Distribuie articolul:

Cel mai bun scaun business Turkish Airlines

Turkish Airlines Business Class – Airbus 330 (A330)

In ultima vreme, am calatorit destul de des cu Turkish Airlines. Mai precis, anul acesta am 12 curse cu ei la activ, am inceput sa stiu binisor noul aeroport din Istanbul, sa-mi devina familiar. Asta primavara, am zburat la Sarajevo (“pe mile”), asta-vara am zburat in Pakistan (dus spre Islamabad, capitala Pakistanului, iar returul din Lahore pentru ca Turkish zboara in mai multe destinatii pakistaneze), iar toamna aceasta am avut parte de cele mai lungi zboruri de anul acesta – spre Africa de Sud (am aterizat la Johannesburg si am plecat din Cape Town, din nou, foarte convenabil ca Turkish zboara in cele doua mari orase ale tarii si pot sa te duci intr-un oras si sa te intorci dintr-altul). O sa ma intrebati ce inseamna “pe mile”. Fiecare companie aeriana are un program de fidelizare, iar Turkish nu duce lipsa de unul. Se numeste Miles & Smiles si practic cand zbori cu ei (sau cu alte companii aeriene din alianta Star Alliance cum ar fi Aegean, Lufthansa sau Austrian Airlines), acumulezi mile, iar cand ajungi la un numar de mile, poti zbura gratuit (ma rog, sau aproape gratuit, platesti taxele aeroportuare). Problema este ca milele expira dupa 3 ani si e musai sa le consumi – in perioada pandemica, le-au prelungit valabilitatea, asa ca anul trecut, la 31 decembrie 2021 imi expirau o gramada de mile. Initial, am dorit sa zbor in Kuwait, dar incepuse omicronul si se inchisese Kuwaitul, asa ca nu voiam sa risc, in consecinta am decis sa merg la Sarajevo si nu mi-a parut rau, dimpotriva – am revenit dupa 19 ani intr-un oras care imi este teribil de drag si de care sunt legat. Dar sa revin la subiectul articolului de azi – despre experienta la business class.

In primul rand, trebuie sa spun ca oricat de mult se doreste sa ai acelasi produs pe toate zborurile Turkish Airlines (si oricarei companii aeriene in general), nu este chiar posibil. Business class-ul este diferit in cazul avioanelor mai mici, asa numitele narrow-body (acele care au un singur culoar – gen Boeing 737 sau Airbus 320 – 321) de cel de la wide-body (avioane cu 2 culoare). In cazul primelor, ai parte de scaune clar mai comfortabile, mai late, care se dau mai mult pe spate, dar nu se transforma in paturi (pentru ca in general nu zboara pe distante lungi si nici nu prea ar fi loc in avion), in timp ce in cazul avioanelor widebody sau long haul, scaunele se pot transforma in paturi. Apoi, evident, meniurile pot diferi in functie de distanta zburata – nu poti sa dai pe Bucuresti – Istanbul unde poti face si doar 45 minute daca ai vant din spate si loc de aterizare imediat un meniu cu 3 feluri de mancare cum poti da pe zborurile lungi. De asemenea, nu ai alcool pe diverse rute – spre destinatii musulmane (de exemplu spre Pakistan), iar celebrul bucatar de pe Turkish Airlines nu isi face aparitia decat pe zborurile mai lungi de 8 ore (in cazul meu spre Africa de Sud, dar nu si spre Pakistan). Dar hai sa luam toate elementele experientei, unul cate unul.

Imbarcare / check in

In cazul oricarui zbor scurt sau lung, exista un birou special pentru check-in pentru cei care zboara la clasa business sau au atins niveluri superioare la cardul de loialitate Miles & Smiles. Evident, coada este scurta, zambetele mai largi, iar bagajele pot fi mai grele – de obicei cam de 2 ori mai grele decat la economy. In plus, la Turkish, imbarcarea nu are loc la gramada – se incepe cu cei care au probleme de deplasare, apoi clasa business, si apoi clasa economy – in functie de locul din avion, sunt diverse grupe.

Accesul la business lounge

Daca zbori la clasa business, ai acces la un business lounge in aeroport. La Bucuresti, poti intra la lounge-ul acela din capatul terminalului nou. Sa nu credeti ca are ceva special fata de celelalte – tot alunele, chipsurile si napolitanele domina meniul, dar este mult mai putin aglomerat ca celalalt, “al TAROM”. In schimb, in Istanbul este un lounge de nota 10 plus cu o gramada de facilitati si feluri de mancare – inclusiv calda. Din pacate, nu am intrat de data asta, am mai fost prin el in timpuri pandemice cand ceea ce oferea era semnificativ redus. Sper ca o sa ajung in curand si prin lounge-ul din Istanbul cand voi mai ajunge pe acolo J.

Lounge-ul din Cape Town este foarte dragut, dar cam mic si aglomerat. Din fericire, avea mancare buna si calda, si sendvisuri si cum eram cam hamesit, a picat excelent. Lounge-ul din Lahore nu este la fel de ofertant, de asemenea, era arhiplin, la ora la care zburam spre Istanbul plecau multe avioane, dar si-a facut treaba – niste snacks-uri, niste bautura ca oricum urma mancare excelenta la bord.

Scaunele / cabina Turkish Airlines

Boeing 737 – 800(NG). In cabina business, configuratia este de 2 – 2, adica 2 fotolii pe o parte, 2 pe celelalta. Am zis fotolii pentru ca sunt realmente fotolii, cu tapiterie cred eu din piele (nu ma pricep) si late. Loc gramada la picioare, si desi nu se transforma in pat, poti sa te relaxezi fara probleme – scaunul se da destul de mult pe spate si poti trage un sprijinitor de picioare. Pe scaunul din fata este un ecran destul de mare cu tot meniul de filme, seriale, jocuri sau harta sa stii pe unde mergi. Din pacate, de fiecare data cand am zburat cu Boeing 737, am zburat pe ruta Bucuresti – Istanbul pe care nu poti vedea niciodata vreun film intreg – strategia este sa incepi un film pe care sa-l termini pe zborul urmator :). Pentru ca sunt cam aceleasi filme, deci este extrem de probabil o sa-l gasesti aproape sigur pe zborul urmator ca sa-l continui (mi s-a mai intamplat sa nu fie, dar cred ca doar o singura data). Nu sunt putine filme, sunt cu sutele, unele foarte noi, de abia iesite din cinematografe, deci ai de unde alege.

Airbus 330 – 300. Sincer, a fost cabina mea preferata. Da, este un model de avion folosit de mai multa vreme de Turkish Airlines, iar cabina este cea veche, dar, departe, cea mai confortabila. Este aerisita, fara prea multa “mobila”, deschisa, ampla, este pur si simplu excelenta. In fata, exista un soi de “lada” in care iti poti depozita diverse lucruri (in general, acolo imi pun incaltamintea pentru ca bagajul de cabina are loc berechet in compartimentul de deasupra), iar pe ea poti sa-ti pui picioarele – de fapt, scaunul care se transforma in pat se “uneste” cu acesta si ai loc berechet sa te intinzi – este lat si spatios. Configuratia cabinei este 2-2-2, deci cate 3 randuri a cate 2 scaune.

Boeing 787 “Dreamliner” si Airbus 350 – 900. Le pun impreuna atat pentru ca sunt cele mai noi avioane din flota Turkish Airlines, dar si pentru ca au cabine identice. Nu era primul meu zbor cu Dreamliner-ul, am mai zburat de cateva ori cu alte companii (Avianca, KLM, British Airways, Qatar Airways daca imi aduc bine aminte), dar in ceea ce priveste Airbus-ul 350 pentru mine a fost o premiera absoluta – pe zborul Istanbul – Johannesburg a fost prima oara la bordul celui mai nou model de Airbus de pe piata.

Cabinele pe cele doua modele sunt mai sofisticate, dar ca si pasager nu la fel de comfortabile ca pe Airbus 330. Arata mult mai stlylish, cu “scoici” negre si un mult mai mare nivel de intimitate: configuratia clasei business este 1 – 2 – 1, iar pe randul din mijoc in care sunt doua scaune, exista un soi de “perete” pe care il poti ridica daca vecinul nu iti este prieten, partener, etc. Ma rog, daca vrei. O alta diferenta fata de A330 este ca orice pasager are acces la culoar, nu trebuie sa “sari” peste vecin in caz ca zbori la geam.

Teoretic, ai mai mult loc de depozitare si ai mai mult loc unde iti poti debarasa mancarea in caz ca nu ai rabdare 30 secunde sa vina stewardeza sa te ajute, practic ai un soi de noptiera pe care iti poti pune mancarea sau laptopul in caz ca vrei sa mergi undeva. In cazul zborurilor la geam, pe un rand, ai scaunul fix langa geam, pe urmatorul, trebuie sa te intinzi peste “noptiera” daca vrei sa te uiti pe geam sau sa faci poze cum e cazul meu.

Ca si in cazul A330, si aici scaunul se transforma in pat daca vrei, dar trebuie sa-ti bagi picioarele intr-o nisa din scaunul din fata – daca te misti sau te invarti, este practic imposibil sa nu te lovesti de peretii scaunului pentru ca picioarele iti intra in nisa asta cam de la genunchi in jos. Si ai sentimentul ca te inghesui comparativ cu A330 unde ai tot locul din lume. Ai la indemana ecranul tactil al televizorului si o telecomanda in caz ca nu vrei sa te intinzi.

Ce vreau sa remarc este faptul ca pe zborurile lungi peste noapte, stewardeza vine si iti face patul. Adica vine si iti monteaza o saltea speciala mai moale decat scaunul propriu-zis in caz ca vrei sa dormi. Si intr-adevar, este o diferenta ! Evident, primesti perna si patura – una chiar groasa si de calitate, mai s-o iau acasa J.

Si nu in ultimul rand, centura de siguranta este ca in Top Gun – nu numai peste burta, ci si peste umar ca la piloti !

Mancare Turkish Airlines

Vorbim de turci, iar turcii au o bucatarie foarte foarte buna. Nu e nevoie sa zbori la business class, trebuie doar sa te duci in Turcia, de preferinta nu la all inclusive si vei descoperi ce mancare excelenta au turcii. Nu va asteptati ca la bordul Turkish Airlines sa vina stewardul sa va taie chebabul, dar mancarea aici este demna de traditia gastronomiei turcesti. Mai ales ca accentul este pus pe gastronomia turceasca.

In primul rand, trebuie spus ca daca ai preferinte culinare speciale, poti sa iti comanzi meniul in functie de acestea – daca esti vegetarian, vrei mancare islamica, hindusa sau kosher, ai probleme cu sanatate (gen diabet sau eviti glutenul) si vrei mancare in consecinta, poti sa comanzi on-line un meniu online cu pana la 24 ore inainte de zbor. Si asta poti s-o faci si la clasa economy, nu numai la clasa business !

Cred ca cel mai remarcabil lucru este ca desi zborul Bucuresti – Istanbul (si retur, evident) dureaza atat de putin, se serveste de mancare. Si mancare buna si nu numai la business class, ci si la economy. Alearga fetele si baietii aceia ca titirezul sa dea de mancare si apoi sa stranga tavile – cred ca cei care servesc pe zborul de Bucuresti urmeaza un program atletic special.

Pe business class, in general, ai posibilitatea sa alegi din 2 sau 3 meniuri separate (in functie de distanta de zbor si de tipul de masa). Primesti un meniu si poti alege de acolo ca la restaurant. In general, aperativele sunt cam aceleasi, dar felul principal si desertul poti sa-l alegi. Ce e de mancare ? Pai sa arunc o privire pe diversele zboruri.

Sa trec in revista meniurile

Meniuri principale (pranz sau cina)

Bucuresti – Istanbul, am avut niste meze turcesti (stiti, greatest hits gen tabbouleh, humus, branza), niste kebab cu garnitura si pudding. Evident, paine la dispozitie. Cu cealalta ocazie, au fost niste chiftele turcesti (parca kofte le zice) si panacotta la desert.

Istanbul – Islamabad (zbor de noapte, am plecat pe la 1 noaptea din Istanbul). Seafood (ah, creveti, din pacate doar unul !) si salata si am avut de ales intre peste spada, brosete de pui si ravioli. Am ales evident peste spada!

Istanbul – Johannesburg – am avut 2 mese, o cina si mic dejun (am decolat dupa miezul noptii si am aterizat in jur de 10 – 11 dimineata). La cina, un aperitiv de sea food (din nou, faimosii creveti) si la alegere seafood la gratar (peste cu creveti), un soi de sarmale turcesti sau brosete de pui picant. Am ales fara sa ma gandesc mai mult de cateva secunde gratarul. La micul dejun, cam ce voi scrie mai jos.

Prezentarea desertului a fost insa spectacol – bucatarul a defilat cu un carucior plin ochi cu diverse tipuri de desert. Jur ca le-as fi mancat pe toate, dar m-am abtinut la o singura portie.

Cape Town – Istanbul, din nou doua mese, cina si mic dejun (am plecat in cursul dupa amiezii si am aterizat cand cocosii turci inca dormeau dusi). Aici am avut optiuni chiar si pentru aperitiv – am avut de ales intre o combinatie stranie de salata de ananas cu creveti marinati, salata de pui tikka (indiana) si supa de peste cu sofron. Urasc sofronul, iar mancarea indiana ma lasa in general rece, asa ca am ales sa combin crevetele cu ananasul si rezultatul a fost chiar foarte bun. La felul principal, peste kingklip (pestele favorit al sud-africanilor) sau filet de vita sau paste. Am zis sa incerc si vita sud-africana pe care multi o compara cu cea sud-americana si a fost o alegere inspirata.

Mic dejun

Mic dejun – ai de ales in general intre omleta si clatite (fierbinti, bune) si pe langa, ai parte de diverse bunatati din diverse colturi de Turcia (suna foarte fain cand se accentueaza ca respectivele bucate sunt mandria regiunii respective) – gen fagure de miere din Erzincan, unt de Trabzon si masline de Hatay.

Un truc foarte fain din punct de vedere marketing este ca la bordul avioanelor care zboara mai mult de 8 ore se afla si un bucatar imbracat in costum de chef (inclusiv palarie !). Stiu ca chef-ul zburator de la Turkish Airlines este chiar bucatar, nu este un steward “simplu” mascat in bucatar, cand sunt recrutati, chiar sunt bucatari calificati cu toate actele si mai ales experienta, dar evident, la bord, ce poate face este relativ limitat. In schimb, cumva, ca pasager te simti special cand vine bucatarul sa iti ia comanda si uneori te si serveste. Si cum ziceam, cand are loc parada desertului, daca iti place dulcele, plangi acolo langa caruciorul cu bunatati – stiu e parte din marketing, dar dintr-un marketing al naibii de bine facut.

Bauturi la bord

Odata ce te asezi pe scaun, inainte ca avionul sa se miste de la terminal, stewardeza vine cu o serie intrega de sucuri – limonada, de zmeura si portocale. Poti sa bei cat vrei, poti sa mai ceri ca are balta peste. Si cand vii insetat, nici nu stiti cum pica limonada aceea cu menta !… O minunatie !

Cum ziceam, pe zborurile spre tari islamice (in cazul meu, a fost Pakistanul), nu se serveste alcool. Si dinspre Pakistan. Pe zboruri spre tari unde se bea alcool, ai la dispozitie un intreg bar. Pe langa bauturile nealcoolice (sucuri, apa, ceai, cafea), primesti un meniu special de vinuri. Surprinzator pentru mine care n-am auzit vreodata de vinurile turcesti (da, Turcia tara islamica se pare ca produce vinuri), meniul e plin cu vinuri turcesti. Nu sunt bautor, nu stiu cat de bune sunt, dar puteti incerca. Evident, mai sunt si alte vinuri din tari consacrate gen Franta, Chile sau Africa de Sud. Din pacate, nu au cele mai bune vinuri – cele romanesti sau moldovenesti ;). Si daca nu vrei vin, evident, poti bea sampanie (sampania este totusi bautura oficiala a aviatiei, asta mi-au spus-o multi din industrie), dar si cocktailuri si alte spirtuoase – gen coniac, vodca (au Absolut), gin. Evident si bere turceasca, nu va zic brandul ca il stiti toti ;).

Si nu pot sa inchei capitolul dedicate bauturii fara sa ma ridic in picioare si sa aplaud decizia celor de la F&B (Food & Beverages) de a oferi ceai roiboos, ceaiul meu favorit adus tocmai din Africa de Sud. Il aveau inclusiv pe zborurile de Pakistan !

Serviciul

Per ansamblu atent-politicos. Nu sunt stewarzii super-prietenosi de la italieni care pot sta cu tine si la o vorba, nici cei cu un bat in fund ca la companiile vest-europene (gen nemti sau englezi), nici cei mult prea serviabili de uneori dau in umili ca la companiile asiatice. Cumva, serviciul este distant-politicos fara sa fie mult prea formal. Este super OK. Poti sa-I rogi sa-ti faca poze si simti ca chiar te servesc cu placere chiar daca te trezesti cand toti dorm ca vrei un pahar cu limonada de capsuni !

Distractie

Pe toate tipurile de avioane sunt ecrane pe tot scaunul si ai o gramada de optiuni. In primul rand, filme de cinematograf – au si unele nou noute, si unele recente, si blockbustere clasice, dar si serii de filme gen Star Wars, Stapanul Inelelor, Fast & Furious, Harry Potter si altele daca simti nevoia sa le revezi sa faci un pic de binge-watching. Zburand noaptea pe distante lungi, de abia ca am vazut un film (si acela intrerupt de somn), sper sa prind zboruri mai lungi de zi sa vad ceva mai multe. Exista de asemenea si seriale (cum ar fi un sezon intreg de Game of Thrones – inclusiv scenele acelea cu 18+), poti sa te uiti la stiri transmise live daca vrei sa fi la curent cu ce se intampla ACUM in lume, sa te joci, muzica sau documentare. Evident, poti sa urmaresti si pe unde zboara avionul si sa te uiti pe geam in cunostiinta de cauza (nu stiti cum se vede Cairo noaptea din avion ! E o explozie de lumini !)

Tinand cont ca doar pe Turkish Airlines i-am auzit pe piloti sau stewarzi adresandu-se si copiilor (“Ladies and Gentlemen, dear children” este formula standard cand incep anunturile), in programul de entertainment se regasesc si jocuri pentru copii si desene animate.

La inceputul zborului, ti se ofera niste casti profesioniste, din acelea care iti taie zgomotul de fond pentru a auzi cat mai bine sonorul programului, marca Denon, dar ti le vor lua inainte de a incepe aterizarea. Daca totusi te uiti la un film pana in ultima secunda, vei primi alte casti sa urmaresti in continuare programul ales.

Comunicatii – internet

Daca nu rezisti fara internet cat timp zbori, ei bine, trebuie sa fi fericit ca exista internet la bord si merge chiar bine (eram doar peste Tajikistan cand a incetat brusc cateva minute, dar nu am verificat tot timpul). Viteza e buna, nu stiu cat de buna daca vrei sa descarci filme sau esti gamer, dar pentru muritorii de rand care vor sa citeasca stiri, sa culeaga informatii sau sa posteze poze pe Facebook si Instagram, merge cum trebuie. Daca zbori la clasa business, ai dreptul la 1 Giga gratis (mai mult decat trebuie, cel putin mie), daca vrei mai mult, poti cumpara. Pur si simplu intri pe un site indicat, iti completezi numele si locul scaunului si buff… ai internet. Internetul functioneaza doar dupa ce avionul ajunge la altitudinea de croaziera, deci la cam 10 – 20 minute dupa decolare.

Travel kit – Turkish Airlines

Pe zborurile lungi, vei primi cate o borseta marca Hackett in care vei gasi ciorapi (aparent contra trombozei), masca de ochi (una dintre cele mai bune pe care le-am folosit vreodata), dopuri de urechi, crema de fata, strugurel de buze si ceva spray hidratant de mici dimensiuni. Evident, sunt produse diferite oferite domnilor fata de cele doamnelor (probabil acolo, sunt mult mai multe produse cosmetice ca deh…). In plus, pe scaun te asteapta niste papuci ca de hotel (dar de calitate), asa ca te poti face comod din momentul in care te asezi pe scaun.

Netto, este evident ca experienta zborului la business class este mult superioara celei la economy. As zice ca indiscutabil pe langa mancarea exceptionala (nici in economy nu e rea, dimpotriva), diferenta imensa consta in scaun pentru zborurile pe distante mai lungi – se face pat, poti dormi in liniste, poti sa te invarti, sa te misti, iar daca esti inalt, scapi de cel mai mare cosmar in cazul zborurilor – sa zbori cu picioarele la gura. Inutil sa spun ca biletul la business class este mai scump, dar ce pot spune este ca merita baremi sa verificati preturile – uneori exista promotii sau pur si simplu preturi foarte bune care te face sa te gandesti de doua ori daca nu ai vrea ca totusi sa zbori mult mai comfortabil. Pentru ca va fi mult mai comfortabil ! Si dupa ce verifici pretul, iei decizia cea mai potrivita pentru tine.

Zboruri line va urez !

Imagini Turkish Airlines – business class

B787 Dreamliner la Cape Town

A33o la Istanbul (cu el am zburat la Islamabad)

„Acasa”, la Istanbul

Clasa business in avioane pe distante medii

In cabina de la A330 (Airbus 330)

Incredibil de spatios !

Scaunul cand devine pat se „uneste” cu lada din dreapta in care iti poti tine diverse lucruri

Cam asa e varianta „intins” (trebuie sa remarc ca stewardeza care a facut poza a inclus si brandul in poza :)). Bravo ei !

Locul la picioare

Scaunul din avioanele mult mai noi – Airbus 350 (A350) sau Boeing 787 „Dreamliner” (B787). Mai interesante, dar si mai inghesuite

Night flight

Avantaje – o masa mai mare pe care poti sa-ti pui laptopul sau mancarea, e chiar si un mic dulapior pe care il poti inchide sa-ti pui (si incarca telefonul)