Cum imi organizez o calatorie pe cont propriu

Ghetar in Patagonia.JPG

Cand scriu aceste randuri sunt la bordul unui avion KLM in drum spre Buenos Aires, cel mai lung zbor din cariera mea de calator… la decolare, am fost anuntati ca vom zbura 14:45 ore, asta in caz ca n-o sa ne mai loveasca vreun vant din fata aparut de te miri de unde, asa ca va fi in mod cert un nou record personal. Precedentul a fost inregistrat tot pe un KLM, dar pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, undeva in 2005, si am zburat vreo 12 ore. Mi-aduc aminte ca, la retur, nu am dormit si am citit “Codul lui Da Vinci” da capo al fine, tocmai cumparasem cartea de la benzinarie pe autostrada. Acum, dupa ce am vazut “Fast and Furious 6”, m-am gandit sa mai scriu niste articole. Si, cum plec in vacanta (suna ciudat sa zic ca plec in vacanta, fiind plecat tot timpul, dar unele excursii sunt, de fapt, calatorii de documentare cu un program strict, de grup, urmat la milisecunda, sau aproape), am zis sa trec in revista pasii relativ la cum imi organizez o calatorie. Si sa luam ca studiu de caz tura asta prin America de Sud.

In primul rand, m-am gandit mai de asta-iarna unde sa merg iarna asta. In Asia am tot fost. Da, este continentul meu preferat, imi place mult de tot acolo, nu ma plictisesc chiar daca revin a nu stiu cata oara la Beijing, Bangkok sau Hong Kong, dar am simtit nevoia unei noi destinatii. Si nu am fost de mult in America Latina – ultima oara am calcat in America Centrala in 2005, iar singura data cand am fost in America de Sud a fost in 2001, cand am vizitat Peru si am oprit vreo 2-3 zile prin Venezuela la un amigo. Planul initial era sa merg in America Centrala – Panama – Costa Rica – Nicaragua, dar presat si de cei cu care mai calatoresc uneori impreuna, am schimbat directia mai la sud… spre Argentina.

Bon, stiu cate ceva despre Argentina, asa ca primul lucru a fost sa pun mana pe un ghid Lonely Planet. Stiu, suna desuet in lumea de azi in care poti sa-ti calculezi si cati pasi faci pe zi intr-o excursie nu stiu unde, dar din punctul asta de vedere sunt mai old-style. Ma lamuresc despre ce vreau sa vad citind Lonely Planet. Din pacate, nici LP nu mai e ce era, de cand a fost vandut de la unii si la altii, calitatea, adica bogatia de informatii, s-a cam dus pe apa sambetei, dar, si asa, pot sa-mi fac o opinie.

In primul rand, Argentina este o tara mare si diversa. Nu am la dispozitie decat trei saptamani si, decat sa alerg pentru a bifa 143 de obiective turistice de la Iguazu pana in Tara de Foc, mai bine ma concentrez pe o zona si o pot vedea in liniste si intelege. Nu e vorba ca o lalai, nu o lalai, alerg de dimineata pana seara, dar simt nevoia sa vad si sa savurez mai profund ceea ce vad. Si, cum din copilarie am fost fascinat de Tara de Foc datorita romanului “Toate panzele sus!”, m-am decis sa plec in cautarea lui Pierre Vaillant.

