Stiu, recunosc, a trecut vreo luna de cand am venit din Nepal si Bhutan si nu am scris inca nimic. Motivul este ca voiam sa termin serialul despre prima mea vizita in Thailanda, o tara incredibila in care ma voi duce din nou in curand, poate veniti si voi :), dar promit ca va voi povesti curand despre ce am vazut si ce experiente senzationale am avut…
Dar, asa, in avanpremiera, o sa va prezint cateva poze din aventura nepaleza – evident, am revazut magica Durbar Square din central Kathmanduului, ne-am sculat de vreo trei ori la o ora la care altii se culca, si asta pentru a vedea rasaritul de soare – la Nagarkot, unde am admirat panorama senzationala a zeci, poate sute de kilometri de Himalaya, la Swayanbunath, unde soarele s-a ascuns temporar printre nori, dar maimutele au dat un mega-show, sau la Sagarkot, unde ar fi trebuit sa fi vazut rasaritul pe Annapurna, dar n-a fost sa fie…
Am facut pentru prima oara rafting pe valea Trisuli, desi nu stiu sa inot, o experienta super pe care mi-as dori sa o repet candva. Am zburat cu un avionas (asa-zisul “light flying”) la 4.000 de metri pentru a admira masivul Annapurna, aparand maiestuos dintre nori, asta in timp ce altii din gasca au facut pentru prima oara in viata paragliding (sau parapanta, mai pe romaneste). Am admirat incredibila vale Trisula pe o sosea pe marginea prapastiei, am uimit politia rutiera din Kathmandu cand o coloana de vreo 20 de cicloricse cu turisti romani treceau prin intersectiile capitalei nepaleze in viteza “motoraselor” umane.
Am mers cu elefantul prin jungla in cautarea rinocerilor, dar nu am avut noroc sa-i gasim. Apoi, am luat-o pe jos, tot in cautarea rinocerilor, dar am avut noroc sa nu-i gasim, ca altfel trebuia sa invatam alergatul in zigzag cu un corn de rinocer nervos in spate…. Ne-am dat cu canoea prin jungle pe langa foarte rarii crocodili de Gange, iar seara am dansat cu dansatorii din partea locului dupa un spectacol destul de spectaculos.
Si in fine, ar mai fi multe, multe de povestit, dar promit ca la un moment dat o sa scriu serialul promis despre excursia in Nepal. Pana atunci insa as vrea sa va povestesc putin despre o noua expeditie prin Nepal si India, organizata de prietenii de la Explore Travel si Iulia.
Iulia este una din fetele care scriu la viajoa si este indragostita de India. A organizat evenimente de cultura indiana, la unul dintre ele chiar am fost invitat sa povestesc despre experientele mele indiene. In plus, a locuit si a calatorit cateva luni in India si e toba de zei, traditii si obiceiuri, stiind mai mult decat “Brahma, the Creator, Vishnu, the Preserver, Shiva, the Destroyer” :).
Ca si in cazul turei cu mine, programul este flexibil – aveti doua optiuni de zbor (low-cost cu Fly Pegasus si Air Arabia via Istanbul – Sharjah sau cu o companie clasica – Qatar Airways ori Turkish Airlines) si mai multe optiuni de program – puteti vizita doar Nepalul (1.390 de euro) sau India (1.600 de euro) sau amandoua (2.190 de euro). Mai multe amanunte puteti afla facand click aici !Excursia are loc in luna februarie, cand este o perioada foarte buna de vizitat India si Nepalul – nici prea cald, nici prea frig, fiind sezonul secetos!
Pe scurt, ce se va face in Nepal
O padure de pagode in Durbar Square, centrul Kathmandu-lui
Cu ciclo-ricsa prin Kathmandu
Sadhu in Piata Durbar
Swayambunath sau Templul Maimutelor
Iaca si maimutele !
Rasarit de soare peste Himalaya 🙂
Rafting pe raul Trisuli
Safari prin jungla calare pe elefanti
Iar la final, elefantii iti pot face baie 🙂
O oaza verde – Chitwan Paradise Lodge
Pod peste Trisuli
Light flying din Pokhara spre…
Annapurna
Si daca avionul in care am fost eu vi se pare cam mare, puteti gasi si unul mai micut 🙂
Sau, ma rog, sa faci parapanta… in tandem
Si sa revenim cu picioarele pe pamant pentru o incinerare
Pashupatinath, cel mai auspicios loc pentru incinerari din Nepal si unul dintre cele mai importante din toata lumea hindusa
Sau sa participi la o slujba budista la marea stupa de la Boudda
Buna idee, Iulia! Drum bun!
Il prajau pe unul acolo, in penultima poza?
Incinerau mai exact….
Asa pe mijlocul strazii, langa vanzatorii de apa si de fructe?
Era pe malul raului (ma rog, paraului) sfant Pashupatinath… Si apoi vii care asistau aveau si ei nevoie de o apa, de vreun mar, nu ?
Cum poţi, dom’le , să postezi astfel de grozăvii, cu oameni prăjiţi (incineraţi)…? Măcar pune o bulină undeva…
Pssst … auzi? Eu am unele şi mai şi. Nu vorbesc de caprele descăpăţânate, tot de pe la Pashupatinath sunt. N-au mai vrut ceilalţi să stea, că prindeam în direct momentul primei văpăi …
Stiu poza, am vazut-o… am preferat-o pe asta 🙂
Frumoase imagini, ei asa sunt obiceiurile pe acolo, la faza cu incineratul
Imperator, este foarte scump un zbor cu miniavionul ala ?
PS : am descoperit de curand blogul tau si imi place foarte mult ! intr-o buna zi imi doresc sa ajung si eu in India si nu numai ! Ma atrage foarte mult Asia incepind chiar cu Istanbulul pe care l-am vizitat de 5,6 ori in ultimii 2 ani !
180 dolari 1 ora, 120 dolari 30 minute si parca vreo 90 dolari 15 minute. Multumesc mult de aprecieri si iti doresc sa ajungi cat mai repede in Asia – care de asemenea pentru mine e fascinanta
Frumoasa excursie, dar subscriu celor scrise mai sus. Chiar asa in mijlocul strazii isi incheie unii socotelile cu viata? Cam crud!
Nu e chiar in mijlocul strazii.. o sa mai incarc acum o poza pentru o perspectiva mai larga a locului
Gata, am incarcat… dupa cum vezi, era o zi destul de aglomerata, cu 3 incinerari simultane la ora la care m-am dus.
Nu era in niciun caz in mijlocul strazii. Incinerarea avea loc in templul hindus cel mai bine vazut din Nepal pe malul raului Bagmati (considerat sfant de ei).
Cat de sfant o fi raul ala avand in vedere ca la un kilometru in amonte era o groapa de gunoi in mijlocul raului si o conducta de canalizare deversa direct in rau, nu stiu. Cert e ca dupa ce ardeau rugurile venea unul cu o matura si impingea cenusa si orice mai ramasese in rau. Putin mai jos de ghat-uri erau unii care faceau baie si altii care isi practicau ritualurile.
Ca atentionare daca ajungeti pe acolo nu imaginea o sa va afecteze ci mirosul de carne arsa care venea de la ruguri direct spre platfroma de pe malul celalalt al raului de unde priveau turistii… mie mi-a luat ceva timp sa mi-l scot din minte.
Totusi nu va speriati , experienta asta a fost partea hardcore a unei calatorii care merita cu prisosinta sa fie facuta. Iar daca va tin picioarele puteti incerca si o varianta de trekking , mie mi-a parut rau ca nu am ajuns mai mult in zona muntilor.
„Inmormantarea cerului” din Tibet este mult mai spectaculoasa… acest ritual este really nice.