Insulele din Caraibe. Prin munții Grenadei

Grenada

După ce am vizitat și m-am bucurat de George’s, probabil cea mai frumoasă capitală din Caraibele de Est, am decis să mă duc mai departe, să descopăr și restul insulei (care este relativ mică). Dacă arunci un ochi pe Google, vei descoperi că cea mai tare atracție turistică a Grenadei este un parc de sculpturi subacvatice, aflat un pic mai la nord de George’s – 80 de statui care, încet-încet, încep să fie acoperite de corali. Inutil să spun că orice agenție din Grenada poate aranja o excursie (cu tot echipamentul de rigoare, fie de scufundări, fie doar snorkeling), dar cum nu știu să înot, a trebuit să renunț la ideea de a vedea parcul… poate, când vor aduce vreun batiscaf sau submarin, cum e în Barbados 😊.

Așa că am decis să închiriez o mașină. Doamna de la pensiunea Cosy Hut a dat câteva telefoane, dar fiind sezon de vârf, nu era nicio mașină disponibilă. Așa că am decis ca în cazul altor insule să recurg la transportul în comun. Am coborât la autogara aflată în George’s la doi pași de portul de vase de croaziere. Și, surprinzător, erau mulți turiști (mai ales italieni, în port fiind și un vas al Costa) care optau să dea doar 1 dolar, pe transportul în comun, și nu câteva zeci de dolari, pentru excursiile organizate.

Planul inițial era să merg până la Annadale Falls, o foarte promovată cascadă, și, de acolo, mai departe, spre unul dintre vârfurile insulei – la Grand Etang Lake, un lac aflat într-un crater al unui vulcan de mult stins. Și deși conform hărții cele două obiective turistice erau una după altul, nu se poate ajunge cu transportul în comun… a trebuit să revin în George’s pentru a lua alt microbuz… dar, oricum, vorbim de vreo 10 km între Annandale și centrul George’s.

Drumul este cu adevărat spectaculos, așa că merită să te bați pentru un loc la geam în aglomeratul microbuz. Microbuzul se cățără pe unul dintre dealurile care domină George’s și apoi merge pe muchia unui deal, oferind la fiecare colț panorame foarte faine. Apoi a renunțat la drumul principal (un soi de Trans-Grenadiana) pentru a coborî spre Annandale Falls. Inutil să spun că fiind pe ruta „best of” a oricărui vas de croazieră, era destul de aglomerat. Am plătit 5 dolari est-caraibeni pentru intrare și, după o scurtă coborâre, am ajuns lângă cascadă. Dacă lângă casa de bilete erai întâmpinat de niște cântăreți care interpretau orice lucrare muzicală în funcție de naționalitatea celui întrebat (când le-am spus că sunt din România, au rămas în pană de inspirație, se pare că O-Zone nu a ajuns pe aici – deși, sincer, am dubii), am descoperit o altă „atracție” la doi pași de apă – Clubul de Săritori în Cascadă, din satul alăturat.

Tineri atletici, numai mușchi și vitamine, pentru o sumă puțin discutabilă, îți oferă un salt, de pe abruptul care domină cascada, fix în apă. Nu, nu tu execuți acest salt, ci ei. Și tu îi pozezi. Pare un pic stupid, dar, până la urmă, destui turiști au băgat mâna în buzunar (când ești în vacanță, buzunarul se deschide un pic mai larg), așa că se sărea la foc automat. Și nu pot zice că nu erau niște salturi spectaculoase. Am întrebat dacă nu au și vreo fată în clubul ăsta de săritori. „Ba da”, zice unul, „dar voia să sară goală și ar fi sărit doar ea” 😊. Am dubii, într-o țară atât de credincioasă și conservatoare ca Grenada. Dar, mă rog, hipsteri, mai precis hipsterițe, sunt peste tot 😊.

M-am întors în St. George’s, în autogară, pentru a lua următorul microbuz spre Etang Național Park. Nu a trebuit mai mult de 5 minute până ca vehiculul să fie plin (pleacă doar când este plin) și, când m-am dat jos în zona parcului național, am avut un pic de strângere de inimă. Doar eu și încă o turistă ne-am dat jos, restul microbuzului plin-ochi a continuat drumul spre cealaltă coastă a insulei, spre Grenvile, al doilea oraș că mărime al Grenadei.

 

Zona Etang Național Park este faină, dar nu pot spune că e ceva de dat pe spate. După plata celor 5 dolari est-caraibeni, am intrat în parc – m-am urcat într-un view point de unde n-am văzut mare lucru, pentru că vârful insulei era învelit în nori și, oricum, era plin de pomi care obstrucționau panorama, și apoi, pe malul lacului… în drum spre lac, am văzut câteva maimuțe și cam atât… Lacul, drăguț, dar nimic spectaculos.

Și apoi am stat, așteptând vreun microbuz cu locuri libere. E drept, treceau cam unul la vreo 8 – 10 minute, dar full, abia la un moment dat, un polițist a oprit un microbuz complet gol și m-a invitat și pe mine să o iau spre Grenvile.

Aveam planuri mărețe 😊. Voiam să văd celebrul Pearls Airport, aeroport cu o pistă lungă construit de cubanezi și sovietici în anii ’80, pe care americanii îi bănuiau că îl construiau cu scopuri militare și nu civile (pe pista aeroportului abandonat se află un avion Cubana (civil) distrus de armata SUA (care știm că nu are scrupule să doboare avioane civile, indiferent ale cui sunt), voiam să vizitez una dintre fabricile de ciocolată din Grenada (insula este producătoare de cacao, iar fermierii locali au decis să o și proceseze, pe insulă fiind câteva făbricuțe de ciocolată bio, eco, cum vreți să-i spuneți), dar și orășelul Sauteurs din nordul insulei, un orășel cu o istorie tristă – când francezii au debarcat în Grenada, au întâlnit rezistența populației locale – triburile de caribi. Aceștia s-au luptat cât au putut de vitejește, dar după câteva decenii de bătălii, francezii au ocupat întreaga insulă, exceptând zona nordică. Trupele franceze avansau și era evident că nimic nu îi putea opri, așa că întreaga populație locală a preferat să se sinucidă, aruncându-se de pe o stâncă de 40 de metri, decât să cadă sclavi în mâinile francezilor. Numele orașului – Sauteurs – înseamnă „Săritori” în franceză și aduce aminte peste secole despre genocidul făcut de europeni printre populația din Caraibe.

Din păcate, când am ajuns în autogara din Grenvile, era cam târziu să le văd pe toate, așa că decisesem să mă limitez la Sauteurs (citisem că și satul este drăguț, cu clădiri colorate). Ei bine, ori eu nu am înțeles bine, ori am fost îndrumat greșit, așa că m-am urcat într-un microbuz în direcția George’s … și nu Sauteurs! Când mi-am dat seama, era cam târziu, eram și eu obosit și iritat de așteptarea îndelungată de la Etang, așa că am decis să merg mai departe, spre George’s. Și bine am făcut, pentru că sfârșitul după-amiezii a fost cu adevărat drăguț – pe dealurile de lângă George’s și cu o scurtă baie în minunata plajă de la Grand Anse.

 

Am părăsit Grenada cu un sentiment împărțit. Pe de o parte, mi-a plăcut extrem de mult George’s și zona adiacentă, pe de altă parte, un pic frustrat că nu am găsit o mașină să pot vizita insula mai bine… Dar nu se știe niciodată cum și dacă voi reveni aici… probabil, cine știe, vreodată…

 

Cum am ajuns în Grenada

Am ajuns în Grenada în cadrul turului pe care l-am făcut asta-iarnă în Caraibe. Am zburat cu Air France, dus în St. Maarten, retur din Martinique. Apoi, am zburat cu avioanele companiei locale LIAT (compania națională comună a câtorva republici insulare din Caraibele de Est) din insulă în insulă: St. Kitts & Nevis – Antigua & Barbuda – Dominica – Barbados – St. Vincent & The Grenadines – Trinidad – Tobago.

Din Trinidad-Tobago am zburat cu un avion al companiei Carribean Airlines, compania națională trinidadez-tobagheză (Trinidad-Tobago este printre proprietarii LIAT, dar pentru că sunt mai mari și mai cu moț, au decis că au nevoie să aibă și compania lor), dar nu pot spune că a fost vreo diferență – am zburat cu un avion ATR 72 (LIAT are o flotă formată în exclusivitate din avioane ATR 42 și 72, Carribean are și avioane mai mari, Boeing 737-NG, cu care operează spre SUA și Canada), avionul a fost curat și la timp, iar timpul zburat a fost de vreo jumătate de oră, așa că nu s-a servit nici măcar un pahar cu apă.

Din Grenada, am plecat mai departe, spre Martinique, tot cu un avion LIAT, dar schimbând în Barbados (nu există zboruri directe între Grenada și Martinique), Grenada nefiind prea bine conectată cu insulele din jur (există zboruri directe doar spre Trinidad și Barbados, nici măcar în învecinata St. Vincent!), în schimb, pe aeroportul Maurice Bishop aterizând zboruri din SUA, Canada sau Marea Britanie.

 

Unde am stat în Grenada

Cosy Hut – poate cea mai confortabilă cazare din excursia asta – practic, un miniapartament (living, dormitor, baie, bucătărie, balcon) cu o panoramă faină (se vedea cam jumătate din George’s), cu o proprietară foarte săritoare, care m-a adus și m-a dus de la și la aeroport deși am sosit într-o duminică dimineață, când toată suflarea insulei era la biserică (a compensat ascultând slujba la radio) și la 6 dimineața, la plecare!

Am avut mic dejun în fiecare dimineață, iar căsuța aceea, micuță, dar drăguță, chiar m-a încântat. Cred că numele dat pensiunii se potrivește perfect – Cosy! Cosy Hut în Cosy Island 😊.

Transportul prin Grenada

Microbuzele circulă între toate localitățile cât de cât de pe insulă. Orașele au autogări unice, de unde se pleacă în toate direcțiile (cea din George’s e la doi pași de portul de croaziere), dar microbuzele pleacă doar când sunt full, full… asta înseamnă că dacă vrei să le iei de pe drum, poți să ai surpriza neplăcută că nu ai unde să te urci (și pasagerii nu se înghesuie să mai „bage” pe alții, ca în Barbados). Probabil, cel mai folosit microbuz este microbuzul nr. 1, care leagă George’s de plajele de la Grande Anse, cea mai populară plajă (și pe drept cuvânt, pentru că merită).

Viza Grenada

Cetățenii români pot intra în Grenada fără viză, e nevoie doar de un pașaport valabil

Cu ce plătești

Cam peste tot (exceptând transportul în comun, în piață și în magazinele mici), poți plăti cu cardul de credit sau debit. Dacă vrei să folosești cash, poți folosi în paralel dolari americani (acceptați peste tot) și dolari est-caraibeni (rata de schimb este fixată la 1 USD = 2,70 dolari est-caraibeni). Dacă plătești în dolari americani, vei primi rest în dolari est-caraibeni. Dolarii est-caraibeni sunt valută comună pentru mai multe țări est-caraibene, incluzând St. Kitts & Nevis, Dominica, St. Vincent & the Grenadines sau Antigua & Barbuda, dar nu în Barbados sau Trinidad & Tobago, care au dolarii lor.

Imagini Grenada

Cosy Hut panorama

Buna dimineata, Grenada !

Cosy Hut Georges Grenada

Cosy Hut, George’s

Georges Bus Station

Autogara din George’s

Transport Grenada

Si asa arata transportul in comun

Parcare cascade

Mare inghesuiala la Annandale Waterfalls

Femei Grenada

Picture, sir ?

Annandale Falls

Iata si vestita cascada

Annadale Waterfall Grenada

 

Cascada Annandale Grenada

 

Saritori in apa

Asociatia Saritorilor in Cascada in asteptare de clienti 🙂

Annadale jumper

Saaaalt !

de pe cascada

Deasupra cascadei 🙂

Flori tropicale

Superbele flori din Caraibe

Casa albastra

Acele casute colorate ale Grenadei

Etang visitor center

Biroul de informatii de la Parcul National Etang

Etang Grenada

 

Grand Etang Lake

Lacul Grand Etang – in craterul unui vulcan demult stins

Etang Grenada

 

Punct belvedere

Pana si punctul de panorama e rupt 🙂

Grand Etang Lake Grenada

 

Lac in crater

 

Lac Grenada

 

Soft drinks Grenada

Sucuri de Grenada 🙂

Grenvile

Autogara din Grenvile

Coafura caraibeana

Coafura tipic de Caraibe

Coasta Grenada

Pana la urma, m-am intors la malul marii, in George’s

Air France logo

Comentarii

  • Nu ti-a spus nici un instructor de scufundări pe acolo ca nu trebuie sa stii sa înoți, pentru a face scufundări? Sau nici nu te atrage? Nu erau de ratat scufundări prin multe locuri in care ai fost. Poate faci ca Will Smith, bucket list, sa inoti cu rechinii, până la urmă 🙂

    Romeo 17 martie 2019 10:18 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii