Catedrala Ortodoxa Sf. Sofia – Istanbul

Timp de 1600 de ani, Istanbulul a fost cunoscut mai degrabă sub numele de Constantinopol, orașul împăratului Constantin a fost capitala de imperiu care s-a întins peste trei continente – Europa, Asia și Africa. Atât Imperiul Bizantin, cât și Imperiul Otoman au fost unele dintre cele mai mari și bogate state ale vremii. Sigur, au existat și perioade de decădere, sigur, orașul a fost jefuit temeinic în 1204 de bogățiile strânse timp de aproape un mileniu, dar timp de 1600 de ani au fost strânse aici bogății fără număr. Și, într-adevăr, orașul de pe malurile Bosforului adăpostește astăzi niște comori arhitecturale de prim rang. Sigur, fiind capitală atât de mult timp, te-ai fi așteptat să fie o sarabandă de palate somptuoase, vile impozante și numeroase lăcașuri de cult inegalabile, dar, deși indiscutabil sunt numeroase urme spectaculoase ale trecutului, orașul nu îți dă senzația că a avut o astfel de istorie glorioasă. În schimb, atmosfera din Istanbul este cuceritoare – are o viață activă, are o atmosferă veselă, tot acest du-te vino de pe străzile și bulevardele Istanbulului, mirosul bucătăriei orientale, aburii de cafea turcească, totul face din Istanbul o destinație de neuitat. Și de revenit din nou și din nou, și din nou.

Când să mergi în Istanbul

Practic, nu este nicio perioadă a anului în care să nu mergi pentru nimic în lume în Istanbul. Vara poate fi extrem de cald, dar căldura este estompată de briză, iarna poate fi neașteptat de frig, iar prin lunile decembrie – ianuarie, de-a lungul Bosforului este un vânt de te spulberă, însă în principiu din martie până pe la început de noiembrie este o perioadă bună de vizitat. Din nou, probabil în perioada iulie-august poate fi pentru mulți inconfortabil de cald, dar, cum ziceam, briza îndulcește căldura toridă.

Cum ajungi în Istanbul

Cu avionul, foarte simplu. Turkish Airlines zboară din Bucureşti, Cluj-Napoca și Constanța direct spre Istanbul, TAROM și Fly Pegasus zboară din Bucureşti la Istanbul, iar Wizz Air zboară de la Iași la Istanbul. Pentru iubitorii transportului terestru, există numeroase autobuze care leagă diverse colțuri din România cu Istanbulul, iar cu mașina faci cam o zi din sudul României – depinde foarte mult de cât stai prin vămi.

Viza Turcia

Cetățenii români nu au nevoie de viză pentru a vizita Turcia, dar au nevoie de un pașaport care să fie valabil cel puțin 150 de zile de la data intrării în Turcia și să aibă o filă goală (pentru ștampilare). Se acceptă și pașapoartele temporare, dar, ATENȚIE, să aibă data de expirare mai mare de 150 de zile.

Asigurare Turcia

Este necesar să ai o asigurare de călătorie pentru a evita plata unor cheltuieli de multe ori imense, în caz de incidente nedorite. În Istanbul există mai multe spitale și policlinici private cu servicii de calitate și aparatură de vârf, dar prețurile sunt pe măsură. Poți evita aceste cheltuieli pentru un tarif ceva mai ieftin decât o masă pentru doi în București. Eurolife FFH oferă asigurări de călătorie cu decontare directă (adică nu scoți tu banii din buzunar în Turcia și îi primești când te întorci acasă, ci Eurolife se decontează direct cu spitalul / policlinica / cabinetul medical), poți apela chiar și la telemedicină (să iei legătura prin telefon, WhatsApp sau alte mijloace cu un doctor din România, pentru consult).

Fă asigurarea aici –>  https://www.eurolife-asigurări.ro/asigurare-călătorie

ATENȚIE: Dacă folosești codul IMPERATOR10, plătești cu 10% mai puțin pentru asigurarea de călătorie.

Ce să faci în Istanbul

Catedrala Ortodoxă Sfânta Sofia – Superlativele pălesc în fața celei care a fost timp de aproape 1000 de ani cea mai mare catedrală creștină din lume – a fost detronată abia în 1520, când a fost terminată Catedrala din Sevilla. De afară, zici că este un munte impunător, ca o cetate de necucerit, iar în interior, cu un pic de imaginație trebuie să-ți dai seama cum arăta când era complet tapetată în mozaicuri aurite, cu icoane și cruci de aur. Se spune că trimisul ducelui Vladimir al Rusiei Kievene care a asistat la o slujbă religioasă a crezut că a ajuns în rai – „nu știam dacă eram încă pe pământ sau ajunsesem în rai”, i-ar fi spus, așa că Vladimir a decis să se convertească la creștinismul de Constantinopol. Din nefericire, mozaicurile au fost distruse de năvălitorii turci, doar câteva rămânând (au fost salvate pentru că s-a vopsit cu alb peste ele) și îți pot da o anumită idee asupra splendorii din perioada împăraților bizantini.

Moscheea Sultanahmet (sau Moscheea Albastră) – construită vizavi de Catedrala Ortodoxă Sf. Sofia ca un soi de provocare că și turcii musulmani pot construi o minune arhitecturală, moscheea a fost edificată, după cum îi spune numele, de sultanul Ahmed, între 1609 și 1616. Ahmed a fost primul sultan care a întrerupt tradiția ca la urcarea pe tron să-și ucidă frații pentru a nu emite pretenții asupra imperiului. Ca idee, tatăl său, Mehmed III, și-a ucis 19 frați la urcarea pe tron și un fiu în timp ce era sultan. Moscheea Albastră are 6 minarete, fix câte avea Moscheea de la Mecca în acel moment – este aproape sigur că „greșeala” a fost intenționată și Ahmed și-ar fi dorit ca nimeni să nu fi remarcat, dar nu a avut succes – vestea că noua moschee a sultanului are fix același număr de minarete precum moscheea sacră a Islamului a inflamat spiritele în Istanbul – așa că Ahmed a dat vina pe arhitect și a ordonat să se mai construiască un minaret la Mecca, să fie 7, cu una mai mult decât moscheea sa. Principala sa soție a fost o grecoaică din Insula Tinos, pe atunci controlată de Veneția, fiică a unui preot ortodox.

Marele Bazar – în momentul în care sultanul Mohamed II a cucerit Constantinopolul, orașul era o ruină, o umbră a strălucitoarei capitale bizantine – în interiorul zidurilor până atunci impenetrabile mai viețuiau încă 50.000 de locuitori, deși orașul la un moment dat avusese aproape un milion de suflete. Așa că imediat după cucerire, Mohamed a ordonat popularea orașului cu turci aduși din Antiohia și construirea Marelui Bazar, pentru a impulsiona viața economică. Marele Bazar a început să fie construit în 1456, la trei ani după cucerirea orașului, și terminat în 1461. Se pare că înainte de a pleca în campania contra lui Vlad Țepeș, sultanul Mohamed a trecut prin bazar pentru ultimele cumpărături. Marele Bazar a fost unul dintre primele malluri din istorie. Astăzi, bazarul este format din 61 de străzi acoperite și 4.000 de magazine, având între 250.000 și 400.000 de vizitatori zilnic. Dacă credeți că este un bazar pur turistic, va înșelați – imensa majoritate a cumpărătorilor locuiește în Istanbul.

Bazarul Egiptean (Misir Carsisi) – dacă tot sunt la capitolul bazare, nu îl pot uita pe bazarul de mirodenii, aflat la doi pași de podul Galata de peste Cornul de Aur. Spre deosebire de Marele Bazar, unde găsești produse nealimentare, aici, dimpotrivă, exceptând obișnuitele suvenire turistice, se găsesc doar produse alimentare – condimente multicolore, rahat delicios, arome orientale. În afara bazarului acoperit, se găsește chiar o piață autentică având carne, brânzeturi și fructe. Dacă ajungeți la finalul iernii / începutul primăverii, cumpărați căpșuni – sunt minunate !

Palatul Sultanului – Topkapi – aici s-a aflat centrul puterii otomane timp de secole – de la mijlocul secolului al XV-lea până în 1856, a fost reședința celui mai puternic om din imperiu, a sultanului, și a numeroasei sale familii. Este construit în spatele Catedralei Sfânta Sofia, pe un pinten de deal ce oferă o panoramă superbă asupra Cornului de Aur, Bosforului și Mării Marmara. Marele Palat Sacru al Împăraților Bizantini a fost puternic afectat de cruciații care au ocupat și jefuit Constantinopolul în 1204 și, deși a continuat să fie reședința împăraților – atât a celor latini, cât și a celor bizantini, care au eliberat orașul șase decenii mai târziu – a fost lăsat în ruină. Ultimii împărați bizantini au locuit în palatul Vlachernae (da, numele pare să vină de la vlahi). Când Mohamed a cucerit Constantinopolul nu a găsit niciun palat demn pentru un sultan atât de important și a ordonat construirea unui palat în spatele Bisericii Sf. Sofia. Vechiul Palat Sacru al Bazileilor Romani a fost demolat, în locul lui fiind construită Moscheea Albastră. Merită să vizitezi palatul pentru istoria sa, artefactele expuse și panorame – nu te aștepta la un palat impunător sau incredibil de opulent, în mod surprinzător, este destul de „normal” – deși extrem de multe, clădirile nu sunt deloc înalte și sunt grupate în jurul a patru curți interioară – se pot vizita zonele publice –, unde sultanul ținea audiențe, primea soli sau se consulta cu vizirii, dar și zonele private – ale haremului sau personale. Foarte interesantă este zona cu relicve sacre legate de profetul Mohamed – sultanul otoman a preluat și titlul de calif, adică liderul musulmanilor din toată lumea, așa că aici vei găsi scrisori semnate de profet, mantaua, arme, dar până și un dinte sau fire din… barbă ! 24 de ore din 24, 7 zile din 7, un imam se roagă permanent în sala cu Relicve Sacre.

Tezaurul este plin cu niște obiecte de-a dreptul neprețuite – de la caftane ale sultanului, vizirilor și ambasadorilor la Diamantul Lingurarului (are 86 de carate și este așezat într-o montură sofisticată cu alte 49 de diamante mai mici – considerat cel de-al patrulea diamant ca mărime din lume). Dar pentru noi cel mai important obiect din tot palatul este sabia lui Ștefan cel Mare – aflată într-o cameră plină de săbii care mai de care mai sofisticate, bătute în pietre prețioase. Sabia lui Ștefan cel Mare este cea mai modestă – se vede că a fost un instrument de muncă (cine știe câte capete a tăiat și câte corpuri a înjunghiat), celelalte săbii expuse fiind doar pentru paradă. Sabia lui Ștefan cel Mare este simplă, cu un mâner încrustat cu bourul Moldovei și inscripția în slavonă „Io Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei”. Sabia, făcută din oțel de Toledo, a fost făcută cadou de Papa Sixt al VI-lea după bătălia de la Podul Înalt. Deși nu se știe 100% cum a ajuns aici, cel mai probabil sabia a fost luată de sultanul Soliman Magnificul după ce a cucerit Cetatea Sucevei și a capturat întregul tezaur al Moldovei după ce a intrat nestingherit în cetate – portarul Sucevei, hatmanul Mihu, l-a trădat pe Petru Rareș, care în loc să își demonstreze calitățile într-o bătălie care ar fi fost fără egal în istoria noastră (se pare că Petru reușise să strângă aproape 40.000 de oșteni, cel mai mare număr în istoria noastră medievală), a trebuit să se refugieze în Transilvania. Sultanul Soliman nu a dorit să-și bată cuie în pantofi, transformând destul de puțin dezvoltata Moldovă într-un pașalâc, așa că a jefuit tot ce se putea și l-a instalat în jilț pe Ștefan Lăcustă, un nepot al marelui Ștefan).

Turnul Galata – aflat dincolo de Cornul de Aur, în zona fostei colonii genoveze a Galatei, a fost construit în 1348 și la momentul respectiv a fost cea mai înaltă clădire din orașul imperial. Colonia genoveză a fost desființată în 1453, odată cu căderea Constantinopolului, iar zidurile de apărare ale Galatei au fost demolate – a rămas doar turnul, care a jucat rol de pușcărie, dar și de foișor de foc. Se pare că de aici și-a pornit zborul Hezarfen Ahmed Celebi, care ar fi survolat Bosforul în 1638, cu niște aripi artificiale. Sultanul Mehmed, care a asistat la zbor, i-a dat o pungă imensă cu galbeni și a decretat: „Omul acesta este ciudat. Să facă tot ce își dorește. Nu este corect să te înconjori de astfel de oameni”. Și l-a exilat în Algeria.

Astăzi, poți urca în vârful turnului cu ajutorul unui lift modern și să ai parte de o panoramă absolut excepțională – într-o zi clară, poți vedea o bună parte din Bosfor, zona Galatei, fosta colonie genoveză și Peninsula Istorică, dar și celebrul Corn de Aur.

Strâmtoarea Bosfor – Istanbul este considerată că se întinde pe două continente – pe malul estic al Bosforului se află Asia, iar pe cel vestic, Europa. Numeroase vase de croazieră pleacă din zona Eminonu pe Bosfor în sus și în jos, în general mergând până la al doilea pod de peste Bosfor. Dacă ai mai mult timp la dispoziție, ți-aș recomanda să iei un vapor – transport în comun care merge până, hăt, la vărsarea Bosforului în Marea Neagră, la cetatea Anadolu Hisari. Construită în 1393 de sultanul Baiazid Fulgerul pentru a putea controla traficul pe Bosfor, astăzi cetatea domină toată zona nordului a strâmtorii, oferind o panoramă de neuitat (eu am fost în 2001 și nu am uitat-o). Sub cetate se află niște restaurante pescărești excepționale. De-a lungul Bosforului, poți admira palate somptuoase, vile elegante, cele trei poduri intercontinentale, cetăți și o metropolă cum alta nu e.

Insulele Prinților – aflate în Marea Marmara în dreptul zonei asiatice din Istanbul, cele patru insule au fost timp de secole un soi de Siberie a Imperiului Bizantin – aici erau exilați prinții prea ambițioși și prințesele cele mai neastâmpărate. Cea mai mare insulă se numește Buyukada, care este absolut savuroasă – plină de clădiri istorice în special din secolul al XIX-lea, vile și palate fastuoase, clădiri cu fațada din lemn și foarte multă liniște. De decenii, mașinile au fost interzise pe insula Buyukada și transportul se făcea doar pe jos, pe biciclete sau în calești trase de cai, ca în vremurile de demult. Din păcate, în 2019, sub presiunea unor asociații de protecție a animalelor, caleștile au fost interzise, iar caii transformați în salam sau vânduți în Irak, probabil pentru a fi folosiți în agricultură. Din cei 1.200 de cai superbi care trăgeau calești pe Buyukada, au mai rămas circa 100, care sunt închiși într-un grajd al municipalității. În locul cailor, acum se pot folosi doar mașini electrice – nu am mai fost în Buyukada de când caii au dispărut, dar, indiscutabil, o bună parte din șarmul retro al așezării a fost distrus. Aștept introducerea dronelor fără pilot.

Știu, ar mai fi zeci și sute de atracții – de la Palatul Dolmabahce la Patriarhia Ortodoxă din Fanar, de la străduțele din Laleli la Cafeneaua Dimitrie Cantemir, de la strada pietonală Istiklal Caddesi pe care trece încă un tramvai retro la zidurile orașului bizantin… aș mai putea scrie volume întregi. Dar ți-ar trebui și săptămâni întregi pentru a te bucura de Istanbul – Constantinopol, veche capitală imperială timp de 1600 de ani.

Dacă ați mai făcut lucruri interesante prin Istanbul, v-aș fi recunoscător dacă le-ați adăuga mai jos, la comentarii!

Imagini Istanbul

Catedrala Ortodoxa Sf. Sofia (vazuta din lateral)

Si dinspre Marea Marmara

Cum arata cand era toata mozaic !

Moscheea Albastra – Sultanahmet

Marele Bazar

De toate pentru toti 🙂

Mirodenii in Bazarul Egiptean

Un adevarat spectacol vizual

Intrarea la Topkapi

De aici a fost condus Imperiul Otoman timp de 4 secole

Turnul Galata, cu un „cap” peste vecini

Croaziera pe Bosfor

La intrarea in Bosfor – Moscheea Dolmabahce

Vile pe malul Bosforului

Pe vremuri, in Buyukada

Dupa nebunia din Istanbul, in Buyukada, te izbeste o liniste …

Pe aici sta lumea buna

Nu, nu e demonstratie. E sambata seara pe Istiklal Caddesi, strada pietonala comerciala din Istanbul 🙂