Filipine – o experiență de neuitat de Serban Iogu

11. Apus de soare Boracay.JPG

Intotdeauna am fost foarte bucuros sa aflu cand unii dintre voi au folosit informatiile care le-am publicat aici si au plecat intr-o calatorie mai departe sau mai aproape. Si de asemenea m-am bucurat enorm cand s-au intors, au scris un articol mai lung sau mai scurt despre locul vizitat. Ii multumesc lui Serban pentru articolul de azi in care povesteste despre calatoria sa in Filipine, o tara care mi-a placut mult de tot, dar din pacate nu am mai ajuns de ceva timp.

Am considerat mereu că a călători nu înseamnă doar a vizita obiective turistice ale unui oraș în care nu ai mai fost, cum ar fi un muzeu, o statuie faimoasă sau un parc deosebit. Am considerat mereu că a călători înseamnă mult mai mult decât atât. Pentru mine, călătoria înseamnă un câștig de experiență. Și, dacă vizitezi o lume îndepărtată, precum Asia, trăirea unor experiențe de neuitat, descoperirea de obiceiuri noi, oameni noi, lucruri care ne fac diferiți și trăirea de sentimente noi sunt garantate.

Această călătorie pot considera că a început aici, pe acest blog, când am citit experiența din Filipine a lui Imperator și, când tot el, a postat oferta celor de la Saudi Airlines, compania care m-a dus până în Manila, capitala Filipinelor. Și unde ar fi fost cel mai potrivit să închei această călătorie dacă nu tot aici, pe blog, cu această recenzie?!

Așadar, totul a început anul trecut în vară, când am achiziționat cele două bilete de avion către această destinație deosebită și despre care nu știam, încă, ce îmi pregătește. Au urmat câteva luni în care am întors pe toate părțile toate site-urile specializate în călătorii, atât din dorința de a fi cât mai pregătiți când vom ajunge acolo, cât și din nerăbdarea specifică ce precedă o astfel de vacanțe. Și a fost exact ca la examen. În ziua plecării am uitat tot, nu mai știam nimic din ce citisem și ne-am lăsat purtați de mirajul acestei călătorii, descoperind treptat, din experiență proprie de data aceasta, ce surprize ne pregătea această destinație.

Totul a început la Roma, când ne-am îmbarcat la bordul navei care urma să ne ducă, în următoarele 20 de ore, la Manila. Prima surpriză de care am avut parte a fost escala din Arabia Saudită, la Jeddah, unde urma să petrecem cinci ore. Primul lucru mai puțin obișnuit a fost că, înaintea decolării, în difuzoarele avionului s-a auzit o rugăciune pe care obișnuia să o spună profetul Mahomed înainte de călătoriile pe care le efectua. La sosire, am fost îndrumați spre zona de tranzit, unde trebuia să așteptăm conexiunea spre Manila. Cadrul în care ne aflam se asemăna cu cele din filmele americane despre Irak. E greu de descris senzația trăită în cea mai veritabilă atmosferă orientală pe care am simțit-o vreodată. De la cei care se așezau pe pământ și își spuneau rugăciunea, până la cei care mergeau în pelerinaj la Mecca și erau îmbrăcați doar în niște prosoape, toți au dat un farmec aparte escalei noastre. Tot în aeroport ne-am împrietenit cu un chinez, care locuia in Australia și care plecase singur într-o călătorie de un an în jurul lumii!

După un zbor de aproximativ 10 ore, am aterizat la Manila! La aeroport am fost așteptați de o mașină cu care aranjasem un transfer în prealabil. Prețul a fost aproximativ dublu față de cât ne-ar fi costat un taxi, dar, având în vedere că era seară deja și citisem tot felul de păreri negative despre taxiurile din Manila, eram hotărâți să nu riscăm. Hotelul la care am fost cazați se afla în interiorul Intramuros, vechiul oraș spaniol din capitala Filipinelor. Până la hotel, șoferul mașinii ne-a vândut deja câteva ponturi despre ce ar fi trebuit să facem a doua zi. Și, ușor-ușor, am început să intrăm un contact cu ospitalitatea filipinezilor. Niciodată nu am văzut oameni mai politicoși, mai zâmbitori, mai primitori și mai prietenoși decât filipinezii!

Urma ca a doua zi să fie una lungă, de plimbare, fiind și singura zi plină în Manila, așa că, după ce am făcut check-in-ul la hotel, am urcat pe terasă, la ultimul etaj, unde am luat masa, după care ne-am retras la odihnă. Imaginea pe care ne-o oferea terasa era a unui oraș modern, cu multe clădiri noi și foarte înalte, pe care așteptam cu nerăbdare să îl descoperim a doua zi. Ora Filipinelor este cu șase ore în fața orei României, așa că fusul orar ne-a dat un pic peste cap!

Așadar, a sosit ziua în care urma să descoperim cât se poate din capitala filipineză. Pe străzile din Intramuros am fost asaltați de localnici care se ofereau să ne facă un tur al Intramurosului cu un fel de biciclete cu ataș. Și decizia de a merge cu unul dintre ei a fost foarte bună. Cu aproximativ 8 euro de persoană (destul de mult față de prețurile practicate de ei, din ce ni s-a spus ulterior la hotel), am făcut un tur de două ore, în care băiatul simpatic care ne conducea a făcut și pe ghidul. Pe lângă străduțele cu aer spaniol, am vizitat și Fort Santiago. “Ghidul” nostru ne-a arătat și două clădiri mai deosebite, în sensul că una fusese înainte spital și s-a transformat în liceu, iar alta fusese biserică și se convertise în… bancă!

A urmat apoi un drum destul de lung cu taxiul până în zona lor centrală, modernă, Makati. Trebuie spus că traficul din Manila este îngrozitor. Străzile sunt foarte aglomerate și ei par să nu respecte cam nicio regulă de circulație. Și totuși, nu am avut niciun moment senzația că nu am fi în siguranță. Trebuie neapărat să faceți o plimbare și cu faimoasele Jeepney, care sunt pretutindeni, cât mai colorate și care sunt niște combinații între un Jeep și un autobuz.

Makati este o zonă cu totul altfel decât ce văzusem până atunci. Aici își fac loc clădirile moderne, zona fiind mult mai apropiată de un centru precum cele din Europa.  Zone destul de mari de verdeață, hoteluri de lux și un mall pe măsură, cu o grădină frumoasă, toate se găsesc în Makati. A doua parte a zilei am petrecut-o vizitând și un alt mall, unul dintre cele mai mari din lume. Magazine multe, aglomerație mare, atmosferă foarte apropiată de cea din mallurile de la noi. Sfârșitul zilei l-am rezervat, din nou, unei mese pe terasa hotelului, avertizați fiind și de la hotel că împrejurimile nu sunt foarte prietenoase pe întuneric.

Din Manila, excursia noastră urma să ne ducă în locul în care aveam să ne petrecem cel mai mult timp și, de fapt, scopul principal pentru care am ales Filipinele ca destinație, adică Insula Boracay! După un zbor de aproximativ o oră cu simpaticii de la Cebu Pacific (au obiceiul să organizeze concursuri destul de amuzante în timpul zborului), am aterizat la Caticlan, insulă de lângă Boracay. Aeroportul este, de fapt, o căsuță mai cochetă și cu o mică pistă în față, atât de mică încât ești restricționat la maximum 10 kg de bagaj, tocmai pentru a nu îngreuna foarte mult avionul. Pentru cei care doresc însă mai mult bagaj, există o soluție și pentru ei, aeroportul din Kalibo, ceva mai îndepărtat de Boracay, dar și mai mare. Pentru a ajunge de la aeroport la hotel trebuie să mai faci o mică excursie cu tricicleta până în port, de unde iei o barcă spre insulă, iar apoi încă o tricicletă sau o mașină până la hotel. Drumul nu prea te pregătește pentru ce înseamnă, de fapt, Boracay, străzile din spatele falezei fiind destul de sărăcăcioase și de aglomerate de triciclete. Marea nu se vede, pe margine fiind hoteluri aproape lipite unul de altul.

Dar, când în sfârșit ajungi la plajă, reacția nu poate fi decât WOW!! Parcă paradisul ți se întinde la picioare. Faimoasa White Beach e perfectă! Nisip foarte fin și de un alb impecabil, mărginită, pe o parte, de cocotieri și, pe cealaltă parte, de apa turcoaz. Cu siguranță, un peisaj care îți taie răsuflarea.

În Boracay, turismul nu se bazează pe resorturi imense și luxoase. Sunt destul de puține hoteluri de lux, majoritatea hotelurilor fiind micuțe, cochete, nu mai înalte decât palmierii. Însă curând se va pierde, probabil, și această mică urmă de sălbăticie pe care o mai are insula. Se construiește mult în Boracay, lume este foarte multă, este o destinație foarte turistică. Cei care vor să aibă parte de mai multă natură, de mai multă liniște și de mai puțină aglomerație nu vor fi, poate, foarte entuziasmați de Boracay. Pe o insulă așa de mică, găsești deja lanțuri cunoscute de fast-food, precum McDonald’s sau Subway, și cafenele cunoscute, cum ar fi Starbucks.

În timpul zilei sunt disponibile multe activități pe care le poți face, în afară de plajă (soarele arde îngrozitor, deși temperatura e pe la 28-29 de grade). Există la tot pasul filipinezi care te abordează pentru a-ți oferi snorkeling, scufundări, skijet și tot felul de alte activități nautice. Insula este recunoscută și ca fiind un loc excelent pentru practicarea de kitesurfing, existând și o plajă specială pentru așa ceva, Bulabog, pe partea cealaltă a insulei, unde vântul este mai puternic. Pentru cei care vor să mai guste din ce era Boracay odată, când nu erau așa mulți turiști, pot încerca Puka Beach, o plajă mai izolată, cu ape mai agitate și mai adânci, dar nu cu nisip atât de alb. De asemenea, aveți opțiunea de a vizita și insulele din jur, unele dintre ele ascunzând peșteri deosebite și plaje liniștite.

În Boracay există și o zonă de magazine, D’Mall, care, în ciuda numelui, se aseamănă mai mult cu un bazar decât cu un mall. Iubitorii de pește și de fructe de mare pot încerca piața D’Talipapa, plină de produse proaspete. Iar odată ce ai cumpărat ce îți place, restaurantele din jur se oferă să-ți prepare produsele în felul în care îți dorești. Mâncarea este foarte bună în Boracay și variată, existând o gamă largă de restaurante. Prețurile sunt mici, mult sub prețurile practicate în Europa. Un fapt destul de bizar este că apa minerală e de 2-3 ori mai scumpă decât apa plată. Din discuțiile avute cu un filipinez, am aflat că acolo își permit să bea apă minerală doar cei cu venituri peste medie!

Zona centrală ascunde pe timpul zilei o veritabilă zonă de distracție care apare odată cu lăsarea întunericului. Barurile și restaurantele își mută mesele, canapelele, pernele pe plajă, unde oferă narghilea, cocktailuri și multă muzică live! Cam la toate terasele se cântă și se cântă frumos. Filipinezii știu să facă atmosferă. Știu să te facă să te simți bine la ei.

Prețurile, atât în Manila, cât și în Boracay, sunt foarte accesibile, mult mai mici față de zonele turistice din Europa.

Unde să stai în Filipine?

În Manila, noi am ales să stăm la Bayleaf, în Intramuros. Hotelul este destul de elegant, cu camere frumoase și o terasă excelentă pe acoperiș. Zona nu este la fel de modernă ca Makati și e destul de departe de centru, dar este mai autentic filipineză și mai ieftină. Plus că Intramurosul oricum merită vizitat, deci tot va trebui să ajungeți în zonă. Prețul, când am stat noi, a fost de aproximativ 80 de euro/noapte/camera. Bineînțeles, există însă și variante mult mai ieftine.

În Boracay, am stat la Sur Beach Resort. Zona în care este hotelul este perfectă! Chiar pe plaja White Beach, unde se află porțiunea cea mai lată și nisipul cel mai fin. Este o zonă liniștită, dar la o plimbare scurtă pe jos, de aproximativ 10-15 minute, până în miezul distracției. Camerele sunt destul de modeste, însă serviciile sunt excelente, ca peste tot în Filipine! Prețul a fost tot în jur de 80 de euro/noapte/camera.

Cum să ajungi în Filipine?

După cum spuneam mai sus, noi am zburat pe ruta București – Roma – Manila – Milano – București. Pentru Boracay, am zburat cu cei de la Cebu Pacific, un drum de mai puțin de o oră. Ruta este destul de obositoare, la întoarcere am călătorit aproape 40 de ore, dar zboruri directe spre Manila din Europa nu sunt foarte multe sau, de multe ori, sunt la prețuri prohibitive.

 Imagini Filipine

 Aeroport Jeddah

In drum spre Filipine, tranzit prin Jeddah, Arabia Saudita

Imagini Filipine: Straduta Intramuros

Intramuros, cartierul vechi din Manila

Imagini Filipine: Tricicleta

Hai in tricicleta 🙂

Imagini Filipine: Makati

Makati, cartierul modern al capitalei filipineze

Jeepney Filipine

Jeepney sau cel mai popular mijloc de transport din Manila

Imagini Filipine: Intramuros Manila

Zidurile vechi ale orasului vazute din hotel

Aeroport Boracay

Micul aeroport care deserveste Boracay

Imagini Filipine: White Beach Boracay

Faimosul White Beach

Imagini Filipine: Plaja Boracay

Imagini Filipine: Plaja White Beach Boracay

Imagini Filipine: Apus de soare Boracay

 Si minunatele apusuri de soare din Boracay 🙂

Comentarii

  • Foarte frumos! Din impresiile impartasite, a reusit sa-mi aduca in minte senzatiile pe care le traiam si eu la tinerete, cand vizitat locuri mai mult sau mai putin exotice dar cu siguranta inedite. Asia cu siguranta este o experienta ce te marcheaza. Este ceva care te socheaza dar care te atrage in acelasi timp. Traiesti in acelasi timp un sentiment de teama dar si de curaj, de tristete dar si de bucurie. In final, daca ai suficient timp la dispozitie si te debarasezi de inhibitii, nu poti decat sa doresti sa revii in aceste locuri atat de diferite de cultura noastra dar atat de interesante, frumoase si care te indeamna sa le descoperi tainele. Nu am fost in Filipine dar am stat mai mult in India. Povestea lui Serban mi-a adus aminte …..

    Doru Oancea 7 martie 2014 9:57 Răspunde
  • Calatoriile inseamna instruire, educatie, divertisment, emotie, privilegiu, experienta….si, daca toate acestea se incheie si cu impartasirea catre ceilalti, prin scris, atunci castigul este complet!!!!

    Rusu 7 martie 2014 11:03 Răspunde
  • Bravo tie, fascinant articol! Voi merge si eu in Filipine cat de curand, mi se pare cea mai frumoasa tara din Asia.

    Alex 7 martie 2014 13:29 Răspunde
  • minunat…sper sa am sansa sa ajung macar odata intr-un loc ca acesta!

    miruna 7 martie 2014 13:57 Răspunde
  • Superb! Si imagini si text! Chiar te imping sa-ti doresti sa ajungi pe acolo, sa te bucuri de tot…sa traiesti la maxim bucuria unor locuri minunate.
    Iti doresc sa contiunui sa calatoresti si sa scrii, o faci foarte bine, profesional as zice…

    Mircea 7 martie 2014 14:07 Răspunde
  • Mi-a placut descrierea detaliata, dar succinta, a calatoriei. Te rog sa revii si cu alte articole. Cred insa, ca in alte parti ale Asiei ar fi fost mai interesant: Laos, Vietnam, etc. Probabil ca ai fost mai mult pentru plaja.

    Nadir 9 martie 2014 3:46 Răspunde
  • Frumoasa surpriza! Ai condei…Iti doresc sa calatoresti pentru a ne incanta cu impresiile ale… Asa vom ajunge si noi sa cunoastem si sa ne bucuram de locuri fermecatoare si surprinzatoare.

    Cristiana 9 martie 2014 11:30 Răspunde
  • @Nadir Mi-ai ghicit perfect dorintele! Sper ca la sfarsitul acestui an sa ajung in Vietnam si, cu siguranta, voi reveni cu un articol! In rest, multumesc de aprecieri atat tie, cat si celorlati cititori.

    Serban 9 martie 2014 12:03 Răspunde
  • Frumos scris! Am vrut sa ajung in martie in Filipine dar m-am speriat de ravagiile facute de uragan si am lasat pe alta data.Acum trei ani am fost in Cambgia si Vietnam si a fost una din cele mai senzatioanale vacante

    Gina 10 martie 2014 16:02 Răspunde
  • Frumoase locuri!

    Marius W. 10 martie 2014 20:49 Răspunde
  • Abia astept sa ajung si eu. Avem programat pentru octombrie

    Dragos 28 ianuarie 2015 18:18 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii