Africa de Sud, mozaic de culturi, mozaic de experiente (ep. 5) – Port Elizabeth, cel mai englezesc oras si Addo Elephant National Park

Elefant ADDO Park

Dupa Durban, a urmat un “salt” cu avionul pana la Port Elizabeth care ne-a economisit 1000 km care ar fi fost pierduti aiurea pe autostrazile Africii de Sud printr-o zona fara multe obiective interesante. Practic am zburat rapid (cam 1 ora si jumatate) si am avut timp dimineata sa descopar si excelentul Muzeu de Stiinte Naturale din Durban, iar dupa-amiaza sa luam la pas Port Elizabeth, poate cel mai englezesc oras pe care l-am vizitat in Africa de Sud.

Port Elizabeth spre deosebire de alte mari orase a fost fondat de englezi, nu de afrikaaneri (neamul fondatorului fiecarui oras a dat numele orasului in limba sa natala – cum ar fi putut vreun englez sa dea numele unei localitati Oodtshoorn de exemplu ? Evident Oodtshoorn a fost intemeiat de afrikaaneri). Port Elizabeth a fost fondat in jurul fortaretei Fort Frederick (cea mai veche cladire ridicata de englezi in Africa de Sud) in anul 1820, iar numele provine de la sotia guvernatorului Sir Rufane Donkin. Sotia, acestuia (evident, Elizabeth) incetase din viata si in memoria ei, sotul a botezat noua asezare cu numele ei si a creat si un memorial pentru sotia care murise cu cativa ani inainte in India (inainte de a fi guvernator in Africa de Sud, Donkin a fost in trupele coloniale din India). Piramida din varful unui deal din centrul orasului a fost construita in memoria ei, iar spitalul din Port Elizabeth poarta de asemenea numele ei. Dar povestea aceasta romantica s-ar putea sa nu mai tina mult. Din 2021, oficial, numele celui mai englezesc oras din Africa de Sud a fost schimbat in Ggeberha (este numele in limba xhosa a raului care strabate orasul, altfel cunoscut sub numele Baakens). Dar cum este un nume imposibil de pronuntat chiar si de marea majoritate a sud-africanilor nevorbitori de Xhosa, probabil putini il vor folosi in urmatoarea perioada. Deja de mai multi ani incoace, Port Elizabeth impreuna cu orasele din suburbii a fost redenumit Nelson Mandela Metropolitan Area (ma rog, iata un nume mai usor de pronuntat si retinut) intr-o incercare de africanizare a localitatilor Africii de Sud dupa model indian (Bombay a devenit Mumbai, Bangalore a devenit Bengaluru, iar Madras – Chennai) si autoritatile de la Pretoria au decis sa inventeze niste nume in xhosa si poate si in zulu pentru marile orase. Inutil sa spun ca aceste asezari nu au fost fondate de africani, ci de albi, asa ca practic nu vorbim de revenirea la numele vechi, ci pur si simplu conducerea de partid si de stat inventeaza niste nume noi. Asa ca aparent oficial, Johannesburg se numeste eGoli (adica “locul aurului”), Pretoria a devenit Tshwane, Durban e eThekwini (adica “Cel cu un testicol”), dar putina lume stie. Peste tot, vezi Port Elizabeth, Durban, Johannesburg, etc. Poate in cativa ani, numele nou inventate vor deveni mai cunoscute.

 

Am stat in Port Elizabeth intr-o pensiune apropiata de aeroport unde manager era o doamna alba (probabil afrikaaner) extrem de primitoare si de ajutor… o femeie care chiar pune suflet in a-si ajuta oaspetii de la Royal Palm Guesthouse. Camerele sunt insa micute (e totusi, o pensiune ieftina), iar noaptea chiar se lasa frigul – la inceput de septembrie e frig in Port Elizabeth in timpul noptii, temperatura scade la 3 – 4 – 5 grade desi ziua se poate merge in tricou.

Nu pot sa zic ca Port Elizabeth are cine stie ce monumente, este pur si simplu un oras placut. Am citit in statistici ca ar fi mai nesigur decat Johannesburg, dar am mari dubii. Si iti dai seama la nivelul de siguranta cand te uiti la gardurile caselor – spre deosebire de Johannesburg, Sandton sau Pretoria, aici nu am vazut prea multe garduri electrice si nici patrule inarmate. Nu, nu era la nivelul altor localitati mai incolo pe Garden Route unde unele case nici macar nu au garduri (oh, da, asta este varful sigurantei in Africa de Sud), dar orisicat. Centrul are cateva cladiri monumentale din perioada coloniala (cu primaria in frunte), dar si niste biserici printre care s-au strecurat mai multe blocuri fara nici o valoare arhitecturala, dar centrul pare interesant. Foarte ciudat ca de fiecare data cand am fost – dimineata, la pranz sau seara pare complet lipsit de viata. Singura zona foarte animata la pranz era un bulevard cu numeroase magazine in stanga si in dreapta, dar si zona aceea devine complet pustie dupa orele 18:00.

Ne-am mai invartit pe langa niste cladiri in stil colonial si apoi am cautat zona cu baruri si restaurante. Nu le-am gasit prea usor pentru ca nu e o zona exuberanta si plina de oameni cum sunt cele din Europa. Dimpotriva, era de-a dreptul pustie desi era un pic dupa ora pranzului… cu greu si cu GPS-ul am gasit unul din restaurantele recomandate si de abia ajunsi acolo (e drept si cu ajutorul unei localnice), am desoperit ca intr-adevar de jur imprejur erau mai multe restaurante. Dar mancarea excelenta si serviciul prietenos, dar profesionist.

 

Port Elizabeth nu este insa o destinatie turistica per se. Este capatul asa numitei Garden Route, o zona de-a lungul coastei plina de orasele turistice cu numeroase parcuri nationale si panorame de neuitat, dar mai ales pentru ca se afla in apropierea lui ADDO Elephant National Park, unul dintre parcurile nationale fundamentale ale Africii de Sud. Toate lumea cand se gandeste la Africa de Sud si la parcuri nationale, le trece prin minte Kruger National Park, dar trebuie spus ca Kruger nu este unicul parc national. Sunt extrem de multe, iar ADDO este considerat al treilea ca importanta dupa Kruger si Hluhluwe (aflat in zona zulu, spre granita cu eSwatini si Mozambic).

ADDO Elephant National Park a fost creat hat, in 1931 pentru a asigura perpetuarea elefantilor in zona. In 1931, mai existau doar 11 elefanti mari si lati in regiunea respectiva, iar eforturile celor care au fondat si l-au condus in ultimii 90 ani se vad in ziua de azi – ADDO Elephant National Park adaposteste in acest moment mai bine de 600 de elefanti. In plus, ADDO nu este doar un parc national cu elefanti, acum aici gasesti o gramada de animale atat terestre, cat si marine … ADDO s-a intins inclusiv pe malul Oceanului Indian unde adaposteste cea de-a doua cea mai mare colonie de pinguini africani, dar din pacate nu am avut decat o zi (ma rog, chiar ceva mai putin ca nu am fost la prima ora a diminetii la intrare) si nu am avut timp de vizitat decat o mica parte din imensul parc, in mod cert nu si componenta sa de pe malul marii.

ADDO National Park ca orice atractie turistica in Africa de Sud este excelent organizata. Exista un centru de primire vizitatori cu toate informatiile de rigoare (dar si cu pereti intregi de pliante care fac reclama la toate experientele turistice din regiune), restaurant, cafenea si evident punctul de verificare COVID – unde ti se ia temperatura si completezi un PLF. Evident, o parcare mare si multe alte oferte pentru cei care vin fara masina personala sau vor sa se alature unui tur – la ore fixe, se pleaca in tururi ghidate in masinile celor de la Parcul National. Trebuie sa remarc ca in Africa de Sud exista un singur operator de parcuri nationale – South African National Parks (SAN Parks), un organism de stat fondat in 1926 care se ocupa de managementul parcurilor nationale – o corporatie extrem de profesionista care chiar ingrijeste toate parcurile de stat care arata excelent. Pe langa cele de stat, trebuie spus ca exista si parcuri private, dar nici unul de amploarea celor de stat.

 

Obisnuit cu parcurile din Kenya, Tanzania, Botswana sau Namibia, ADDO mi s-a parut mult prea organizat. Adica pe langa numeroasele indicatoare, o buna parte din drumurile din parc sunt asfaltate. Acum, sincer, ideea de natura, salbaticie, fauna salbatica nu prea mi se potriveste in minte cu soselele asfaltate, dar pana la urma, asta e, Africa de Sud are o retea de autostrazi si sosele mult prea spectaculoasa ca sa nu se reverse si in parcurile nationale. E drept, o parte din drumurile din parc sunt neasfaltate, de colb, dar orisicat – pentru mine ideea de sosele asfaltate si viata salbatica nu se prea impaca.

Evident, imediat cum am ajuns in parc, ne-a aparut nu foarte departe ditamai elefantul. De fapt in toate ghidurile turistice se scrie ca este imposibil sa nu vezi elefanti la ADDO, sunt mult prea multi, ar trebui sa fi de-a dreptul orb. Parea un mascul alfa, mare, sigur pe el si trecand “nemuritor si rece” – nu parea sa-i pese ca in fata lui se aflau sfioase cateva masini din care niste turisti entuziasti il pozau la foc automat. A plecat demn si neinteresat de audienta, urmat de alti elefantei mai mici din grupul lui – elefantii sunt niste animale sociale care traiesc in niste grupuri, de fapt familii extinse.

Au urmat apoi ore de incantare pe drumurile asfaltate si de colb are parcului national, vanand panorame de zile mari, dar si antilope, zebre si alte animale. Interesant este ca peste tot era mentionat sa evitam sa calcam cu rotile balega de elefant pentru ca in ele cresc nu stiu ce gandac folositor pentru eco-sistem… iar uneori chiar trebuia sa facem slalom printre imensele balegi elefantine (asa numitul dung beetle, un soi de scarabeu, dar diferit decat fratele sau mai faimos din Egipt).

In parc, se cunoaste ca exista si lei, dar nu am vazut nici unul. Desi ne uitam cu mare bagare de seama cand coboram din masina (existau niste zone semi-amenajate unde aveai voie sa te dai jos din masina, dar si acolo scria sa fim atenti la lei). Am vazut doar elefanti (mai multe familii) si ierbivoare, dar si asa, a fost o plimbare draguta printr-un peisaj de poveste. Daca nu esti stressat ca e musai sa vezi nu stiu cate animale din Big 5 sau Big 7, si doar iesi la o “vanatoare” fara tinte cu aparatul tau de fotografiat, experienta ADDO este o experienta foarte faina.

Am plecat pe seara pentru ca mai aveam drum spre Tsitsikamma. Sincer, nu stiam nimic de Tsitsikamma, stiam ca sunt si acolo niste parcuri nationale, dar nu de acelea de tip safari sa te duci sa vezi animale, ci de luat la picior, peisaje spectaculoase … Ce pot sa spun este ca a fost una dintre cele mai incredibile amintiri din Africa de Sud. Dar despre asta, in episodul urmator.

Imagini Port Elizabeth si ADDO National Park

Port Elizabeth

Centrul vechi din Port Elizabeth

Magazin suveniruri

Probabil, singurul magazin de suveniruri si arta africana din oras

Cladiri coloniale

 

Primaria Port Elizabeth

Primaria orasului

Port Elizabeth City Hall

 

Biserica Anglicana

O biserica anglicana tipica intr-o flora mai putin tipica 🙂

Panorama Port Elizabeth

 

Colonial building Port Elizabeth

Cladiri coloniale in Port Elizabeth

Muzeul de Arta Port Elizabeth

Galeria de Arta

Intrare cartier restaurante

In drum spre zona de restaurante

Supa crema de rosii

O crema supa de rosii excelenta !

Palmieri Port Elizabeth

Exoticul Port Elizabeth

Receptie ADDO Park

Receptia de la ADDO National Park

Tururi ADDO Park

Se pot face ture organizate prin parc

Sosele ADDO

Sosea asfaltata … nu prea se potriveste cu fauna salbatica

Elefant ADDO Park

Maiestatea Sa, Elefantul

Elefant traversand soseaua

Traversand superior soseaua

Broasca testoasa

Din vietatile ADDO: broasca testoasa

Antilope

Antilope

Zebra

Zebre

Facoser

Facoseri

Animale ADDO National Park

Fratia ierbivoarelor

Drum prin ADDO

Asta mai aduce a parc national si fauna salbatica

Atentie lei

Atentie la lei 🙂

Panorama ADDO Elephants National Park

Sere

Panoramele ADDO National Park

Elefanti ADDO Park

 

Mandela Tea

Mandela e folosit la orice. Inclusiv la vanzarea de ceai

Apus de soare Africa de Sud

Apusurile de soare africane sunt exceptionale inclusiv pe autostrada 🙂

Comentarii

  • George spune:

    Super Cezar!

    Anul trecut în perioada Crăciunului an petrecut 3 săptămâni în Africa de Sud, n-am apucat sa fac mult research înainte. Covidu-ul ne-a ținut în șah pana în ultimul moment dar am avut una din cele mai faine vacante. Am petrecut vreo 10 zile în Cape Town călătorind mult prin zona. Apoi câteva zile în Oogtsthourn, o săptămână în Jeffreys Bay apoi încă vreo 2 zile în CT. Am prins multe prețuri rezonabile de la închirierea mașinii – am primit un upgrade la un Mercedes Vito automat perfect pentru familia cu 3 prunci pana la apartamentele și casa închiriată. Am stat la Airbnb-uri. Nicăieri nu am avut probleme de securitate, am întâlniți oameni foarte ospitalieri și calzi. În afara de Addo park, și Capul Bunei Speranțe unde prețurile erau mai piperate nicăieri nu ne-am simțit jecmăniți. Am găsit multe obiective turistice foarte accesibile pe alocuri prețuri chiar mai mici decât în România. N-am gândit serios sa mergem și anul acesta, verificând prețurile la apartamente pe Airbnb și închirieri mașini le-am găsit substanțial mai scumpe ca în urma cu un an. V-om fi prins noi o fereastra cu pandemia asta? Oricum Africa de Sud e tipul de țară în care când te imbarci de retur deja faci tot felul de calcule cum ai putea sa te întorci mai repede și odată ajuns acasă dai căutare pe google ” How to retire în South Africa „

  • Corneliu spune:

    Oare in Mexic se poate calatori fara cerinte speciale pt romani?

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii