede cel mai bine piata centrala a Erbilului – refacuta si ea in ultimul deceniu, cu fantani (merg doar uneori seara), cu locuri in care sa te asezi, plina de cafenele de-a lungul si de-a latul. Pe o parte a pietei centrale, se afla bazarul, de asemenea, recent refacut si aratand chiar bine. Pe ulitele relativ drepte gasesti mici restaurante de kebab (aparent, cel mai popular din oras e aici, e asa de popular ca patronul nu mai catadicseste sa-l deschida si seara, ii e destul cat vinde la pranz), cafenele si magazine care vand de toate. Aici e locul de unde mi-am cumparat o cartela telefonica pentru a avea internet (desi in hoteluri, internetul a zbarnait destul de bine, dar ajuta sa ai internet si in afara lor). Pentru schimb valutar, exista o zona speciala – unde niste neni stau la tejghele pe care gem caramizile de bancnote – evident, hartiile de 100 dolari au o rata mai buna decat cele de 10 – 20 si ratele sunt usor negociabile (l-am lasat pe Karwan sa discute cu oamenii de la aceste case de schimb ad-hoc). Mi-am adus aminte de piata de bani din Hergeisa, dar aici, era totusi mai organizat… si nu primeai niste caramizi de bancnote pentru 100 dolari ca in capitala Somalilandului :).

Dupa plimbarea prin bazar (ioi, ioi, cum aratau dulciurile in galantare !) am plecat sa vizitam o moschee despre care Karwan spunea ca este cea mai frumoasa din Erbil. Cea mai frumoasa nu este si cea mai veche – se numeste Jalil Khayat Mosque – a inceput sa fie construita de omul de afaceri Jalil Khayat, care din pacate nu a mai apucat sa o vada terminata – a murit inainte de a fi finalizata de catre fiul sau (aparent, mall-ul de vis-à-vis, Royal Mall tot al lui este) si arhitectura este inspirata de doua moschei definitorii pentru arhitectura religioasa islamica – Moscheea Albastra din Istanbul si Moscheea Muhamad Ali din Cairo, iar interiorul este cu adevarat incantator – unii spun ca este unul dintre cele mai frumoase din lume si, bazandu-ma pe faptul ca am vizitat zeci si zeci de moschei in intreaga lume, cred ca au deplina dreptate. E drept, am intrat cu greutate, doar dupa ce Karwan a dat telefon la cine trebuie (altfel, nu am fi intrat pentru nimic in lume), dar eforturile lui au fost indreptatite – interiorul este fabulos – culorile puse in valoare de razele soarelui care intra pe ferestre, mozaicurile demne de traditia oriental, cu o culoare puternica, dar nu strident colorate, cupolele, acel albastru tare pe care sunt pictate citate din Koran, cupolele, totul fac din moscheea din Erbil un loc obligatoriu de vizitat pentru pasionatii de arhitectura islamica – da, e noua, a fost deschisa in 2007, dar asta nu inseamna ca nu este ravasitoare.

Sfarsitul zilei ne-a prins intr-un parc imens. Intr-un colt se afla un minaret de la o moschee distrusa de timp, un balon care cica se mai ridica in weekend si in fine, un teleferic construit Allah stie cand, care scartaia din toate incheieturile, dar asta facea parte din aventura, nu-I asa… cert este ca am prins un apus de soare superb, aici in capitala Kurdistanului.

Zilele urmatoare am mai misunat prin Kurdistan, dar uneori ne-am intors la hotel in Erbil, au fost excursii de o zi. Asa ca nu am ratat ocazia sa ies seara in piata centrala a orasului, atunci cand multi erbileni ies daca nu la iarba verde, baremi la o plimbare, la un suc de portocale, la un ceai sau la o shisha. Evident, haosul rutier ajunge la cote inalte, dar localnicii par extrem de calmi si relaxati. Scaunele pline de cu pufaitori de shisha stau aliniate fix langa strada pe care trec sute si mii de masini, desi in partea cealalta a pietei, in zona pietonala, se poate pufai shisha fara probleme. Prin piata, misuna vanzatorii de ceai imbracati in tinute tradtionale, mai e si cate un Spiderman care mai vinde ceva, vanzatori de vata de zahar si cate si mai cate. Este momentul de imprietenire, socializare si sa vada ce mai face unul si altul. E momentul acela de neuitat al Erbilului…

Nota

Am fost in Kurdistan impreuna cu mai multi calatori intr-o excursie organizata de Explore Travel cu care colaborez de 10 ani in organizarea de excursii pe toate meridianele. Explore Travel planifica o noua excursie in Kurdistan la primavara in mai, asa ca in caz ca sunteti interesati, iata aici toate amanuntele: Excursie Kurdistan primavara 2022.