Burj-al-Arab, hotelul de 7 stele sau de milioane de dolari in marketing ?

Daca iei Taromul spre Dubai, poti sa ai sansa sa te intalnesti cu un prieten mai fitos care o sa-ti comunice pe un ton superior cate ore si-a planificat sa petreaca in “Mall of the Emirates” (da, ala cu partia de schi !), ce shopping-uri senzationale va face si in ce hotel de 5 stele va sta. Te va intreba desigur unde stai tu si daca nu stai in mai stiu eu ce Mariott sau Hyatt, poti folosi urmatorul raspuns “Daca nu stai in Burj-al-Arab, este irelevant in ce hotel stai in Dubai, poti sa dormi si in aeroport”… Sigur functioneaza !

Ei bine, dupa ce v-am povestit despre guest house-uri de 2 euro din Nepal sau India, v-am plimbat prin camerele de 4 metri patrati din Chungking Mansions sau v-am relatat cum am inghetat in cortul de la Everest Base Camp, ei bine, e timpul sa recunosc – da, am fost si in Burj-al-Arab ! Nu va inflacarati, nu am dat 800 euro pe noapte sa dorm in cea mai mica camera din hotel, am fost doar sa iau masa si sa vizitez ceea ce multi considera ca fiind cel mai tare hotel din lume.

Asa cum va asteptati, nu oricine se poate plimba prin Burj-al-Arab. Trebuie fie sa stai acolo, fie sa fi invitat de vreun oaspete al hotelului, fie sa fi ruda sau prieten cu vreun seic local… Dar, dupa ce mi-am consultat agenda telefonica, am realizat ca nu stiu pe nimeni care sa indeplineasca aceste conditii, asa ca am recurs la ultima solutie – am facut rezervare la unul din restaurante.

Ca sa rezervi o masa, trebuie sa indeplinesti doua conditii – sa dai telefon si sa ai noroc sa gasesti o masa disponibila (deci, ar trebui sa fi destul de flexibil in ceea ce priveste ora) si sa te imbraci in consecinta – adica fara blugi si adidasi, fara pantaloni scurti si sandale (chiar daca sunt Calvin Klein), iar daca esti tipa fara bikini la suprafata sau vedere spre piercingul din buric… pantofi, camasa, pantaloni, chiar si o jalabia merge, rochie. Am reusit sa rezerv o masa in restaurantul cu profil pescaresc din subsolul hotelului, da, acela la care te duci cu un soi de submarin (cand am fost eu, era insa stricat, dar poti sa mergi linistit si pe jos, pe sub un perete de sticla prin care vezi sute de pesti).

Ca sa ajungi la Burj-al-Arab, puteam sa comandam si un Rolls Royce sa fim adusi in style, dar am aflat prea tarziu, asa ca am venit cu un taxi obisnuit care ne-a lasat la intrare – de fapt la vreo 500 metri de hotelul propriu-zis in fata water park-ului Wild Wadi unde un cerber cu ochelari de soare mi-a cautat numele pe lista de oaspeti care pot intra in atat de exclusiva cladire… si cum eram pe lista, iata-ne pe podetul care leaga Burj-al-Arab de continent (hotelul e construit pe o insula artificiala la doi pasi de plaja).

Nu pot insa sa nu recunosc ca exteriorul hotelului este remarcabil – versiunea modernista a unui dhow, celebra barca traditionala arabeasca folosita de Sindbad marinarul si de atatea generatii de navigatori arabi… Nu numai ca e de mare senzatie, dar si de bun gust… Undeva deasupra intrarii, suspendat pe la etajul 25, se afla heliportul pe care au jucat candva tenis Agassi cu Federer…. Fix in fata intrarii (relativ modesta totusi, aduce mai repede cu intrarea intr-un mall mai micut), poti admira cateva frumoase bestii abandonate de stapanii lor dusi sa bea vreun cocktail sau sa manance ceva – desigur, e vorba de bestiile numite Rolls, Ferrari sau Bentley…

Odata intrat in hotel, insa, remarci ca exteriorul este mult peste interior… Cum intri, te “loveste” un munte de fantani arteziene aurite (deh, seicului ii place orice e cu aur), de apa sarind sprintar in toate partile (obsesia multi-seculara a potentatilor arabi au fost fantanile, atat timp cat apa este atat de rara prin partile acelea de lume). In dreapta si stanga, un imens perete – acvariu prin care se plimba inghesuiti mii de pesti si mai ales niste scari rulante care te duc la nivelul urmator, iar tot peisajul este completat de niste coloane gigantic sugerand niste frunze gigantice de aur… dupa modernismul remarcabil al exteriorului intri intr-un interior cam kitsch unde cantitatea de aur nu conteaza… In fine, urcam la etajul receptiei unde mai dai si de niste magazine care nu pot vinde ceva ce nu are vreun diamant atasat sau nu e aurit – indiferent daca este vorba de vreo rochie sau telefon mobil. Peste tot, insa te urmaresc fantanile si zgomotul linistitor al apei… Imi ridic privirile in tavan… daca treci cu privirile peste stalpii de aur, ei bine, gasesti un joc architectural deosebit.

Te poti plimba cu liftul pana la etajul 27 unde se afla Skyview Bar, dar nu am putut bea nici o Cola ca inca nu era deschis. Oricum, din liftul cu ziduri de sticla am putut vedea de departe unul din elefantii albi ai seicului din Dubai, prima insula artificiala in forma de palmier (in constructie, mai sunt vreo doua, plus celebrul proiect “The World” care a bagat emiratul in incetare de plati asta-toamna, un nou tsunami pentru finantele mondiale…). Daca te plimbi cu liftul, fa insa pozele repede, pentru ca liftul se misca cu viteza de 6 metri pe secunda ! Ne-am mai invartit pe opulentele culoare ale hotelului, am mai tras poze si am mai filmat una, alta si cum nu puteam sa intram sa vedem nici una din camerele hotelului pana la urma ne-am dus la restaurant… Oricum, inteleg ca majoritatea clientilor sunt miliardarii rusi cu afaceri relativ dubioase … unul dintre ei a fost ucis intr-unul din apartamente, bagati un google “murder at the Burj” si veti afla amanunte…

Cum va spuneam, submarinul nu mergea asa ca hostessa ne-a plimbat cu un banal lift si pe niste culoare foarte similare cu acvariul din Osaka sau Singapore, cu pereti de sticla, inconjurati din toate partile de apa si de fauna marina. Din pacate, in restaurant era interzis fotografiatul, asa ca nu va pot oferi imagini din restaurantul submarin, ci doar din hotel. Nu pot sa nu remarc totusi serviciul de clasa – in primul rand atentia la detalii au facut sa avem nici mai mult, nici mai putin decat o ospatarita romanca, adusa special pentru ca sa ne simtim ca acasa (in jurul meu, se auzea insa multa rusa, iar ospataritele care-i serveau pe biznismenii rusi vorbeau fluent rusa)… Mancarea a fost excelenta, iar peisajul din jur era spectaculos… toti peretii erau transparenti si te simteai cu adevarat pe fundul marii, inconjurati de pesti… si nu numai, ca la un moment dat a aparut si un diver care spala giganticul acvariu pe dinauntru…. Am mai schimbat cateva cuvinte cu ospatarita care lucre de aproape 1 an la Burj si parea foarte multumita.

Am lasat cam 100 dolari pe masa si am plecat… Mi-am facut damblaua sa intru si in Burj… A meritat ? Cred ca da, este totusi imaginea simbol a Dubaiului si a Emiratelor in general. Si in general, nu vezi prea multe imagini din interior, ci doar silueta elegant a cladirii-dhow. As sta acolo ? De ce nu…, dar in nici un caz pe banii mei :).

Pe drumul spre Burj

Wild Wadi Waterpark si Burj-ul

N-ai ce comenta, arata excelent !

Hotel Jumeirah – in fata Burj-ului

Intrarea – nimic spectaculos

Fantanile de la intrare

Imensii stalpi de aur

Tavanul

Diamante pentru toata lumea !

Dovada – poza „yola” in Burj-al-Arab

Palmierul

Cea mai tare din parcare ?

Sau unul mai clasic ?

La revedere, Burj !

Comentarii

  • Doar atat, 100$, te-a costat haleala?

    Aditza 18 martie 2010 12:35 Răspunde
  • de persoana… am fost 2.

    Imperator 18 martie 2010 12:53 Răspunde
  • Nu mi se pare scump daca te gandesti ca este sub tariful de persoana la orice restaurant mai de fite de prin Bucuresti (orice de la Benihana, Yakimono, Balthazar, Heritage, etc).

    Nici hotelul nu mi se pare extrem de scump daca obisnuiesti sa stai la suite.. am verificat acum o suita (camera normale nu exista) intre 225 si 315m^2 este 1200 EUR / noapte. Cred ca as da banii pentru o noapte pentru o mica petrecere 🙂

    Tim 18 martie 2010 17:06 Răspunde
  • @ Tim – am vazut suitele cele mici si la 800 euro 🙂 Dar cred ca erau la oferta… Cand dai petrecerea, spune-mi in avans sa imi iau bilet de avion 🙂

    Imperator 18 martie 2010 17:20 Răspunde
  • Foarte tare plimbarea, in viata asta trebuie sa vezi de toate de la Everest la cele mai scumpe locuri, insa pozele langa masinile de lux da prost…

    tiestodj 18 martie 2010 21:34 Răspunde
  • Nu e marketing de milioane de dolari, stimabile. Chiar merita toti banii 🙂 Nu credeam ca o sa ajung vreodata ‘trup si suflet pentru companie’ oriunde as lucra, dar aici nu ma pot abtine. Mi se face pielea de gaina in fiecare zi cand merg ‘la munca’ 😀 Next time you’re in Dubai, go the extra mile and book a suite – it’s worth every penny. In august de Ramadan scad tarifele, fii pe faza 😉

    Tudorica Fara Frica 27 mai 2011 20:43 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii