Pe urme romanesti la Cernauti

Sf. Nicolae Cernauti

Trecuse si ziua Unirii Bucovinei. Era 29 decembrie si seara aveam o cursa TAROM de la Suceava spre Bucuresti, urmand ca a doua zi dimineata sa continui turul Centenarului tot cu ajutorul TAROM – urma sa zbor la Cluj-Napoca si de acolo sa ajung cu ceva la Alba Iulia pentru 1 Decembrie. Cum Radu venise cu o masina, initial vorbiseram sa mergem si la Hotin inainte de a ne intoarce la Suceava sa prind avionul care era candva in cursul serii, dar, pana la urma, am decis sa ramanem in Cernauti pana dupa-amiaza. Si bine am facut, ca am si prins soare… Daca ziua Unirii, ziua de 28 noiembrie, fusese mohorata, a doua zi, s-a degajat cerul si am avut noroc de un soare stralucitor. Si ce frumos este sa prinzi un oras de frumusetea Cernautiului invelit in zapada in plin soare! Absolut superb.

Ne-am reunit si cu Madalin si am plecat sa luam Cernautiul la pas. Si cum hostelul meu, Coin, era la doi pasi de centru, am lasat masina fix langa hostel pe istorica Strada a Cazarmei (hostelul meu era in cladirea fostei cazarme austriece) si am coborat, incet-incet, spre Piata Unirii (sau Piata Centrala, cum ii spun acum ucrainenii).

Piata Unirii a fost dintotdeauna inima orasului. Cand austriecii au ocupat Bucovina, au decis sa nu foloseasca Suceava drept capitala a Bucovinei habsburgice – in primul rand, era mult prea legata spiritual de istoria Moldovei, de figurile lui Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare sau Petru Rares, si in al doilea rand, era fix pe granita cu principatul Moldovei. Asa ca dupa un studiu amanuntit, au ales ca Cernautiul sa devina capitala cosmopolita a noului Mare Ducat al Bucovinei. Cernautiul nu era un oras nou, fusese mentionat pentru prima oara intr-un hrisov al lui Alexandru cel Bun din 1408 – este vorba de un privilegiu vamal acordat negustorilor din Liov (Lvov-ul de azi, sau Lviv, daca vreti in ucraineana) si, pentru prima oara, sunt mentionate nume ale mai multor targuri moldovenesti – Iasi, Bacau, Tighina, Tg. Neamt, Barlad, Dorohoi, dar si Cernauti. E practic certificatul de nastere al acestor orase care, toate, au serbat 600 de ani in 2008 ;). De altfel, in Piata Centrala se afla o copie imensa a acestui document, subliniind acolo unde apare mentionat Cernautiul (sub numele de „Chernovtsi”)… evident, hrisovul este folosit ca o „dovada” ca numele originar al orasului este cel in ucraineana („Chernivtsi”), dar nu trebuie sa uitam ca, in perioada respectiva, limba de cancelarie domneasca era slavona si nu latina (ca in cazul statelor catolice), asa ca intreg documentul este scris in slavona si nu in romana sau in latina.

In fata panoului cu hrisovul, se afla statuia poetului national ucrainean Taras Shevchenko (poetul, nu fotbalistul!). Recunoscut ca fondatorul literaturii ucrainene si ca promotor al independentei Ucrainei, imi e neclar daca a fost vreodata in Cernauti, dar statuia sa se afla pe locul unde s-a aflat statuia Unirii Bucovinei – aceasta reprezenta un soldat roman la picioarele caruia ingenunchea o fata care reprezenta Bucovina recunoscatoare. In fata statuii, se afla un bour care strivea cu copita vulturul austriac, alaturi de efigiile lui Dragos Voda, Grigore Ghica III, Ferdinand I si imagini din luptele de la Marasesti si Marasti. Statuia lui Shevchenko nu este prea impunatoare (o scoate in evidenta mai mult panoul cu hrisovul lui Alexandru cel Bun), dar la o privire mai grabita, vei descoperi ca seamana foarte mult cu statuile lui Lenin… incep sa cred ca probabil statuia lui Shevchenko este o statuie reciclata de-a lui Lenin, careia i s-a schimbat capul… in rest, aceeasi pozitie a corpului, acelasi parpalac, aceeasi idee.

De asemenea, fata de vizita mea precedenta din 2010, s-a mai schimbat ceva la panoul din Piata – a aparut un simbol al Ucrainei cu nelipsitul „Slava Ukraini!”, iar la picioarele acestui panou se afla pozele bucovinenilor morti in razboiul cu Rusia din Donbass… Ma uit cu atentie – de la copii de 18 ani la oameni cu parul alb. Singura femeie – celebra „Vulpe” – Anastasia Gorbacheva, una dintre faimoasele lunetiste ucrainene care au luptat in Donbass. A fost poreclita „Vulpea” pentru ca purta o coada de vulpe sub casca de lupta si este neclar cum a murit – se pare ca s-a sinucis cand era gravida in luna a saptea… unul dintre misterele razboiului. Am cautat si romani. Nu am gasit decat un singur nume (Rotar), al unui barbat cu parul alb, dar asta nu inseamna ca nu au murit si romani in Razboiul din Donbass. Multi romani au nume ucrainene, din perioada de deznationalizare…

Am pornit apoi pe vechea Strada Domneasca (sau Iancu, Cavaler de Flondor), azi numita Olga Kobyleanska, in cinstea unei scriitoare ucrainene nascute în 1863 la Gura Humorului si decedata in 1942 in Cernauti. Este locul favorit de promenada, cu palate, vile, cladiri luxoase, unde la loc de cinste se afla si Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, cu a sa librarie „Eminescu” si „Café Bucuresti”. Este, probabil, locul cel mai luxos de pe vechea Strada Domneasca. Madalin mi-a atras atentia asupra grilajelor de pe cladirea de pe coltul str. Iancu Flondor cu Piata Unirii – au inca insemnele BCR (Banca Comerciala Romana) de dinainte de razboi.

Apoi am luat-o pe vechea Strada Romana (acum, evident, se numeste Strada Ruska), se afla Biserica „Sf. Nicolae”, o biserica construita in perioada Romaniei Mari, cu o arhitectura inspirata din arhitectura Catedralei de la Curtea de Arges. Ctitor a fost Visarion, Mitropolit al Bucovinei, Hotinului si Maramuresului (mitropolie desfiintata de ocupatia sovietica) si acum i se spune, zic eu – in deradere, „biserica beata” – pentru ca turlele sale sunt rasucite precum cele de la Curtea de Arges. Tot o ironie a sortii, aici se afla sediul Eparhiei Cernauti a Patriarhiei Sovietice (Ruse) de la Moscova, aflata in razboi total cu nou-recunoscuta Patriarhie a Ucrainei. De fapt, in Ucraina exista bisericile a trei patriarhii – cea Rusa (Patriarhia de la Moscova reprezentata in Ucraina de Mitropolitul Kievului), Mitropolia Ucrainei (fondata in 1992 prin desprinderea de Patriarhia Sovietica Moscovita) si Mitropolia Autocefala a Ucrainei (fondata in scurta perioada in care Ucraina s-a bucurat de un soi de independenta imediat dupa 1918). Inutil sa spun ca toate cele trei mitropolii sunt intr-un razboi total, dar se pare ca cele doua mitropolii ucrainene se vor uni, saptamanile urmatoare, pentru a forma o Patriarhie Autocefala si unica a Ucrainei (sau cel putin asta sustinea presedintele Poroshenko fix cand eram la Cernauti).

Am intrat in superba biserica. Deasupra intrarii, se afla doua placi – una in limba romana, cea originala subliniind ravna mitropolitului Visarion si construirea bisericii sub domnia lui Carol al II-lea, cea de-a doua, mai scurta, in ucraineana. Daca ajungeti aici, sa va uitati cu atentie la altar – este cel original, romanesc – poarta inca insemnele Regelui Carol al II-lea si simbolurile regiunilor istorice romanesti, dar si insemnele Patriarhiei Romane. In plus, numele sfintilor sunt in romaneste, pe cand cei pictati pe pereti sunt in slavona (sau ucraineana?). Urmatorul popas a fost la biserica Sf. „Nicolae cel Vechi”, practic cea mai veche cladire din Cernauti – construita de starostele Cernautiului Stroescu, in 1607. Este o biserica de lemn in stil 100% moldovenesc, dar care a fost distrusa in 1993 de un incendiu (banuit sa fi fost pus de nationalistii ucraineni). Din pacate, am gasit-o inchisa si nu am putut-o admira decat de peste gard.

Urmatoarea biserica din cale a fost Biserica Armeneasca, o cladire monumentala construita tot de arhitectul Hlavka, cel care a construit Monumentala Rezidenta a Mitropolitului Bucovinei, pe care o vizitasem cu o zi inainte (si o pozasem si pe soare J). O cladire caramizie, impunatoare, imbinand diverse stiluri, nu foarte armenesti, as putea spune. Am trecut, din pacate in viteza, pe langa Biserica Metropolitana Romana, de unde au fost scoase cu multa atentie (mai mare decat la „Sf. Nicolae”) toate insemnele romanesti – cel putin, acum au vopsit-o intr-un galben mai omenesc, decat roz-bombonul precedent, dar cu ocazia revopsirii, ucrainenii au inlaturat cu mare atentie orice referire la originile romanesti ale bisericii.

Ar mai fi fost si alte locuri romanesti – am fost si la Ober-Gymnasium, acolo unde a studiat Mihai Eminescu (exista si o placa memoriala, dar doar in limba ucraineana), de fapt, in centrul orasului, se afla doar doua strazi cu nume romanesti – Mihai Eminescu si Alexandru cel Bun. Inteleg ca prin periferii ar mai fi o strada Aron Pumnul (unde se afla casa sa lasata in paragina), iar la Sadagura se afla strada Vasile Alecsandri. In schimb, Cernautiul, pe langa numele de personalitati ucrainene, este plina cu strazi cu nume de austrieci… Atat la Cernauti, cat si la Tighina, e OK sa-i pomenesti pe austrieci, dar urmele romanesti trebuie ascunse cu grija.

A trebuit sa plec, se apropia seara si aveam de prins avionul la Suceava J. As mai fi stat – sa caut casa lui Aron Pumnul, sa ma plimb prin fosta Gradina Publica, aflata, culmea, la doi pasi de hostelul in care am stat, dar nu am avut timp de ea. Sa fi revazut monumentala gara. Dar asta era, ma astepta Alba Iulia. Daca veniti la Cernauti, incercati sa veniti vara si sa va acordati cateva zile pentru a simti acest oras, pentru a descoperi urmele romanesti, pentru a va duce spre munte, spre Storojinet (nu ratati mormantul lui Iancu, Cavaler de Flondor, din Storojinet) sau spre cetatea romaneasca Hotin, sau la cea poloneza de la Camenita (Kamenits-Podolsky). Nu e nevoie sa aduci euro – la orice casa de schimb valutar sau banca din oras, puteti schimba linistiti lei romanesti la o rata buna.

 

Am pornit-o apoi spre granita pe un apus de soare superb. Dealurile Bucovinei invelite in zapada alba, sate romanesti coborand pe vai… o splendoare. De data asta, am stat cam o jumatate de ora in vama ucraineana, erau ceva masini, doar cei cu TIR-urile erau condamnati la, probabil, doua zile de stat in vama – coada se intindea pe kilometri intregi. Am ajuns in Suceava la caderea noptii si, din pacate, nici de data asta nu am avut parte de a vedea macar cetatea… Am mers direct la aeroportul Suceava – neasteptat de frumos si cochet, dar unde inca nu s-a aflat ca Nicolae Ceausescu nu mai e presedintele Republicii Socialiste Romania – o tovarasa mi-a comunicat pe un ton de comisar bolsevic ca e interzis sa fotografiezi in aeroport. Dar va pot spune ca arata bine, desi pistele nu sunt prea deranjate de curse aviatice – zilnic vine Taromul din Bucuresti, mai sunt parca si alte curse externe, dar atat. Trist – pentru ca aeroportul Suceava poate, cu un pic de organizare, sa atraga mai multe curse si, mai ales, sa aduca si potentiali pasageri de la Cernauti, unde chiar ca nu zboara nimic pe vechiul aeroport, construit pe vremea Romaniei Mari.

Imagini Cernauti

Strazi Cernauti

La pas, prin Cernauti

Paul Celan

Statuia lui Paul Celan, de asemenea, fiu al Cernautiului. E considerat unul din marii poeti moderni ai lumii

Cernauti Strazi

Spre Piata Unirii

Cladiri Cernauti

Cernautiul are cladiri frumoase construite mai ales in perioada Austriei si Romaniei

Teatru Cernauti

Teatrul – aici au asistat la spectacole personalitati precum imparatul austriac Franz Joseph si Ferdinand I al Romaniei

Resedinta Mitropolitului Bucovinei

Intrare in fosta Rezidenta a Mitropolitilor de Bucovina si Dalmatia

Sala Unirii Cernauti

Cladirea centrala unde se afla Sala Unirii

Capela Metropolitana

Capela metropolitana – Sf. Ioan cel Nou de Suceava

Universitate Cernauti

Celalalt corp de cladire a actualei Universitati din Cernauti

Piata Unirii Cernauti

Statuia lui Taras Shevchenko cu hrisovul lui Alexandru cel Bun pe fundal

Taras Shevchenko

Parca ar fi statuia lui Lenin

Primaria Cernauti

Primaria Cernautiului

Torturi Cernauti

Nu pot sa nu va arat prajiturile din Cernauti 🙂

Turturi De Gheata

Dar si gheata 🙂

Str. Mihai Eminescu

Str. Mihai Eminescu – mica, dar in centru

Placa Mihai Eminescu Cernauti

Aici a studiat poetul national in timpul gimnaziului

Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Nicolae, inspirata de cea de la Curtea de Arges

Sf. Nicolae Cernauti

 

Turle Sf. Nicolae Cernauti

Turlele rasucite – din cauza lor e poreclita „biserica beata”

Interior Sf. Nicolae Cernauti

Impresionantul interior

Altar

Altarul e de pe vremea Romaniei Mari

Simboluri Romanesti Cernauti

Cu simbolurile de rigoare – monograma lui Carol II, vulturul Romaniei, bourul Moldovei, leul Olteniei … restul mai jos 🙂

Sf Nicolae Vechi

Biserica Sf. Nicolae Vechi

Biserica Greco Catolica

Biserica greco-catolica (numerosi ucraineeni din zona vestica sunt greco-catolici)

Biserica Armeneasca

Biserica Armeneasca

Catedrala Romana Cernauti

Catedrala Cernautiului

Capela Ruseasca

Pe drumul spre granita, o colorata capela in stil rusesc

Dealurile Bucovinei

Pe dealurile Bucovinei

Coada Tiruri

Apropierea granitei este semnalata de randul de TIR-uri

Fabrica Langa Suceava

Industrie langa Suceava

Aeroport Suceava

Avionul din fata aeroportului Suceava

TAROM Suceava Bucuresti

Ne imbarcam spre Bucuresti. La Suceava, iarna nu-i ca vara, dar se zboara la timp 🙂

Tricolor In TAROM

Taromul sarbatoreste centenarul 🙂

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii