Vara haosului prin aeroporturi – ghid de cum sa zbori in aceasta perioada de timp

De cateva saptamani incoace, presa mondiala (si evident si cea romaneasca) anunta Apocalipsa totala pe aeroporturile Europei. Daca e sa te uiti la TV si nu ai calcat prin vreun aeroport, ajungi la convingerea ca mii de oameni mor prin aeroporturi de caldura, milioane au zborurile anulate si ca nici COVID-ul, Ebola, bolile cardiovasculare si razboiul din Ucraina cumulativ nu fac atatea victime precum situatia din aeroporturile Europei.

Dar hai sa ne relaxam un pic si sa vedem care este realmente situatia, nu cea din presa. Este adevarat ca exista un numar neasteptat de mare de anulari de zboruri si intarzieri. Mai multe decat intr-o vara normala. Am citit pe undeva ca la nivel european, ar fi de 3 ori mai multe anulari decat in 2019. In Romania, situatia este in general mult mai buna. Cel putin la Bucuresti, cel mai mare aeroport al tarii, intre 14 si 20 iulie 2022, au fost anulate doar 8 zboruri din 2361. Adica 0,3% din zborurile programte (cu fix 1 luna inainte fusesera anulate 58 de zboruri intr-o saptamana, adica 2,4% din total zboruri). Da, au fost destule intarzieri de mai multe de o ora (768 zboruri, adica 32,5% din total zboruri) , dar foarte putine anulari. Poate avionul a plecat 30 minute mai tarziu, 2 ore sau poate chiar si 6 ore, dar de cele mai multe ori a plecat. Nu aceeasi situatie este in Vestul Europei unde procentajul de zboruri anulate este mult mai mare – Bucurestiul a iesit pe locul 3 in Europa intre “cei buni”. Adica unde nu au fost anulate zboruri.

De unde a aparut situatia asta ? Simplu, de la COVID. In perioada de COVID, mai bine de jumatate din lucratorii din industria aeriana (de la piloti si stewardeze la bagajisti si personal de securitate) au fost dati afara. Punctum. Luni de zile, zburau 2-3 avioane pe zi in loc de 2000, oamenii astia nu aveau ce sa faca si nici aeroporturile, handlerii si companiile aeriene nu puteau sa-i plateasca. Odata dati afara, fostii angajati nu au putut sa astepte 2 ani acasa uitandu-se la Netflix pana la revenirea industriei. Pentru ca le era foame si trebuiau sa plateasca curentul electric si Netflix-ul. S-au angajat in alta parte, au nascut, au fugit in lume sau si-au deschis o mica afacere.

In ciuda tuturor prognozelor, industria aeriana cel putin in Europa si-a revenit peste noapte. Ganditi-va ca in decembrie, o buna parte din Europa intra in lockdown, iar conditiile de calatorie deveneau mai stricte datorita Omicron. Dupa vreo 2-3 luni, guvernele europene s-au prins ca Omicronul nu este la fel de violent precum variantele precedente, iar spitalele si ATI-urile Europei nu s-au mai umplut, nici groparii nu au mai lucrat la foc automat. Asa ca au redeschis brusc Europa. Iar oamenii necalatoriti de 2 ani, multi obligati sa stea luni in sir in case (in Romania, a fost libertate, nu au existat lockdown-uri, dar in tari precum Austria sau Olanda s-a stat un lockdown pana la 1 an si mai bine – iesit afara din casa doar din motive exceptionale) au refulat si au fugit care incotro – pentru industria turistica este cel mai bun an ever pentru ca oamenii au dat navala sa calatoreasca – fenomenul a capatat si un nume – asa numitul “revenge tourism” .

Dar industria aeriana neputand prevedea ce se intampla nu a putut reactiona la fel de repede ca dezlantuirea cererii – pentru ca sa angajezi personal navigant, trebuie sa urmeze cursuri indelungate, sa-si ia licente, nu orice Gigi de pe strada ajunge la mansa unui avion de pasageri. Chiar si personalul care a ramas cumva “agatat” a fost afectat – daca nu zboara o anumita perioada, isi pierde licenta si trebuie sa dea examene din nou. Chiar si bagajistii – nu il angajezi azi si maine e la munca – trebuie pregatiti, sa inteleaga ce si cum si mai ales trebuie sa treaca prin controlul autoritatilor de siguranta nationala – nu vrei sa ai bagajisti membrii ISIS, Al-Qaida sau suprematisti albi pentru ca pot sa mai planteze cate o bomba ici si colo – si am vazut asta cu avionul acela rusesc care a sarit in aer imediat dupa decolarea de la Sharm el-Sheikh acum cativa ani. In anumite tari, controlul acesta de securitate poate dura pana la 6 luni.

Apoi te intrebi – pai de ce nu i-au chemat pe cei dati afara inapoi. Pentru ca acesti oameni au deja alte joburi. Si pentru ca in acesti 2 ani a explodat comertul on-line. E mai simplu sa mergi pe bicicleta pe post de curier la Glovo decat sa cari bagaje de 30 kg la cam acelasi salariu. Sau e mai putin stressant sa expediezi pachete Emag decat sa te certi cu toti idiotii la check-in. In plus, sindicatele, dar si angajatii s-au prins ca acum e momentul sa faci greva, sa ceri mai multi bani – de la piloti spanioli la bagajisti belgieni, de la controlori de zbor italieni la personalul de securitate din Anglia, grevele s-au tinut lant in industrie, mai abitir decat in anii pre-pandemici. Asa ca grevele au adaugat ceva in plus haosului.

In concluzie, atat aeroporturile, cat si companiile aeriene duc lipsa de personal. Nici nu poti sa-i muncesti prea mult, mai ales personalul navigant – exista limite de ore de zbor atat pentru piloti, cat si stewardeze – exista cazuri cand datorita intarzierilor datorate aeroporturilor, trece timpul-limita de munca al personalului si desi avionul e bine mersi, personalul la datorie, acesta nu mai poate sa transporte pasageri si zborul se anuleaza.

In ciuda problemelor, lumea continua sa calatoreasca si bine face. Dar hai sa vedem cum putem minimiza riscurile din aceasta perioada.

Cumpara biletele de avion fie direct de la companiile aeriene sau de la agentiile on-line sau off-line romanesti. In pandemie si dupa, am vazut o gramada de oameni care se plangeau ca agentiile din strainatate nu raspundeau, nu rambursau, nu aveau relatii cu publicul sau se faceau ca ploua. Avantajul agentiilor romanesti este ca stii de unde le poti lua, le poti contacta inclusiv fizic, poti vorbi cu ANPC-ul sau cu orice alta autoritate romaneasca in caz de ceva. Mi-aduc aminte acum vreun an cineva mi-a spus ca a luat nu stiu ce bilet de la o agentie on-line obscura. Am verificat unde era inregistrata si era in … California. In cazul asta, fiind vorba de America, acolo singura solutie este sa-ti iei un avocat si sa ii dai in judecata – asa sunt obiceiurile prin State pentru orice conflict. Evident, nu si-a luat nici un avocat californian si nu stiu daca a primit vreun dolar inapoi.

Completati cu mare atentie datele de contact – nume, prenume, telefon si mai ales e-mail. Acum vreo 3 ani eram socat sa aflu de la cei de la Blue Air ca sunt mii de pasageri care isi completeaza gresit adresa de email si nu prea ai de unde sa-I iei – normal, nici nu-si primesc biletul. Asa ca daca poti sa-ti mai schimbi numele daca l-ai gresit (uneori contra cost), daca ai scris ionscu@yahoo.com, in loc de ionescu@yahoo.com e complicat sa mai dai de bilet pana ajungi la poarta de imbarcare. Destule companii aeriene trimit mailuri sau SMS-uri cu ultimele informatii.

De preferinta, alege aeroporturi mai mici. Desi nu este nici o regula, urmarind stirile, aparent cel mai mare haos sunt in aeroporturile mari gen Londra Heathrow, Frankfurt sau Amsterdam. Nu am vazut articole despre dezastrul din aeroporturile mici – taman ca sunt mai mici si nu au o complexitate asa de mare ca marile hub-uri. Evident, nimic nu e garantat nici in cazul lor, dar par sa aibe probleme mai mici.

Evita zborurile cu conexiune sau daca ai asa ceva, cumpara bilete de avion cu conexiune garantata sau timp garla intre sosire si plecare. Nu este exact perioada propice sa iti cumperi zbor cu conexiune. Daca zbori spre destinatii care sunt deservite direct din Bucuresti, incearca sa iti iei bilet la un zbor direct. Orice segment in plus este un risc in plus. Daca zbori totusi cu conexiune, incearca sa iei bilete cu conexiune garantata – asta e cazul in general al companiilor clasice – daca zborul tau Lufthansa intarzie si iti pierzi legatura, este responsabilitatea companiei aeriene sa-ti gaseasca cel mai rapid zbor spre destinatia ta finala si sa-ti mai dea si de mancare si cazare daca zborul urmator este dupa multe ore sau a doua zi. In plus, companiile aeriene clasice pot reruta pasagerii si pe alte companii. De exemplu, daca ai sa zicem un zbor cu Lufthansa la Paris via Frankfurt, Lufthansa te poate pune pe urmatorul zbor Air France fara sa-ti ceara un sfant in plus. In cazul companiilor low-cost, conexiunea nu e garantata, asa ca daca iei un zbor mai departe e pe barba ta. De exemplu, daca zbori cu Wizz la Londra Luton si mai departe, spre Reykjavik de exemplu, nu este responsabilitatea companiei aeriene ca zborul din Romania a venit tarziu si ai pierdut legatura. Trebuie sa-ti cumperi un bilet nou. Asa ca mai bine iti iei un bilet la foarte multe ore distanta intre sosirea din Romania si plecarea spre Reykjavik sau chiar pentru a doua zi.

Du-te la aeroport cat poti de devreme, chiar si cu 3 ore inainte, in unele cazuri si mai mult. Am zburat relativ des in ultimele 2 luni de cand a inceput haosul. La Otopeni a durat foarte mult cand am avut zbor la 7 dimineata si cand sunt o gramada de zboruri – aeroportul era arhiplin. Daca ai zbor in intervalul 6 – 8 dimineata, du-te si cu 3 ore inainte. Check-in-ul a durat rapid, chiar si controlul de securitate a fost rapid, dar s-a stat la o coada impresionanta la control documente la iesirea din tara. Dar despre asta in sfatul urmator ;). In marile aeroporturi gen Londra si Frankfurt, am inteles ca au fost numeroase cazuri in care s-a stat si 5-6 ore la cozi interminabile pentru a ajunge la avion, uneori cu cozile formandu-se in fata aeroportului in aer liber

Chiar daca vei calatori in Uniunea Europeana, ia-ti pasaportul. In Otopeni, exista cititoare automate de pasapoarte. Doar de pasapoarte, nu si de carti de identitate. Eu personal am sarit peste coada de care vorbeam mai sus, am economisit minim 30 minute daca si nu mai mult pentru ca aveam pasaportul la mine si m-am dus direct la scanere. Acolo nu mai aveam 1000 oameni in fata, ci doar 3, asa ca am trecut fluierand.

Pregatiti-va mental pentru anulari si intarzieri. Cum ziceam, anularile nu sunt prea multe, cel putin nu din Bucuresti (apropos, in ultimele 3 zile nu am mai vazut nici o anulare – intarzieri, da, anulari, nu). Face bine atat la pitpalac, cat si la computerul personal de bord 😉

Nu urlati la persoanele de la check in sau imbarcare. 100% nu e compania aeriana a lu’ ta-su si in plus, exceptand Tarom, nici macar nu e angajatul companiei aeriene respective. Este angajatul handler-ului. Companiile aeriene nu se ocupa de controlul de securitate, nici macar de bagaje si nici de check-in. Aceste activitati sunt subcontractate. La Bucuresti de exemplu, nu Wizz iti face check-in-ul si nici nu iti trimite bagajele la destinatie, ci RAS (Romanian Airport Services), nici macar Lufthansa nu o face, ci Globe Ground. Imensa majoritate dintre voi nu ati auzit de aceste companii. Ei bine, in cazul in care un zbor este anulat si intarziat, veti fi anuntati de reprezentantii lui RAS sau GlobeGround, nu de Wizz sau Lufthansa. Cu putine exceptii, pot exista angajati ai companiei aeriene care sunt la check-in, dar cum ziceam, sunt foarte putine companii care isi permit un astfel de lux. Wizz-ul zboara in 350 aeroporturi, daca ar avea cate un birou in fiecare aeroport, nu ar fi bilete mai ieftine de 300 euro in nici o directie. Asa ca nu te astepta sa vina directorul general al Ryanair sa-si ceara scuze personal si sa te invite la restaurant. Va fi omul de la handler care pana cand va fi inlocuit de vreun robot sau hologram AI (estimative 2030) este om cu sentimentele si reactiile lui. Daca vrei ca sa-ti gaseasca cea mai buna solutie, sa se ocupe de mancare, apa, etc, comportate-te civilizat. Ragetele si jignirile nu ajuta, dimpotriva.

Cunoaste-ti drepturile. Exista lucruri pe care compania aeriana (sau reprezentantul ei, handlerul) trebuie sa le asigure pe loc – gen mancare, bautura si cazare (uneori pot fi vouchere sa le folosesti la restaurantele din aeroport, alteori efectiv – sandvisuri si sticle de apa, depinde de companie si de aeroport). Nu te astepta sa fi invitat in restaurante Michelin, dar daca trebuie sa te cazeze undeva, de obicei esti cazat la 3-4 stele, nu in hosteluri cu alti 10 backpackeri in camera. Exista de asemenea si compensatii banesti care trebuie sa le platesti, dar voi scrie un pic mai jos despre ele – ce si cum.

Ajutati-i si pe cei din jur. Nu toti stiu engleza (daca sunteti in strainatate), nu toata lumea intelege ce si cum, trebuie sa stii ca nu sunt mai mult de 1-2-3 agenti de handling care trebuie sa se ocupe si de 230 pasageri (cat are de exemplu un A321 al Wizz) sau si mai multi. Daca vezi oameni dezorientati, ajuta-i. Face bine atat la kharma personala, cat si la rezolvarea colectiva a problemei.

In ciuda opiniei multora, companiile aeriene NU VOR sa anuleze zboruri. Nici macar fortele armate nu sunt la fel de bine organizate precum companiile aeriene. Pentru companiile aeriene ora 13:16 este complet, complet diferita de ora 13:17. Intr-o companie aeriana cat de cat eficienta, aeronavele au si 3-4 rotiri complete pe zi si orice intarziere da peste cap programul ulterior (de aceea e mai bine sa zbori cu primul zbor al zilei, de dimineata ca mai tarziu, orice intarziere pe zborurile precedente antreneaza intarzieri la zborurile de mai tarziu).

In ciuda credintei unora, companiile aeriene nu sunt ONG-uri de caritate, ci companii care trebuie sa fie profitabile pentru a primi finantare si a zbura. Orice intarziere sau anulare reprezinta costuri, asa ca absolut nimeni din nici o companie aeriana nu isi doreste asta mai ales intr-o industrie unde marja de profit este extrem de mica, e undeva la 5 – 7% la nivel mondial (evident, exista ca peste tot, companii mai profitabile si altele mai putin). De asemenea, este lesne de inteles ca daca la o anumita ora, compania are 10 zboruri programate si nu poate opera decat 9 (nu are personal, intarzieri majore in sosirea unei aeronave din motive tehnice, greve, uragane, etc), vor renunta la zborul cu cel mai mic grad de incarcare / numar de pasageri pentru a minimiza pierderile.

Celebra compensare – te imbogatesti din intarzieri si anulari.

Ei bine, cred ca foarte multa lume a auzit ca daca avionul are intarziere sau se anuleaza poti obtine compensare. Ei bine, asta se intampla pentru ca suntem tara-membra a Uniunii Europene, daca nu eram, sigur eram pupati pe portofel si primeam cel mult o strangere calduroasa de mana si o bataie incurajatoare pe spate.

Care sunt principiile:

1. Daca zborul este anulat sau cu ora schimbata semnificativ cu 15 zile inainte de ora/ziua zborului, nu primesti nici o compensare. Daca sunt mai putin de 14 zile fata de zbor, atunci poti sa devii eligibil pentru compensare in caz de anulare sau intarziere de peste 3 ore dupa cum urmeaza.
2. Daca zborul este efectuat intre 2 aeroporturi din UE sau de companii din UE si este anulat / intarziat cu mai mult de 3 ore, esti eligibil de compensatie. Daca zborul pleaca dintr-un aeroport din UE in afara UE si este operat chiar de o companie din afara UE, atunci trebuie sa primesti compensatie. Daca zborul este operat de o companie non-UE si zborul pleaca dintr-un aeroport non-UE spre un aeroport UE, nu primesti nimic.

Exemplu: Daca zborul tau Bucuresti – Istanbul este anulat / amanat si este operat de indiferent cine  (TAROM. Turkish Airlines, Air Pegasus), poti primi compensatie. Daca zborul tau Istanbul – Bucuresti este anulat / amanat, vei primi compensatie doar daca zbori cu TAROM (companie UE) si nimic daca zbori cu Turkish Airlines / Air Pegasus.

3. Daca zborul intarzie cu mai mult de 3 ore sau e anulat, poti primi urmatoarele compensari:

• 250 euro daca zborul are mai putin de 1500 km. Un astfel de zbor este Bucuresti – Milano.
• 400 euro daca zborul are mai mult de 1500 km si este in interiorul UE. De exemplu, Bucuresti – Paris.
• 400 euro daca zborul este intre un aeroport din UE si unul din afara UE si este cuprins intre 1500 – 3500 km. De exemplu, Bucuresti – Londra.
• 600 euro daca zborul este intre un aeroport din UE si unul din afara UE si are peste 3500 km. De exemplu, Bucuresti – Dubai.

ATENTIE – in cazul intarzierilor, se ia in considerare intarzierea fata de ora oficiala de ATERIZARE, nu de decolare. De exemplu, daca decolezi din Lisabona cu 3 ore si 25 minute intarziere fata de ora oficiala de plecare si aterizezi la Bucuresti cu 2 ore si 55 minute intarziere fata de ora oficiala de sosire, nu mai esti eligibil de compensare.

4. Cum obtii compensarea. Va recomand urmatorii pasi:
5. Contacteaza compania aeriana. In acest caz, primesti toti banii de mai sus (250 / 400 / 600 euro). Uneori, companiile iti ofera vouchere sau similar, este decizia ta sa accepti voucher sau sa ceri bani in cont. Marea majoritate a companiilor aeriene iti platesc compensatia prompt, dar daca vezi ca nu functioneaza, ca intarzie, ca te duc cu zaharelul…
6. Contacteaza ECC (Centrul European al Consumatorilor). Este posibil sa te ajute sa obtii compensatia si in acest caz, vei primi din nou suma integrala – 250 / 400 / 600 euro. Daca nu si nu, atunci…
7. Contacteaza una din numeroasele companii care iti promit ca iti fac rost de compensatie. Acum cativa ani, unele iti cereau o suma de inscriere in avans, acum nu mai stiu daca mai cer sau nu, dar indiscutabil, iti vor percepe un comision de 25 – 50%. In acest caz, in loc de 250 / 400 / 600 euro ai putea primi doar 125 / 200 / 300 euro. Netto, stai pe capul companiei aeriene sa-ti dea banii, daca nu si nu, vorbeste la ECC.

ATENTIE – nu se ofera compensatie, daca intarzierea/anularea a fost determinata de factori care nu sunt de competenta companiei aeriene – probleme meteo, greve (dar nu ale personalului propriu), atentate, razboaie, etc. Faptul ca avionul se strica nu exclude primirea de compensatii.

Nu ti-a venit bagajul la aeroportul de destinatie. I feel you si eu am ajuns de 2 ori in Africa (Madagascar si Malawi) fara bagaj de cala si nu e deloc dragut. In primul rand, ia-ti o asigurare de calatorie care sa-ti acopere si bagajul ! Vei primi bani pentru intarziere, nu numai pentru pierdere.

Ce trebuie sa faci: du-te la biroul de bagaje pierdute – din nou, nu este biroul companiei aeriene, ci al handlerului din aeroportul respectiv, asa ca respectivii se pot ocupa de mai multe companii aeriene, nu numai de cea cu care zbori. Ei vor cauta in sistem daca vad unde este bagajul – uneori il gasesc, alteori, nu. Nu intra in panica daca nu-l gasesc. Nici cele intarziate in Africa nu le-au gasit decat dupa cateva zile (pe ala din Malawi, doar dupa interventii serioase). Cere voucher sa-ti cumperi haine si cosmetice. Daca esti in aeroportul din Zanzibar, nu vei primi, in schimb poti sa trimiti facturile sau bonurile pe ce ti-ai cumparat la compania aeriana si de multe ori, pot sa-ti dea banii inapoi.

Obligatoriu insa, trebuie sa primesti un document numit PIR (Property Irregularity Report). Este documentul care iti certifica ca bagajul tau nu a sosit cu tine. Pe baza lui, poti cere bani de la compania de asigurari si/sau sa-ti recuperezi bagajul in caz ca apare mai tarziu. De multe ori, bagajul va este expediat la adresa indicata (mi s-a intamplat cu KLM asta-iarna), chiar si in afara orasului unde ati aterizat. Exista insa companii aeriene cum sunt Fly Dubai sau Wizz de exemplu care te obliga sa vii sa ti-l iei din aeroportul de sosire.

Ca modalitati de ajutor, va recomand sa va luati in bagajul de cabina cel putin un rand de schimburi si sa atasati o eticheta de identificare bagaje unde sa-ti scrieti numele, adresa, telefon / e-mail de contact.

Voi mai aveti si alte sfaturi de dat ? Impartasiti-le mai jos la comentarii, vreau sa fac articolul cat mai complet. Si apropos, azi chiar zbor. Bucuresti – Oradea cu TAROM, va fi a 600-a oara cand voi folosi aeroportul Bucuresti – Henri Coanda in calatoriile mele.

Calatorii fara anulari si intarzieri va urez !