Sa gasesti un loc pe superba insula Boracay in perioada Anului Nou este o incercare destul de grea. Ori iti rezervi cam cu jumatate de an inainte sau si mai bine ori trebuie sa scri la cateva zeci de hoteluri sau guesthouse-uri. Cum eu m-am trezit cam prin septembrie ca am vrea sa ne ducem de Anul Nou in Filipine, am trebuit sa trimit zeci de mailuri… Am primit raspuns pozitiv de la cateva locatii, dintre care cea mai frumoasa parea sa fie Hotel Hannah… in plus, raspunsurile prin mail veneau destul de prompte… iar alegerea s-a dovedit excelenta !
Insula Boracay este principalul punct de atractie turistica a Filipinelor. Este renumita prin superba plaja alba care i-a inspirat pe creativii filipinezi s-o denumeasca parafrazand un slogan celebru din marketingul berii – “probably the best beach in the world”, dar si ca un centru de prim ordin pentru practicarea wind-surfingului. Este o insula relativ mica (latimea poate ajunge si sub un kilometru, iar lungimea e de cativa kilometri buni),are forma unui os imens (doua dealuri la cele doua capete, dar partea centrala este plata si ingusta) dar, surprinzator are parte de doua micro-climate pe cele 2 plaje aflate la doar 800 metri una de alta – daca pe White Beach, valuri molcome si o briza usoara mangaie sutele de turisti, pe cealalta parte, bate un vant de te spulbera – spre marea fericire a wind-surferilor care creaza un spectacol deosebit.
Dar sa revin la Hannah. Inainte de a ajunge in Boracay, am fost extrem de dezamagit ca nu am gasit vreun hotel situat fix pe plaja. Dupa aceea, m-am felicitat – pe plaja este permanent un du-te vino, muzica, restaurante, un carnaval permanent… si parca mi-ar place cand dorm sa fie liniste . Hannah nu este pe plaja… Dupa ce treci de primul rand de cladiri de pe plaja, imediat ai parte de soseaua care strabate insula de la Sud la Nord. Dupa aceea, mai mergi inca vreo 200 metri si pe o alee linistita sub un deal plin de palmieri, gasesti hotel Hannah.
Ce ne-a impresionat de la inceput au fost gazdele noastre. Hotel Hannah nu este un hotel, este o pensiune de familie. Staff-ul hotelului e format din familia Murillo – tatal, Jose Antonio, mama, Marissa, fiica, Hannah si fiul, Paolo. Ati ghicit, numele hotelului vine dupa numele fiicei – Hannah. Familia, provenind din Manila au hotarat sa deschida un guesthouse in Boracay unde au cumparat pamant si au deschis primele bungalow-uri inca din 1993, intr-o vreme in care Boracay nu prea avea current electric si nici strazi asfaltate. Intre timp, atat Boracay cat si hotelul Hannah s-au modernizat si cu incepere din anul 2002, a devenit un adevarat hotel care acum are 15 camere, dar continua sa aibe acelasi spirit de familie. Adevarul este ca simti asta de cand intri in receptie unde esti intampinat cu un welcome drink.
Camerele sunt spatioase si au un aer original localnic – nu este un hotel care poate sa fie oriunde in lume, este un mediu cu adevarat filipinez. La receptie, gasesti si niste tablouri pictate de un filipinez care a primit un premiu in foarte artistica insula Bali (de fapt, nu pot sa nu remarc ca sunt pictate in cel mai pur stil balinez).
Micul dejun il luam la receptie in compania familiei Morillo. Cel mai distractiv a fost cand l-am invatat pe Jose Antonio sa pronunte cuvantul “Neatza”. Si pentru ca eram 4, dintre care 3 de dincolo de Carpati (iar eu, pe sfert, ardelean), l-am invatat sa pronunte de fapt “Niatza”… :). Asa ca fiecare mic dejun era condimentat cu salutari de “Niatza”. Intre timp, am aflat ca cei de la Hannah au preluat o cafenea pe malul marii, Café Casita unde acum se serveste micul dejun.
Din pacate, Hannah nu are o gradina prea mare, dar, suntem doar in Filipine – verdeata si flori cresc luxuriant pe orice petic de pamant. Iar pe aleea care duce spre Hotel Hannah, e plin de flori, inclusive orhidee.
O sa ma intrebati de preturi. Noi am stat de Anul Nou, cand preturile sunt la nivelul maxim – 60 euro pentru o camera dubla. Dar atunci Boracay-ul e luat cu asalt de mii de turisti, majoritatea filipinezi, dar si cativa straini si greu gasesti locuri. In afara acestei perioade, preturile scad.
Va recomand sa va duceti pe aceasta insula din Filipine. Este superba. Iar in caz ca ajungeti la Boracay, salutati-I pe Hannah, Paolo & co din partea prietenilor lor din Romania !
Site-ul hotelului: https://www.hannahhotelboracay.com/hannah.html
Cum ajungi acolo
Nu e foarte usor. In primul rand, trebuie sa ajungi la Manila sau Cebu. Din Europa, sunt doar cateva curse spre Manila (cred ca doar KLM-ul zboara direct), in schimb exista mult mai multe posibilitati sa ajungi in Hong Kong, Kuala Lumpur sau Singapore si de acolo poti continua calatoria cu low-cost-ul filipinez Cebu Pacific. Din Manila sau Cebu, trebuie insa sa zbori mai departe spre micul aeroport Kalibo, aflat pe insula de langa Boracay (Boracay e prea mica sa cedeze o parte din teritoriu pentru un aeroport) si de acolo, traversezi bratul de mare cu un ferry boat.
Viza
Pentru Filipine, nu ai nevoie de viza daca stai sub 21 zile. In caz ca vrei sa stai mai mult, poti cere o viza de la Ambasada Filipinelor din Bucuresti
Cand sa te duci
Temperatura este relativ constanta tot timpul anului, diferenta fiind intre cantitatile de precipitatii – exista doua anotimpuri – ploios ce se suprapune cu vara noastra si cel secetos care se suprapune cu iarna noastra. In timpul Anului Nou, pot fi zile ploioase (noi am avut parte de 1 zi si ceva de ploaie din cele 5 care le-am petrecut pe insula), lunile cele mai insorite fiind februarie si martie.
Ce mananci
Boracay este statiunea numarul 1 dintr-o tara destul de cosmopolita si americanizata. Deci in Boracay, poti manca atat hrana locala, asiatica, dar poti sa traiesti mult si bine mancand numai mancare occidentala… Sunt practic, sute de restaurante cu meniuri diverse si gustoase.
Hotel Hannah
orhidee
Hannah la receptie
Arta filipino – balineza
Camera
Balconul
Micul dejun
Impreuna cu clanul Murillo
Hannah si mama ei la receptie
Niatza !
Plaja din Boracay
Apus de soare la Boracay
Soseaua principala de pe insula
La revedere !
Cam greu de ajuns omule – mie imi este tare lene, doar sa ma gandesc si deja obosesc. In rest, foarte misto povestit, ca de obicei. Thx !
Da, ai dreptate, accesul in Filipine nu e asa de usor ca in Thailanda sau alte parti… dar merita 🙂
Wow lovely photos. There a good environment there mostly at nightlife. There more things to do, and freshly seafood. How is your vacation, is it great?
Tanya Gemarin
It was an excellent holliday… not only in Boracay, but in other parts as well – Cebu, Bohol, Manila and North Luzon
salutare,
noi mergem in boracay in februarie (suntem cam 4) 2013. Zi-mi te rog ptr buget, cum e cu camerele si cu papa/bauturile pe acolo? cam cat ar fi nevoie ptr 1 pers/zi mancare + bautura + cazare, ca sa facem un buget?
Multam,
Mihai
Saluti. Eu am fost de anul nou 2008. De atunci, am auzit ca preturile s-au dublat sau triplat cel putin. Probabil nici chiar in halul asta, dar e o destinatie destul de scumpa pentru Asia. Nu mai retin amanunte… arunca si tu o intrebare asa pe mail la cei de la Hannah si daca vrei ceva mai exotic, vezi si Casa Timisoara: http://www.casatimisoara.com/index.html Este a unei filipineze care a locuit in Timisoara de unde si numele 🙂
Buna seara. Mergem si noi (adica eu si iubita mea) in Boracay in octombrie. Vom fi oricum „in zona”, adica in Malaezia, si ispita e mare…
Cum se ajunge, concret, de la aeroportul din Kalibo in insula Boracay? Iar in insula cu ce te poti plimba, de exemplu de la Station 2 la Puka Beach ? Nu suntem fani biciclete sau motociclete, am avea nevoie de un tuk-tuk sau o masina.Au asa ceva pe acolo? Multumesc mult.
Din Kalibo, exista un autobuz care merge pana la Caticlan pe malul apei, vis-a-vis de Boracay. De acolo, iei ferry boat pana in Boracay, iar de acolo tuk tuk spre hotelul tau. Prin Boracay, poti gasi si masini si tuk tukuri, dar de preferabil tuk tukuri.