Daca, ieri, am scris cate ceva despre istoria recenta si evenimentele recente din Myanmar, o sa incerc sa ma concentrez azi pe partea sa-i zicem turistica a tarii – ce am vazut in Myanmar, cum am calatorit prin Myanmar, bani, vize si informatii. Evident, va fi doar o trecere destul de rapida in revista, promitand ca voi reveni din cand in cand cu articole dedicate unui loc sau altuia din Myanmar.
In primul rand, poate va intereseaza cum se ajunge acolo. Pai, in primul rand, singura companie aeriana care aterizeaza si la Yangon, si la Bucuresti este Qatar Airways. Poti zbura de la Bucuresti la Yangon doar cu o singura schimbare la Doha. Dar, pentru marea majoritate a calatorilor, Bangkokul este trambulina din intrare in Myanmar. Air Asia opereaza trei zboruri pe zi de la Bangkok spre Yangon si trei zboruri pe saptamana la Mandalay, dar mai sunt si alte companii aeriene care zboara intre Yangon si Bangkok.
Este nevoie de viza sa mergi in Myanmar. Poti sa obtii viza de la vreo ambasada (cea mai apropiata ambasada se afla la Belgrad), dar multa lume isi ia viza de la ambasada din Bangkok, unde poti obtine viza chiar si in cateva ore daca ai noroc. Exista posibilitatea sa iti ridici visa-on-arrival pe aeroportul din Yangon (probabil si Mandalay), dar trebuie sa o obtii in prealabil de la o agentie de turism din Myanmar. Poti sa-ti iei viza si online pe site-ul Ministerului Imigrarii si Populatiei, dar am auzit ca, uneori, pica. Oricum, ei promit ca poti obtine o e-visa in trei zile lucratoare.
Una dintre marile probleme la vizitarea Myanmarului era cea a banilor cu care sa mergi. In Myanmar, nu existau ATM-uri si cele care au aparut in ultimii cativa ani nu acceptau carduri din strainatate. Stirea buna este ca, mai nou, poti folosi atat carduri de debit, cat si carduri de credit, atat Master Card, cat si Visa. Master Card si-a deschis operatiunile in noiembrie 2012, iar Visa, chiar in ziua in care aterizam la Yangon, pe 26 decembrie 2012. Cardurile internationale sunt acceptate de retelele a doua mari banci – KBZ Bank si CB Bank. Du-te insa cu niste rezerve la tine, ca, cel putin la inceput, reteaua are si scapari (am citit in presa) si sa nu ramai fara bani. Oricum, aproape 90% dintre ATM-uri se afla concentrate in Yangon, in timp ce alte orase (inclusiv unul mare, de genul Mandalay cu 1,1 milioane de locuitori) nu au decat unul sau doua ATM-uri… si daca unul nu merge…
Revenind la cash, birmanezii sunt obsedati ca bancnotele de dolari sa fie perfecte. Toate trebuie sa fie mai noi de 2006 si sa nu aiba nicio zgarietura, nici o indoitura cat de mica… la casele de schimb se uita la ele cu lupa! Desi dolarii americani sunt clar favoriti, toate bancile accepta si euro sau dolari singaporezi (aceleasi conditii, sa fie bancnote impecabile). Desi poti schimba si la hoteluri, agentii de voiaj etc., cea mai buna rata de schimb pe care am primit-o a fost la casele de schimb ale bancii KBZ din aeroporturi. Da, da, din aeroporturi, invers ca la noi, ca toti teparii (gen BRD) isi deschid case de schimb in aeroport si ofera niste rate de schimb halucinante.
Cazare – cum am spus, explozia numarului de turisti a dus o presiune enorma asupra capacitatilor de cazare. E o perioada de vis sa fii hotelier in Myanmar, dar probabil ca vor aparea investitori sa deschida noi hoteluri sau pensiuni. Criza este accentuata in orase, unde se practica si turismul de afaceri (cum ar fi Yangon), unde un hotel cam obosit de probabil vreo 3 stele ciobite (nu ma pricep la stele, estimez si eu) costa cat un hotel de 5 stele putin smirgheluit in Bangkok. Marile site-uri vanzatoare de cazari nu prea au Myanmarul in oferta lor, iar Agoda, care domina piata asiatica, ofera doar cateva hoteluri foarte, foarte scumpe. Daca ai un Lonely Planet sau freci bine internetul, poti sa gasesti niste hoteluri OK si sa rezervi prin e-mail sau sa rezervi printr-o agentie locala.
Transporturi – sa incepem cu cele aeriene. Cerul Myanmarului este strabatut de cateva companii locale, in spatele carora se afla cativa generali. Sunt sigur ca nu ati auzit de companii gen Air Bagan, Air Mandalay, Air KBZ, Myanma si altii. E bine sa evitati compania de stat Myanma care se spune ca are un orar aleatoriu si servicii de la prost in jos (de altfel, pareau sa fie folosite doar de calatori myanmarezi, in timp ce majoritatea celor care se imbarcau in avioanelor celorlalte companii erau straini). Flotila acestor companii este formata din avioane mici (n-am vazut decat ATR-42 la toti, un avion de 50 de locuri care se afla si in flotila Tarom). Cu o zi inainte de a ajunge in Myanmar, un avion mai mic al companiei Air Bagan a avut parte de o aterizare fortata, aproape prabusire – nu era vorba de un ATR-42, ci de un Fokker antic caruia i-a luat motorul foc si a aterizat inainte de a ajunge la aeroportul Heho de la lacul Inle, undeva pe o mica sosea. Spre norocul pasagerilor, nu a fost o prabusire propriu-zisa, iar avionul, desi s-a rupt, nu a luat foc. S-au inregistrat doar doi morti si sapte raniti – unul dintre morti era un motociclist nefericit caruia i-a cazut avionul in cap (in dimineata respectiva era o ceata s-o tai cu cutitul).