Bon, in primul rand am dat unda verde Argentinei si pentru ca este anotimpul propice vizitelor. Este cel mai cald in Tara de Foc (adica sunt vreo 10 grade ziua), iar ziua e lunga, in plus, in nord e perioada verii cu mult soare. Ca atare, am zis Argentina si Tara de Foc. Dar Tara de Foc se intinde si in Chile si mi-aduc aminte si ca am vazut pe Discovery sau nu mai stiu unde un documentar despre muntii Torres del Paine. Ma uit pe harta si vad ca nu sunt departe, in plus, de acolo mai sunt vreo trei ore cu autobuzul pana la El Calafate unde se afla celebrul ghetar Moreno pe care nu pot sa-l ratez. Imi schitez ruta: Ushuaia – Punta Arenas – Puerto Natales – El Calafate. Bon, cate zile unde? Asa ca recitesc Lonely Planet, ma uit si pe net si incep redistribuirea – doua zile colo, trei zile dincolo etc. Fac si conexiunile de transport (iti trebuie cam o zi sa mergi cu autobuzul de la Ushuaia la Punta Arenas), iau in consideratie cand pica Anul Nou (ma prinde in Punta Arenas, in Chile) si a iesit planul.

Cam am idee ce fac acolo, dar nu vreau sa fac un plan strict. Cand ajung, ma lamuresc de la alti calatori si de la agentiile de turism locale cam ce e de vazut. Musai pinguini, foci, natura, munti, ghetari, fiorduri. Am o idee ce si unde, dar nu e batut in cuie.

Evident, nu pot rata Buenos Aires. In primul rand, acolo e locul unde aterizeaza KLM-ul, dar este si o metropola care nu poate fi ratata. Cat sa stau? Pai, vreo patru zile, zic eu… asa, sa vad una, alta, sa dansez tangou etc.

Ma uit pe zborurile KLM. Pai, avionul pleaca la 6 dimineata din Bucuresti si ajung la 8 seara in Buenos Aires, adica ora 1 noaptea la noi. Ma uit mai departe la zborurile de Ushuaia (cu autobuzul faci vreo douazile si ceva, nu e o idee prea buna). Ma lamuresc ca zboara LAN Argentina si Aerolineas Argentinas. Ma uit la preturi, la orare, iaca un zbor care pleaca la 6 dimineata din Buenos, ajung in cursul diminetii la Ushuaia. Suna bine, dar nu suna bine a doua zi dupa ce calatoresc 24 de ore! Asa ca decid ca prima zi o voi petrece la Buenos, voi dormi linistit, iar ziua urmatoare plec in Tara de Foc.

OK, cum iau biletele interne? Pai, intru mai intai pe site-urile celor doua companii aeriene. Aerolineas e mai ieftin. Iau la mana agentiile online gen Paravion, Tripsta, Vola etc. Arunc o privire si pe cele de afara gen Edreams, Expedia etc. Descopar ca Paravionul costa fix pix cat am gasit pe site-ul lui Aerolineas, asa ca prefer sa iau de la Paravion, barem am pe cine contacta in caz de probleme. Si probleme sunt cu duiumul intr-o tara a grevelor.

Acelasi proces si pentru zborul El Calafate – Buenos: site companii aeriene, site-uri internationale, site-uri romanesti. Castigator in cazul acesta este Tripsta, care are cel mai bun pret, vreo 10 euro peste ce imi da Aerolineas, dar e OK. De ce Aerolineas? Pai, are un orar care ma coafeaza mai bine si e si parte a Sky Team – am card Flying Blue Gold care e valabil si pe Aerolineas, nu si pe LAN, am mile pe Flying Blue, am si ceva beneficii ca sunt la nivelul Gold – mai mult bagaj, prioritate la imbarcare, check-in la biroul de Buisness Class, ma rog, e mai bine.

A, sa nu uit… demult voiam sa ajuns si la Montevideo. Tot de mic mi se trage. Nu numai “Toate panzele sus!” m-a fascinat, ci si cartile lui Ioan Chirila. Iar una dintre ele, “Si noi am fost pe Conte Verde”, relateaza povestea echipei nationale de fotbal a Romaniei, participanta la primul Campionat de fotbal din istorie, in 1930, in Uruguay. Asa ca e musai sa merg si la Montevideo, care e peste apa de Buenos, la vreo trei ore de mers cu vaporul. Tot cercetand, descopar ca pot sa fac o tura si prin oraselul Colonia, un orasel colonial al Uruguayului, asa ca bag si o tura prin Uruguay in program. Biletele de vapor le iau la fata locului (se pare ca sunt mai ieftine decat pe net).

Am rezolvat problema cu traseul, transportul, hai la cazare. Pun mana pe Booking, Expedia si altele. Parca Booking e mai bun, da si hosteluri, e OK. Studiez fiecare oras in parte, ma uit la locatie ca nu vreau sa stau la cuca macaii, preturi, conditii, notele de pe Booking (mai de incredere decat cele de pe Tripadvisor). Asa ca iau hotel dupa hotel. Stiu, unora le place sa nu aiba nimic rezervat, sa vada cand ajunge. Mie nu imi place sa pierd timp bantuind din hotel in hotel – au, n-au loc, pretul e OK sau nu. In plus, sunt in perioada in care toata Argentina calatoreste (e vacanta de vara combinata cu cea de Anul Nou), asa ca nu e cazul sa risc sa dorm in parcul central din Ushuaia la 0 grade.

Bifat si asta. Bani. Asta in general, e simplu, am un card de debit Visa Electron, scot din perete de pe unde ma duc. Il am din 2001 si e super OK. Dar descopar ca in Argentina sunt probleme. Guvernul a cam dat cu economia de pamant si in haloimesul financiar de aici au impus tot soiul de limitari transferurilor valutare din si spre Argentina. Ce e rezultat? O criza enorma de valuta si o inflatie galopanta. Este la mintea cocosului ca, in conditiile astea, e probabil sa fie o piata neagra. Pun mana si studiez si presupunerea mi se confirma. Rata oficiala (inclusiv la banca sau la casele de schimb este cam de 5-6 peso la dolar), in timp ce pe piata albastra (habar n-am de ce i se spune Blue Market si nu Black Market), dolarul se tranzactioneaza cu 9-10 peso la dolar. Aha… Argentina e scumpa, asta o face mai ieftina. Mai sap si descopar ca argentinienii au un fetis cu bancnotele de 100 de dolari mai noi de 2006, dar in niciun caz cu dolarii aia noi colorati care nu sunt de incredere. Ma duc la banca in Romania si schimb niste lei in dolari, nu mai vechi de 2006, nu mai noi de 2010. Restul, in Chile si Uruguay, economii normale, rata de schimb oficiala este rata de schimb reala, asa ca ma voi servi din bancomate. Trebuie sa am grija cand plec din Argentina sa scap de toti peso pentru ca e interzis sa-i schimb inapoi in dolari.

Next – probleme de siguranta. Tara pare sigura, in Buenos Aires se pare ca sunt niste cartiere off-limits. Fain, unul, Boca, trebuie vazut, dar numai strada principala, cum faci un pas mai la stanga, ai cutitul la gat, asa ca ma voi duce doar ziua si cu localnici (intre timp, am gasit amici pe aici, cunostinte ale cunostintelor etc). Oricum, in Buenos nu e bine sa stai cu aparatul de foto agatat de gat si nici sa te joci cu telefonul mobil – guvernul a impus niste taxe vamale imense la telefoane mobile si electronice, asa ca smartphone-urile sunt o rara avis in tara care acum vreo 60 de ani era una dintre cele mai bogate din lume. Asa ca telefonul la ascunzis. De fapt, cand ajungi in tara, trebuie sa-l declari la vama cu serie, model, data cumpararii, ca sa fie siguri ca pleci cu el si nu il vinzi pe milioane in Argentina… unde, oricum, e mai ieftin sa-ti cumperi o vila decat un telefon mobil :). Sau, ma rog, aproape.

In rest, mi-am mai repetat cunostintele de spaniola (putina lume vorbeste aici engleza), mi-am printat Wikitravelul si mi-am facut copie la paginile relevante din Lonely Planet (doar nu m-oi cara cu toata cartea!), mi-am facut asigurare de calatorie si cam atat… Restul mai vad si pe acolo, d-aia m-am dus, sa explorez… Avionul zboara deasupra Atlanticului si eu visez inca la cea de a 91-a tara…

Si apropos, voi, cum va organizati excursiile ?

Comentarii

  • Daca as calatori in celelalt capat de lume unde multe lucruri functioneaza altfel decat la noi probabil ca as face ca si tine. Multa documentare inainte. Acum dupa ce m-am obisnuit cu vacantele prin Europa nu ma mai documentez atat, iau bilete de avion, cu 2 saptamani inainte rezerv cazare cat mai central, iar la fata locului intru in primul birou de turism si cer informatii cu duiumul, practic tot ce faceam inainte eu acasa (scos obiective turistice, pus pe harta, orar, pret de intrare) cer sa imi fie semnalate pe harta ce o dau gratuit. Mai intreb si de evenimente, orase si obiective turistice din imprejurimi. Daca am multe intrebari atunci mai las din ele si pentru receptionist (cei de la hostel-uri de obicei cunosc mai multe decat cei de la biroul turistic). Oricum in mare stiu de ce am calatorit acolo si ce vreau sa vad!

    Aliceee traveler 21 ianuarie 2014 12:58 Răspunde
  • Dupa ce am decis unde vreau sa calatoresc, incep „vanatoarea” biletelor de avion. Aici ajuta alertele cu promotii de la liniile aeriene mari si agregatoarele (ex: Kayak). Pentru cazare, apelez la Booking sau, mai nou, la Agoda. Ma uit intotdeauna la review-uri, in special la cele negative. De regula, nu-mi propun sa bifez toate obiectivele majore dintr-un loc, mai las ceva si pe data viitoare. Ma informez de pe bloguri de turism, de pe siteuri de tipul „spotted by locals” sau de la oameni care au mai fost pe acolo. Imi las timp sa ma pierd fara tinta pe stradute, ca sa descopar „bucatica” mea de oras. Mai mereu gasesc asa un loc, o poveste sau oameni fascinanti despre care nu scrie nicaieri 🙂

    CalatoriiDePoveste 21 ianuarie 2014 15:15 Răspunde
  • un pic offtopic, ca tot ai amintit de ghidurile lonely planet…
    „50% off everything in Lonely Planet’s online shop
    Have you started the new year with a huge travel wishlist? Kick-start your year of adventures by grabbing 50% off absolutely everything in our online shop using the code LPSALE. That’s half-price on our trusted guidebooks, eBooks, phrasebooks, inspiring hardbacks and more – so where do you want to go?
    Code will be valid until midnight on Thursday 23rd January GMT.”

    si ai transport gratuit dc faci o comanda mai mare de 25 lire, adica 30euro

    si acum ontopic: eu imi fac vacantele in fucntie de ce oferte, promotii prind la avion- de exemplu am fsot in asia, fara sa imi fi propus asta pentru anul trecut, pentru ca am gasit o oferta f buna la avion- 300 euro, roma- bangkok, jakarta-roma, si am spus ca e prea tare ca sa nu profit de oferta, ca nu apar in fiecare zi… si cumpar biletul de avion

    dupa care am citit forumul legat de tara, orasul respectiv, in primul rand pe softpedia, forumul romanesc.. ca sa imi fac o idee cam ce traseu sa fac, ce am de vizitat, si cam cat tp ar merita fiecare loc/oras in parte.

    informatiile interesante le pun intr-un doc, pe care il printez si il iau cu mine (nu prea ma car cu carti).

    apoi caut zboruri care sa conecteze orasele(asa a fost in cazul excursiei in asia, dar in europa evident ca e vb de tren su bus, deci nu asa de complicat). analizez preturile.. apoi cumpar pe cel care imi convine cel mai mult ca si pret, ore

    apoi cazarea, pe site urile consacrate, cat mai bine localizata, citesc comentariile si ma decid pe unu..

    printez bookingurile la cazare, ma prezint cu ele la hotel dc e cazul.. vizitez ce e de vizitat

    anca 21 ianuarie 2014 15:46 Răspunde
  • Eu intocmesc un dosar al calatoriei, cu bilete, pagini din ghiduri, sfaturi de pe forum. Folosesc multe surse straina printre care si blog-uri de travel, dar ceva in plus….Imperatortravel.ro pentru ca e gandit si construit pentru romani si deci mulat pe bugetul nostru si modul nostru de a ne raporta la teritorii noi, pentru ca nu vizitam in acelasi mod si cu aceeai perceptie ca si americanii par exemple. In seara asta plec in Emirate si chiar acum imi copiez offline niste pagini postate de Cezar pentru a le reciti pe phablet in avion, din lipsa de timp, bineinteles.

    Clepsa Victor 21 ianuarie 2014 17:15 Răspunde
  • A, si apropo, respect pentru Visa Electron debit, dar daca vrei sa inchiriezi o masina e musai la toate companiile sa ai un card embosat (in relief) Mastercard, Amex, etc., care musai trebuie sa fie pe numele celui care a facut rezervarea si care e si soferul principal al masinii. Dupa ce ai trecut de micile aberatii rent a car iti iei in primire masinuta…Si, am mai invatat ceva in Suedia – SJ – caile ferate nu vor nici un card romanesc online, in timp ce cu unul luxemburghez a functionat din prima fara probleme, iar la fata locului din trei carduri Visa si Master pe care aveam ceva banuti la fiecare POS foloseam tot altul, in functie de care era acceptat…asta in 2012, poate o fi mai bine acum…

    Clepsa Victor 21 ianuarie 2014 18:17 Răspunde
  • @Clepsa Victor: Eu de doi ani merg des cu trenul in Suedia si am platit exclusiv cu cardul de la Banca Transilvania, de la SJ la autobuze si market. Mastercard Mondo. L-am utilizat in vreo 20 de tari fara probleme.

    Mircea Trif 21 ianuarie 2014 20:12 Răspunde
  • De acord cu concentratul pe o zona, pentru ca asa te si conectezi la cultura locala, intelegi ceva dintr-o tara, asa am facut de exemplu in Cuba, o destinatie indepartata, in care nu ajungi asa usor ca in Europa. Am ales sa sar peste Santiago de Cuba pentru a ve4dea bine Havana, Trinidad, Vinales si nu imi pare rau.
    Si in restu sunt total de acord cu Alice: in destinatii indepartate trebuie sa te documentezi mult, sa intelegi o cultura, sa nu faci anumite gafe, citesc forumuri, etc, saptamani stau sa conversez cu oameni sa aflu cum sunt lucrurile, la ce ma pot astepta, pentru a evita surprizele neplacute, dar in Europa, bilete, centr5ul turistic, harta, exact traseul de mai sus 🙂

    ExTraViTa 21 ianuarie 2014 20:59 Răspunde
  • salut Cezar,

    noi am calatorit mai mult prin Europa, singura exceptie fiind Thailanda de anul trecut . Pentru asta am folosit blogul acesta (nu ca scriu aici, este fara doar si poate cel mai bun blog pentru exotice). Pentru Europa am folosesc foarte mult amfostacolo, unde imi mai dau si cu parerea. Tinand cont ca vb de acelasi continent, ma documentez mai mult la starea drumurilor, granite, taxe drum, viniete, politie rutiera, alte pericole. eventuale situatii neprevazute. Cel mai fain a fost acum 1 an juma cand am rezervat prima parte a cazarii pe net, a doua la fata locului. Merg pe bani cash(eur) estimez ca avem de cheltuit in excursie, pentru „nu doresc sa se intample” folosesc Visa Electron. Rezervam pe baza de review conationali daca se poate. De asemenea vad cat ar costa „cosul „zilnic, intrarile, accesul sau problemele la diferite obiective – verific ce ar merita. De mentionat ca eu calatoresc cu sotia/ ex-logodnica 🙂
    P.S : pentru orice tara in care am fost ajut cu placere, raspund la orice intrebari

    Vant in pupa,
    Vali

    Vali 21 ianuarie 2014 21:24 Răspunde
  • va dau un pont: NU VA MAI ARUNCATI LA ,,OFERTE” CU 5-6 LUNI INAINTE.DACA AVETI CEVA BANUTI DEOPARTE,PUNETI-I PE UN CARD SI LASATI-I IN STANDBY.ALTFEL VA VETI CAI PANA LA INFINIT PRECUM EU CARE AM PLATIT PT UN BILET BUC-HONG KONG CU 5 LUNI INAINTE,CU 100 EURO MAI MULT DACA AS FI CUMPARAT AZI,CU PLECARE MAINE.UN AMIC SI-A ,,TRAS” O OFERTA BUC-SINGAPORE SI INTOARCERE BANGKOK-ISTANBUL(DECI DIN ISTANBUL A CUMPARAT ALT BILET,TRANSFER AEROPORT,HOTEL ALTE CHELTUIELI) 580 EURO.PT ACEEASI PERIOADA DACA AR FI LUAT AZI IL COSTA 497 EURO PLECARE DIN BUC INTOARCERE IN BUC.IN CONCLUZIE LASATI BANII IN STANDBY SI PORNITI LA VANATOARE

    emil 21 ianuarie 2014 22:21 Răspunde
  • Nici eu nu ma leg de oferte. Cand ma gandesc sa ma duc, incep sa ma uit pe site-urile populare. In general imi rezerv prima noapte de cazare si dupa… ma orientez. In Patagonia localnicii erau extrem de prietenosi si de ajutatori. Ei m-au indrumat cu ce sa ma duc si unde sa dorm in (fiecare) proxima destinatie.
    AM O INTREBARE
    Nu am folosit ATMurile – cu toate taxele si comisionele lor sunt oare mai conveniente decat folosirea credit card’urilor sau a valutei locale (si in afara de Argentina care am inteles ca este o exceptie)

    can 21 ianuarie 2014 23:17 Răspunde
  • Salve Cezar! (Ce fain suna, nu? Ca intre romani, parca!) Sa stii ca ne leaga ceva: SI NOI AM FOST PE CONTE VERDE este lectura care m-a fascinat in copilarie. Am acasa acum, dar sunt carti citite toate in copilarie, intreaga colectie a operelor lui Nea VANEA. Acele amintiri ale primului capitan de mondiale al nostru, RUDY WETZER, sunt fenomenale. Am calatorit de multe ori peste Atlantic cu Rudy. Cred ca de mai mult de zece ori. Si de fiecare data simt fiorul primei treceri a Ecuatorului, revad giumbuslucurile lui Jean al nostru (Lapusneanu) si ale prietenului sau francez, tot portar ca si el… O, ce amintiri!…

    Valentin 22 ianuarie 2014 19:45 Răspunde
  • La mine totul porneste de la oferta de avion, daca prind un pret de nerefuzat pt o destinatie ok, cumpăr. Ultima vacanta mi-am petrecut-o in St.Maarten, a fost o decizie pe loc, cand am vazut pretul de 680 de euro cu Air France. Dupa avion, incep sa ma uit pe booking de cazare. Pe booking ma uit la preturi si pe tripadvisor la poze. Dupa ce am terminat cu avionul si cazarea, incep sa caut obiectivele cu ajutorul diferitelor topuri de pe net si de pe tripadvisor.

    Alex 22 ianuarie 2014 20:57 Răspunde
  • In ultima vreme, da, merge foarte bine cu documentarea online. De obicei caut pe google o fraza de genul „things to see in XXX” si deschid primele 5-6 rezultate. In general printre astea se gasesc destul de des site-urile: tripadvisor, virtualtourist, lonelyplanet, wikitravel. Iar uneori dau si de site-urile oficiale ale locatiilor respective. Pierd cam 2-3 ore pe oras, cautand informatii online. Mai caut harti, de transport (in general doar metrou), si cu centrul vechi, si le printez A3. Sau caut aplicatie pt Android cu ghid/harta/indicatii. Am o aplicatie aMetro cu hartile de metrou/bus/tramvai din lume, trebuie doar descarcate pt orasul tinta (daca apare orasul in lista, evident). Mai exista ghiduri dedicate de la TripAdvisor pt ceva orase mari din Europa, inclusiv cu recomandari de trasee si ranking pe obiective preluat din baza lor (uneori te incurca, de exLondra unde-s cateva mii)

    Dupa ce-am adunat astea, incep traseul pt fiecare zi, evident o propunere (nu cred sa fi facut vreodata 100% din ce mi-am notat intr-o zi, de obicei obosim, ne oprim la masa sau mai stiu eu ce si mai sarim din ele), dar incerc sa grupez obiectivele intr-un traseu liniar, ma ajut cu GMaps la asta, printscreen, etc. Daca-i pt mai multe zile intr-un oras, incep sa vad ce mai e pe langa, fie ca ma duc cu masina sau avion acolo. Daca e drum cu masina, mai vad ce poate fi pus in drum, la dus, intors sau intre 2 orase tinta. De obicei prindem cam 3 mini-vacante de 3-4 zile unde ne plimbam cu masina. Dar deja acuma tintim cam la 5-600km distanta de casa.

    Rezervari: booking, hotels si cam atat. De obicei hotelui cu 3-4* cu optiuni cu anulare ca poate intre timp apar ocazii mai bune ca pret/locatie (sau mic dejun inclus). Mi-am luat teapa inclusiv la hotel de 4* (camera 2 persoane cu pat de 140cm latime si loc cat de abia sa te dai jos din el), asa ca-s atent la review-uri, poze si mai ales locatie. Sa fie aproape de centrul vechi/zona de interes sau pe langa o statie de metrou. Daca mergem cu masina sa aiba parcare proprie sau in apropiere.

    Apropo de plata cu card, nu va rupe la comisioane pe unii? Eu am unul romanesc dar ia 2-3E/tranzactie in afara tarii. Asa ca, mai bine cash.

    De multe ori ideea pt o vacanta vine odata cu o oferta de bilet de avion, de obicei cu vreo 6 luni inainte, dar am avut si noroc sa prin bilete bune cu vreo 50 zile inainte de zbor. M-am abonat la newsletter la cateva linii aeriene (Lufthansa, Luxair, KLM, AirFrance, SWISS), si urmaresc ce promotii au. Zboruri in Europa 95% si prioritar orase unde n-am mai fost. Pe urma caut preturile pt perioadele cand sunt zile libere, pt a profita de ele, daca se poate. Daca imi da un pret bun, cu cat mai putine zile de concediu consumate, le cumpar. Daca nu, mai astept, sau fac un traseu cu masina pt vacanta respectiva.
    Vreo 4 mini-concedii le-am facut pt a merge la diverse concerte.

    Mihai 25 ianuarie 2014 0:45 Răspunde
  • Zicea Anca mai sus ca a gasit o oferta de 300 de euro roma-bangkok jakarta-Roma… Com fac sa caut bilete de avion la pret bun la care difera orasul de aterizare la dus cu cel de decolare la intors… (evident nu ma rafer la a cauta doar one-way).

    Adi 25 ianuarie 2014 16:46 Răspunde
  • adi, eu am gasit oferta prin imperator.. uite aici http://www.imperatortravel.ro/2013/03/inca-si-mai-tare-milano-bangkok-si-jakarta-milano-la-256-euro.html si acum cumparat biletet de pe site ul alitalia direct si m a costat 300 euro

    anca 25 ianuarie 2014 16:52 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii