Vacanță în Hawaii (ep. 3) – Înapoi în Oahu – Windward Coast & North Shore

Oahu, Hawaii: Valuri uriase la North Shore

În cea de-a 3a săptămână de Hawaii ne-am mutat înapoi în Oahu, mai precis în Waikiki dar de data aceasta la etajul 31 al hotelului Aston Sunset, un zgârie-nori cu apartamente foarte frumoase aflat pe aceeași strada cu hotelul în care am stat în prima săptămână (Aston Renew – al aceleiași companii). Cum aveam planuri să vedem cât mai mult din restul insulei și să nu ne mai petrecem timpul în Waikiki mai deloc, am închiriat un mare Chrysler 300 alb cu care am cutreierat toată insula.

Am făcut o primă excursie până la Diamond Head, vulcanul învecinat cu Waikiki Beach. Se numește Diamond head pentru că primii marinari au crezut că au găsit diamante în vulcan! Din păcate pentru ei erau doar niste cristale din calcit, fără valoare. Aici se poate ajunge și cu autobuzul, câteva stații (întrebați la recepție ce număr) apoi se merge puțin pe jos până în interiorul craterului. Acolo plătiți o taxă de acces de 1$ (“nothing is free in America” – așa mi-a spus mai demult un taximetrist din New York), cumpărați câte o sticlă cu apă de la gheață (1,50$ de la chioșcul improvizat într-un fost autobuz galben de școală) și puteți începe urcarea. Atenție, ultima urcare este permisă numai până la ora 16 așa că străduiți-vă să ajungeți la punctul de acces înainte.

Craterul Diamond Head găzduiește încă o bază militară atent îngrădită cu gard de sârmă și o baterie antiaeriană cred. Chiar poteca pe care urcă turiștii a fost construită și folosită de armată, fapt evident atunci când realizezi că la un moment dat, poteca se transformă în tunel și traversează niște blocuri uriașe de piatră. Urcarea nu a fost foarte grea iar pe drum ne-am distrat încontinuu pe seama turistelor japoneze care urcau de zor în fuste scurte, cu dresuri negre (pe caldura aia…) și pantofi cu toc. În vârf veți găsi câteva bunkere vechi din război și o panoramă superbă spre Waikiki Beach.

 

Într-o altă zi am vizitat Windward Coast (coasta de Est): am început dimineața la Hanauma Bay – rezervație naturală și destinație specială pt. snorkeling. Un fost vulcan (Koko crater) care a fost inundat de apele Pacificului, găzduiește acum o mulțime de pești multicolori și uneori broaște țestoase. Se pare că acesta era locul favorit de plajă si de pescuit al famililei regale Hawaiene. Parcarea costă 1$ iar biletul de intrare parcă 7,5$. Puteți închiria acolo tot echipamentul de snorkeling (mască + tub + vestă dacă vreți) dar este destul de scump… la orice supermarket găsiți să le cumpărați mai ieftin 🙂 Se poate ajunge și cu autobuzul din Waikiki dar atenție, marți este închis. Am continuat apoi spre nord și am făcut niște poze senzaționale la Molokai lookout, imediat după Hanauma Bay : valurile oceanului se loveau cu putere de stânci creând niște imagini impresionante care din păcate nu pot fi descrise în cuvinte. Imediat după aceea am ajuns la Sandy Beach, unde era soare și frumos așa că ne-am oprit pentru puțină plajă și o baie în ocean. Pe căsuța cu vestiare din parcare am vazut un mare grafitti cu Duke Kahanamoku, semn că este încă apreciat și de tinerii hawaiieni. Am condus mai departe pe lângă Koko Head (un alt vulcan, diferit de Koko Crater) și Rabbit Island cu o scurtă oprire pentru poze, ocazie cu care am lovit zdravăn Chrysler-ul de o bordură ceva mai înaltă, în parcare. Doi localnici au râs și mi-au zis că nu e problemă dacă e de închiriat, bine că încă merge. După care ne-au transmis un “hang loose” – semnul asta este specific pt. Hawaii și pt. surferi, se face cu mâna dreaptă ridicată, degetul mic si degetul mare întinse în afară iar cele 3 din mijloc strânse în pumn și poate însemna “chill / relax / see’ya’later”. Excursia noastră a continuat cu o oprire la Waimanalo Beach Park, o plajă frumoasă dar nu foarte deosebită, unde am ales să nu stam prea mult apoi la Kailua și în final la Lanikai Beach, aparent cea mai frumoasă plajă din Hawaii, unde am rămas pentru tot restul zilei. Lanikai are un nisip extrem de fin și alb (precum făina – nu exagerez) și o apă de culoare verde albăstruie absolut superbă, fiind delimitată de palmieri și niște tufișuri asemănătoare cu o plantă de salată supradimensionată.

Ziua următoare am plecat la shopping la Waikele – un outlet situat la cca. 50 de minute de condus pe autostradă spre vest. Aici ne-au așteptat Guess, Tommy H, Converse, Coach, Michael Kors, Crocs precum și o mulțime de magazine cu haine pentru copii. Mi se pare foarte haios de câtă creativitate dau dovadă americanii la capitolul promoții. În fiecare magazin există de regulă o promoție la colecția nouă (de regulă 25-30% Off) și o promoție la colecția veche (30-50% Off), astfel încât prețurile normale nu mai servesc decât ca și baza de calcul pentru prețul pe care îl vei plăti în realitate. În plus, fiecare magazin are o zonă de “Clearance” amplasată de obicei mai în spate, ca să vezi toată colecția nouă până ajungi acolo, semnalizată cu roșu, unde găseși produse la preț fix și redus f. mult (70-90%).

În plus, se practică pe scară largă promoția la promoție: spre exemplu cumperi un produs cu 10% reducere, 2 produse cu 20%, 3 produse cu 30%. În Waikele, toate fashionistele japoneze erau la coadă la intrarea (DA – Coadă la intrare !!!) în magazinul Michael Kors care avea promoție: 70% Off din prețul afișat la raft + încă 10% din suma totală la casă.

În ultima zi de stat în Hawaii, ne-am întors în locul care ne-a plăcut cel mai mult în Oahu: North Shore. Am luat drumul mai scurt spre Haleiwa (autobuzul ocolește mult pentru a deservi mai multe localități) și am făcut prima oprire la Dole Plantation în Wahiawa. Este un loc interesant unde poți vedea plantațiile de ananas, cacao, mango și alte fructe exotice dintr-un tur cu trenulețul (costă 5$ parcă). De asemenea, am gustat o combinație foarte interesantă suc – înghețată de ananas servită într-un pahar sub formă de ananas pe care l-am păstrat ca și souvenir.

Trebuie să știți că Dole este un nume foarte important in Hawaii: James Dole a fost omul de afaceri care înființat compania Dole (deținătoare și a altor brand-uri cunoscute precum Chiquita etc.) iar vărul său Sanford Dole a fost jurist, sfetnic al regelui Kamehameha, apoi al reginei Lili’uokalani, organizator al loviturii de stat de la 17 ianuarie 1893 care a înlăturat monarhia și primul (și unicul) președinte al Republicii Hawaii, înainte de a fi anexată de Statele Unite ale Americii. Lovitura de stat a fost organizată de un grup de oameni de afaceri americani, care urmăreau anexarea arhipelagului la Statele Unite. Inițial președintele proaspăt ales al Statelor Unite, Grover Cleveland, s-a opus anexării și a cerut reinstaurarea reginei Lili’uokalani și a monarhiei în Hawaii. În acest sens, i-a cerut printr-un emisar reginei garanția amnistierii celor care au organizat lovitura de stat în schimbul reinstaurării monarhiei dar regina a refuzat și a insistat ca toți revoluționarii să primească pedeapsa capitală. Bineințeles, monarhia nu a fost reinstaurată iar în final arhipelagul a fost anexat de Statele Unite în 1898, cu opoziția Imperiului Japoniei care chiar a trimis vase război în zonă. Oficial, istoria consemnează că înlăturarea monarhiei a fost o acțiune locală, motivată de corupția casei regale iar trupele americane care au debarcat în Hawaii nu au făcut altceva decât să apere cetățenii americani și proprietățile americane.

După plantația Dole, am ajuns imediat la Haleiwa, orășelul care marchează intrarea în North Shore. De aici, am oprit la Shark’s Cove – o zonă foarte stăncoasă care formeaza un bazin aproape închis, ideal pentru snorkeling. Ne-am cățărat pe stânci și descoperit o vedere magnifică asupra valurilor uriașe spărgându-se de stânci și împroscând totul cu spumă. Mai departe am oprit la Pipeline Beach unde am stat la plajă și am înotat puțin. Cum adusesem în portbagaj o mică placă de surf pe care am găsit-o la hotel, am luat-o din portbagaj și am plantat-o în nisip lângă prosop. Imediat și-a făcut apariția salvamarul care, foarte diplomat, ne-a întrebat ce mai facem și mai ales ce am de gând cu placa aia de doi lei de lângă mine. Eu, curajos, i-am zis să nu-și facă griji că sunt bun înotător și că plănuiesc să stau aproape de mal, nu ies în larg unde sunt valurile cele mai mari. La care tipul, foarte politicos și cu vorbe atent alese (se vedea că mai exersase discursul asta de sute de ori) mi-a explicat că în final fac ce vreau, dar placa mea se va sparge la primul val mai serios, iar lângă mal curentul este foarte puternic și fără labe de înot nu am nici o șansă și că probabil voi fi zdrobit de stânci… dar că el vine și mă salvează dacă e nevoie 🙂 Așa mi-am încheiat cariera de surfer înainte de a începe. Am decis în schimb să mai înotăm puțin după care am început o sedință foto senzațională cu valurile oceanului la apusul soarelui.

Ziua următoare am părăsit deveme hotelul și am condus către aeroport, de unde urma să zburăm spre București.

 

Câteva tips & tricks pentru plecare:

–          specificați că doriți să returnați mașina de închiriat la aeroport atunci când faceți rezervarea, chiar dacă o preluați din oraș. Toate firmele rent-a-car au birou la aeroport. Este mult mai comod așa decât să vă agitați cu bagaje multe prin taxiuri. Când ajungeți la aeroport, urmați indicatoarele “Rental Cars” pt. a ajunge la firma dvs.

–          nu uitați să umpleți rezervorul pe drumul de întoarcere, altfel compania rent-a-car va profita să vă taxeze 50% mai mult pt. benzina care lipsește din rezervor; 2-3 litri lipsă nu contează, acul tb. să indice spre full sau pe aproape deci nu tb. să faceți plinul la poarta aeroportului neapărat.

–          la benzinărie totul este pre-paid: deci dacă faceți plinul, mergeți înăuntru și anunțați vânzătoarea, ea va porni pompa dar va trebui să-i lăsați ceva garanție: în Maui acceptau permisul de conducere (chiar cel românesc) dar în Oahu vor doar numerar (și ți se oprește pompa exact la suma pe care ai lasat-o) sau cardul de credit, pe care eu prefer să nu îl dau din mână niciodată. Benzina costă 4$ /galonul (3,78L) deci e mult mai ieftină decât în România.

–          când zburați în străinătate din SUA cu American Airlines (probabil și cu celelalte companii), sunt permise două bagaje gratuite la cală pe persoană, de 23kg (50lbs.) fiecare, chiar dacă pe biletul cumpărat din Europa (British Airways) scrie clar un singur bagaj de 23kg. Noi am mai cumpărat un troller mare pe care l-am umplut cu cumpărături și surprinzător, nu a fost considerat extra luggage.

–          am descoperit că dacă reduci din (sau te abții de la) mâncare și alte băuturi decât apa pe perioada zborului, te poți odihni și dormi mai bine; ar trebui să vă hidratați din belșug cu apă plată; de asemenea, vitamina C și spirulina par să ajute la jet lag.

 Imagini Oahu, Hawaii

Valuri uriase la North Shore

Valuri uriase la North Shore

Oahu, Hawaii: Dole Plantation

Dole Plantation

Oahu, Hawaii: Dole Plantation Hawaii

Trenuletul care te plimba prin toata plantatia

Oahu, Hawaii: Dole Plantation  din Hawaii

Adaptor electric SUA / Canada / Mexic / Japonia și altele Adaptor electric SUA / Canada / Mexic / Japonia și altele
29,00 RON

la Imperator Travel Shop

Adaptor electric Universal 150+ țări Adaptor electric Universal 150+ țări
69,00 RON

la Imperator Travel Shop

Lacăt TSA approved cu cifru Lacăt TSA approved cu cifru
29,00 RON

la Imperator Travel Shop

Categorii:
SUA

Comentarii

  • Cam putine poze…

    Mane 15 mai 2014 12:47 Răspunde
  • Ehe… peste tot istoria consemneaza ca loviturile astea sunt initiative locale, dar realitatea din pacate difera de multe ori.
    P.S. Prindeau bine ceva poze in plus – valurile din prima sunt superbe!

    Marius W. 20 mai 2014 13:06 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii