Piramide Cairo

Cairo este considerat de mulți drept cel mai important, vibrant, de ce nu, chiar nebun oraș din Africa. Unii localnici îi spun „Mama Lumii”, dar, de fapt, Cairo nu este un oraș chiar așa de vechi. Are vreo 1000 și ceva de ani, Luxorul de azi, Teba Antichității, este și mai vechi, iar Memphis, aflat nu prea departe de Cairo, datează cu adevărat de mii de ani. Dar într-o țară mega centralizată ca Egiptul, Cairo este inima și creierul întregii țări. Zeci de milioane de oameni locuiesc în Cairo, mulți dintre ei necuprinși în nicio statistică, iar traficul este la fel de nebun ca întotdeauna. Dar, în ultimii ani, orașul se află într-o imensă transformare – numeroase cartiere cu case sărăcăcioase au fost sau sunt gata de demolare (e neclar unde sunt mutați rezidenții), pentru a se construi cartiere moderne. De altfel, junta de la putere nu prea mai suferă nebunia și poluarea din oraș, așa că a decis să bage minimum 60 de miliarde de dolari în construirea unei noi capitale undeva la sud-vest de Cairo, spre Suez. În plus, întreaga zonă de lângă piramide e în curs de demolare pentru a construi o nouă zonă a unui „nou Cairo” – doar noul Muzeu Egiptean a costat oficial 1 miliard de dolari (mă rog, gurile rele spun că minimum 300 de milioane au luat drumul diverselor buzunare mai mult sau mai puțin oficiale) și, în ciuda dramaticei crize economice prin care trece țara, aproape în fiecare an veți putea vedea un Cairo schimbat. Să vedem și cum. Dar până atunci, haideți să trecem în revistă ce nu trebuie ratat de văzut în Cairo și în împrejurimi.

Când să mergi în Cairo

Cam de pe la mijloc de octombrie până spre început de aprilie. În rest, așteaptă-te la temperaturi de 35, 40 și chiar 45 de grade (în mijlocul verii). Fiind destul de departe de vreo mare, nu ai parte de nicio briză, dar nici de umiditate, climatul este destul de uscat, dar și așa, căldura poate fi opresivă. În perioada iernii (decembrie – ianuarie), e posibil să și plouă din când în când, în rest, zeul Amon-Ra, Zeul Soare, este prezent la datorie în fiecare zi.

Cum ajungi la Cairo

TAROM este singura companie aeriană care operează zboruri directe București – Cairo. Zborurile nu sunt zilnice, sunt în general de 2-3 ori pe săptămână, în funcție de cerere și sezon.

Asigurare Egipt

Mai mult decât în orice destinație populară cu românii, este imperios să-ți faci asigurare când mergi în Egipt. Chiar și pentru cea mai mică problemă, va trebui să plătești de câteva ori costul excursiei, iar în caz de probleme mai mari, gen rupere de picior, mai degrabă plătești doctorii să vină din România cu toată aparatura. Spitalele de stat sunt de tip lagăr de concentrare, iar cele private pot fi OK, dar te jupoaie. O să vă dau niște exemple concrete pe care mi le-au spus cei de la Eurolife FFH.

–              Un asigurat a avut dureri abdominale și diaree zdravănă. L-au ținut în spital 2 zile cu diagnostic de gastroenterită acută și i-au administrat ceva medicamente. Costul final? 1898,95 euro (vedeți că și la sănătate se practică prețurile „psihologice”, deci aproape 2000 de euro. Costul a fost plătit direct de compania de asigurare Eurolife FFH, care are sistem de decontare directă cu spitalul (adică plătesc ei direct, nu scoți tu banii din buzunar și apoi îi decontezi în țară), iar asigurarea a costat doar 55 de euro (și era pentru patru oameni, nu pentru unul!)

–              Un asigurat a făcut o entorsă la genunchi la un loc de joacă (bănuiesc că era un copil). Dus la spital, făcut perfuzii, eliberat rețetă pentru diverse antiinflamatoare și analgezice, prețul – 1002 euro. La fel, plătit direct de Eurolife FFH – asigurarea costase 60 de euro pentru 5 asigurați).

–              O asigurată a căzut în hotel pe o suprafață udă și neluminată și și-a rupt piciorul – s-au făcut analize, radiografii și o intervenție chirurgicală sub anestezie generală. Costul – 8500 de euro (polița de asigurare costase 30 de euro pentru 2 oameni). Din nou, decontare directă, asigurata nu a scos niciun ban din buzunar în Egipt.

Așa că mai bine mai dați câțiva lei și vă faceți asigurare. Aceasta se poate face aici https://www.eurolife-asigurări.ro/asigurare-călătorie 

În plus, dacă introduci codul IMPERATOR10, vei primi automat o reducere de 10% la costul poliței de asigurare.

Ce să faci în Cairo

Piramidele și Sfinxul – indiscutabil, dacă întrebi pe oriunde în lume ce știu despre Egipt, îți vor spune că Piramide și Sfinx. Piramidele de la Giza sunt singura minune a lumii antice încă în picioare și sunt într-adevăr o șocantă lucrare, gândindu-te că au fost construite cam acum 4500 – 4600 de ani. Sunt cele mai vechi minuni ale lumii antice și singurele încă în picioare, străbătând mileniile. Piramidele sunt, de fapt, niște monumente funerare (da, imense, dar morminte) ale unor faraoni. De fapt, în complexul de la Giza nu se află doar cele 3 piramide clasice ale lui Keops, Kephren și Mykerinos, ci și alte câteva piramide mai mici construite pentru consoartele lor – nu era destul loc și pentru neveste. Piramidele șochează prin amploarea lor, dar nu pot spune că sunt o minune a artei – nu sunt pictate, sunt doar gigantice. Dar evident că merită să fie vizitate. Ele pot fi observate și în interior (când am fost eu în septembrie 2023, erau deschise piramidele lui Keops și Mykerinos, cea mai mare și cea mai mică dintre piramidele faraonice), dar, în general, este deschisă câte una pe an, prin rotație. Biletele se pot achiziționa la intrare și tot acolo trebuie cumpărate biletele pentru vizita în interior. Atenție, nu se mai acceptă cash la nicio intrare din Egipt pentru principalele monumente, așa că toate sunt achiziționate cu cardul.

Pe lângă ajungerea la doi pași de piramide sau de Sfinx, există un punct de panoramă a întregului complex. Aici (ca de altfel și de lângă piramide), poți să te plimbi cu cămila sau într-o caleașcă trasă de cai, așa că să aveți și cash!

Muzeul Egiptean – clasicul muzeu egiptean deschis de englezi în 1901 pentru a prezenta lumii comorile Egiptului Antic. Dar, evident, după un secol, vechiul muzeu nu mai este potrivit – numeroase noi comori au fost descoperite, așa că aparent doar 5% din patrimoniu ar putea fi expus în muzeu – care când l-am văzut ultima oară în 2009 arăta mai degrabă ca un depozit de antichități, pentru că muzeografii încercau să expună tot ce e mai de soi. Cândva, de prin anii ’90 ai secolului trecut, au început discuțiile pentru un nou muzeu egiptean, iar proiectul a fost început în 2002. Planificat să fie terminat în 2010, nu este gata nici acum (octombrie 2023), dar se afla spre finalul construcției. Numeroase artefacte au fost mutate deja în muzeul nou construit la doi pași de Piramide (de altfel, din muzeu, vei avea panorama piramidelor), iar costul muzeului este oficial de 1 miliard dolari. Cum ziceam, câteva sute de milioane au dispărut, dar și așa, vă dați seama cum va arăta un muzeu în care s-au investit pe bune 500 sau 600 de milioane de dolari! La data ultimei mele vizite, vechiul Muzeu Egiptean din buricul târgului era cam goluț, dar încă are expuse obiectele găsite în mormântul lui Tutankhamon. În mod straniu, mumiile faraonilor care în trecut se aflau într-o sală specială în Muzeul Egiptean nu au fost mutate în Marele Muzeu Egiptean, ci într-un alt muzeu – al Civilizației Egiptene, construit la vreo 20 km de Marele Muzeu. Așa că în curând pregătiți-vă să descoperiți comorile Egiptului Antic într-un muzeu cu adevărat… faraonic).

Citadela – aici s-a aflat sediul puterii Egiptului în perioada Evului Mediu până prin secolul al XIX-lea. Construită pe un deal care domină zona, citadela a fost sediul sultanilor mameluci, dar și al guvernatorilor otomani și a fost construită pentru a se apăra de atacurile cruciaților. Sincer, mi se pare inexpugnabilă. Dacă a fost martora puterii și strălucirii mamelucilor, tot citadela a fost martora dispariției lor – Muhamad Ali, albanezul din Kavala (Grecia de azi) care practic a făcut Egiptul independent (de facto, nu de jure) a decis să lichideze clasa mamelucilor (aceștia au fost un soi de cavaleri islamici, copii-sclavi care intrau în armată și ajungeau să dețină proprietăți imense și puterea – marea majoritate nefiind egipteni, ci greci, albanezi, unguri, georgieni, ceceni etc.), omorând aproape 1000 din ei la o mare petrecere în citadelă. Tot aici, se află una dintre cele mai spectaculoase moschei din Cairo – moscheea Muhamad Ali, construită tot de fondatorul Egiptului modern, inspirându-se din Moscheea Albastră din Istanbul. Din spatele moscheii, aveți o panoramă absolut fabuloasă a orașului.

Zona coptă – copții sunt creștinii Egiptului și reprezintă cam 10% din populația țării (mulți susțin că dețin cam 30 – 40% din avuția națională). După ce Octavianus Augustus a pus capăt dinastiei grecești a Ptolemeilor după sinuciderea Cleopatrei, Egiptul a devenit o provincie a Imperiului Roman, o provincie deosebit de prosperă, trebuie să spunem. Ca în restul Imperiului Roman, după împăratul Constantin cel Mare a avut loc o creștinare accelerată, evident, cu sabia în mână și cu pumnalul în pieptul celor care s-au opus să renunțe la Zeus și Isis pentru Isus și Maria, așa că în momentul în care trupele califului musulman Omar au intrat în Egipt, cam toată populația era creștinată mai mult sau mai puțin profund. După ce Egiptul a fost ocupat de arabii musulmani, localnicii au trecut în masă la Islam pentru a beneficia de avantajele noii religii, dar o minoritate a rămas creștină până în prezent – copții sunt o ramură a Bisericii Estului, dar care s-a desprins din Ortodoxie acum mai bine de 1500 de ani din motive de interpretare a doctrinei creștine și, evident, politice. Copții susțin că Iisus este o singură persoană cu o singură natură (divină), în timp ce ortodoxia susține că Iisus este o singură persoană cu două naturi (umană și divină).

Ei bine, undeva în Cairo există o zonă unde se află concentrate principalele biserici copte. Zona coptă s-a numit încă din perioada persană „Babilon”, iar tradiția spune că Iosif, Maria și pruncul Iisus ar fi locuit aici în timpul fugii în Egipt. Faimoasă este așa-numita Biserică suspendată, construită pentru prima oară în secolul al IV-lea, imediat după legalizarea creștinismului, dar clădirile actuale datează din jurul anului 900, când a fost redată comunității creștine după ce a funcționat o perioadă ca moschee. Vei descoperi aici puțin cunoscuta religie coptă și asemănarea izbitoare cu ortodoxia – limba liturgică este copta, care aparent provine din egipteana veche (de aceea, copții susțin că sunt urmașii adevăraților egipteni), iar alfabetul folosit este cel grecesc, cu câteva litere introduse din alfabetul demotic (folosit, de asemenea, în Egiptul Antic – cel hieroglific era un alfabet sacru, cunoscut doar de cei aleși).

Moscheea Al-Azhar și orașul Islamic – Evident, Cairo are și el un oraș vechi, cu străduțe labirintice, și un bazar imens, demn de un oraș de 20 de milioane de suflete. Centrul orașului islamic este moscheea Al-Azhar, o moschee superbă, construita în 970, când Cairo a devenit oficial capitala Egiptului – numele provine din cuvântul „az-Zahra” (cea strălucitoare) – o poreclă dată și Fatimei, fiica profetului. În jurul moscheii, de-a lungul mileniului a apărut o școală coranică fundamentală pentru toată lumea musulmană, iar ora exactă în Islam se dă, de fapt, aici – fatwa, decretele date de marele imam de la Al-Azhar, sunt urmate cu sfințenie în întreaga lume musulmană (actualul mare imam, Ahmed el-Tayeb, este un tip extrem de liberal).

City of Dead / Orașul Morților este probabil una dintre cele mai stranii locuri din Cairo – aici se află de mai bine de un mileniu necropola. În tradiția musulmană, dar și în cea a Egiptului Antic, necropola era în afara orașului – chiar și zona Piramidelor din Giza era la o distanță oarecare de Memphis, capitala. Iar odată cu construirea orașului Cairo, dezvoltat de-a lungul Nilului, dar și la picioarele Citadelei, necropola era undeva lângă. Dar tot de secole, aici oamenii cu stare au decis să plătească nevoiași să locuiască pentru a apăra mormintele din ce în ce mai somptuoase și luxoase, iar aceștia s-au mutat, și-au făcut familii, copii etc. Așa că cimitirul este în zilele noastre un adevărat oraș între morminte – cu locuințe, magazine, moschei și, la un moment dat, am auzit că exista și un club. Din păcate, în planurile guvernanților de la Cairo acest City of Dead este o rușine, așa că, din păcate, există planuri de demolare sau evacuare. Citeam în presă prin august 2023 că s-a demolat câte ceva (am văzut chiar eu), dar City of Dead este parte din istoria, tradiția și povestea ciudată ale orașului). Eu sper că vor rezista

Piramidele de la Saqqara și Dashur. Oricât de vechi sunt piramidele de la Giza, ei bine, niste construcții atât de faraonice nu au putut fi construite fără să existe niște încercări anterioare. Ei bine, există piramide mai vechi decât tripleta faimoasă de la Giza și nu sunt deloc departe de Cairo. În plus, nu prea sunt vizitate, iar interiorul este semnificativ mai interesant decât în cazul Keops-Kephren-Mykerinos. Dacă în cazul marilor piramide clasice ai parte doar de un tunel în urcare spre o capelă interioară, în piramida turtită de la Dashur ai parte de numeroase schimbări – scări, tuneluri prin care te târăști, capele imense. Și bonus – nu e aproape nimeni! În timp ce la Keops poți sta la coadă și 20 de minute să intri în piramidă și nu vă închipuiți ce e înăuntru!

Cea mai veche piramidă este cea în trepte de la Saqqara, construită de faraonul Djoser în jurul anului 2650 î.Hr. Este o piramidă de câteva etaje cu dimensiuni diferite – nu are exact forma de piramidă, de aceea și denumirea de „în trepte” – în interior este probabil cel mai bine organizată piramidă – nu trebuie să mergi aplecat sau să te târăști prin tuneluri înguste, e luminată modern și spațiu gârlă.

Un alt faraon care a domnit destul de mult să construiască nu una, ci două piramide este Sneferu. Primei piramide i se spune piramida turtită, pentru că nu are deloc forma unei piramide, este turtită. De fapt, a fost o eroare a arhitecților, care probabil au plătit-o cu capul, așa că învățând din greșeli, Sneferu a ordonat construirea unei a doua piramide, care i-a ieșit – e la doi pași de piramida turtită și i se spune Piramida Roșie, pentru că are o culoare vag roșiatică la apus de soare. Aici a fost și locul de odihnă veșnică pentru Sneferu – doar nu era să se cazeze în cea ratată. Dar cea ratată este și cea mai interesantă – labirintul de tunele și capele duce la o aventură greu de uitat – e considerată cea mai interesantă piramidă la interior și, de ce nu, la exterior. În plus, nu costă nimic să le vizitezi în interior – costă doar intrarea generală.

Imagini Cairo

5000 ani de istorie…

Vegheate de Sfinx

si de camile…

Intrarea in Marea Piramida

Si coada de rigoare 🙂

Piramida lui Kephren

Marele Muzeu Egiptean va oferi o panorama de neuitat asupra Piramidelor

Dar pana una alta, doar vechiul Muzeu Egiptean poate fi vizitat

Unde mai sunt anumite comori ale Egiptului Antic

Inclusiv Tezaurul lui Tutankhamon

Dar multe spatii expozitionale sunt acum goale

Exponatele fiind deja mutate in Marele Muzeu Egiptean

Moscheea Muhamad Ali inspirat din Moscheea Albastra de la Constantinopole

Inclusiv interiorul

Panorama orasului-mamut Cairo de la Citadela

Moscheea Al-Azhar de unde se da ora exacta in Islam

Unic in Cairo: City of Dead

Prima piramida – Piramida in trepte al lui Djoser

In interiorul ei

Prima incercare nu a fost reusita – Moscheea Turtita de la Dashur

Dar interiorul e memorabil !

La capatul drumului

Piramida Rosie – cea terminata de Sneferu

Urci ceva pana la intrare …