Orarele avioanelor se schimba de pe o zi pe alta, pentru ca, practic, ele pleaca dimineata din Yangon si bantuie apoi de la un aeroport la altul cam toata ziua, intr-o retea ca de paianjen. Nu exista bilete electronice, asa ca am revazut cu ochii inlacrimati de emotie “batranele” si clasicele bilete de avion scrise cu mana… Desi ai rezervare, biletele sunt emise cu doar vreo una-doua zile inainte de zbor, pentru a trece ora corecta a zborului. Chiar daca unele companii iti ofera posibilitatea sa iti iei biletele online, cand ajungi in Myanmar e musai sa treci pe la birourile lor sa ti le dea in mana cu o ora corecta. Din trei zboruri interne, doua au zburat la timp, iar unul a avut o ora intarziere, care e OK. Cu exceptia aeroporturilor din Mandalay si Yangon, restul sunt niste sali de autogara cu vreo doua magazine. Aeroportul din Mandalay arata foarte bine pe afara, stralucitor si incapator, cand ajungi in interior iti dai seama ca, pana una, alta, este un “elefant alb”, cam 80% din spatiu este folosi, pentru depozitarea prafului, iar pista de aterizare este bantuita de gugustiuci. Dar, cel putin, cand va creste traficul, are unde.
Soselele (cel putin drumurile nationale) sunt rezonabile. Nu sunt cele mai line suprafete care le-am vazut vreodata, dar cel putin nu au gropi. Cum iesi de pe drumurile nationale insa, iti cam lasi rotile in gropi, dar, pe ansamblu, situatia este OK. Evident, viteza de deplasare este redusa din cauza bicicletelor, a tuk-tukurilor si a masinilor de varsta matusalemica ce impanzesc tara… am vazut unele masini sau tractorase pe care le suspectez a fi artizanale, opera unor mecanici locali intr-un garaj cu bec de neon – folosind in mod creativ componente gasite cine stie pe unde).
Exista autobuze care merg pe distante lungi (gen Yangon – Mandalay sau lacul Inle) rezonabile. Multe circula noaptea, deci poti avea o noapte inconfortabila. Exista si o retea feroviara, deservita de vagoane vechi si locomotive lente, dar destul de OK. Am aflat ca exista si un tren privat de lux (adica avand aer conditionat), dar care costa cam cat avionul intre Yangon si Mandalay. Intre Bagan si Mandalay, poti lua vaporul, o calatorie chiar placuta.
In ceea ce priveste starea de sanatate, in general, e OK. In centrul tarii (mai ales in zona Bagan si a lacului Inle), exista insa risc de malarie, asa ca merita sa investiti in medicatia preventiva.
Din punct de vedere gastronomic, sa nu va asteptati la artificiile gastronomice ale tarilor invecinate. Desi Myanmarul se afla intre India si Thailanda (de altfel, uneori ma simteam ca in Thailanda, iar alteori imi aduceam aminte de India), bucataria birmaneza nu este o minune culinara. Orez, orez, orez si multe mancaruri cu influenta chineza, dar mult mai fade. In locurile turistice, vei descoperi si mancare “international” – pizza, spaghetti, steak. In Mandalay, chiar buna.
In episodul de maine, voi ajunge sa va spun si ce am vazut… :).
Imagini Myanmar
Aterizez la Yangon. Mai sa zici ca aterizez la Baneasa
Avionul companiei low-cost Air Asia la terminalul aeroportului din Yangon
Ditamai bradul de Craciun ne asteapta inainte de vama
Cam asa arata insa sala de asteptare la zboruri interne 🙂
Dar n-am parte de nici un moment de plictiseala… Am urmarit o telenovela myanmareza de am ras cu lacrimi (langa mine, doua doamne lacrimau si ele. Nu de ras. Era impresionant)
Prietenul meu, Air KBZ
Cu placute de genul asta se anunta imbarcarea. Cand am ridicat-o sa fac poza, cativa s-au ridicat gata de imbarcare 🙂
Aeroportul din Mandalay, cel bantuit de gugustiuci
Transportul local este destul de variat … cu caruta
Calutului acesta i-am spus „Margelatu”… de la trandafirul galben, desigur 🙂
Camionul 4×4 de la Golden Rock
Jeep-ul de Myanmar (productie proprie)
Hoteluri OK… Hotel Panorama din Yangon, oldies, but goldies… si o poala de bani !
In schimb, curtea de la Floral Breeze Bagan era minunata !
Despre mancare… mai ales cand tai fasolea cu foarfeca
ciorba nu poate fi decat MI – NU – NA – TA (pe bune :))
Tocmai mi-am cumparat bilet Singapore – Yangon pe 30 Martie. Acum astept cu interes episodul urmator 🙂
Mortale placutele pt imbarcare! :))
Salut Cezar,
Ce acte imi trebuiesc sa iau viza de la ambasada Myanmar-ului din Bangkok? Si cat costa?
Uite aici detalii:
https://www.myanmarvisa.com/bangkok.htm
Merci.
Cam scumpicele zborurile interne, cel putin Yangon – Bagan.
Mda…