Azore, in mijlocul Atlanticului (ep. 2). Terceira, insula violeta

15. Deasupra insulei Terceira.JPG

Prima insula din Azore pe care am debarcat este Terceira (in portugheza inseamna “a treia”, fiind a treia insula din arhipelagul Azorelor care a fost descoperita sau colonizata). Fiecare insula dintre cele noua este identificata printr-o culoare, culoarea dominanta a insulei, iar Terceira a fost stabilita drept insula violeta. Nu, sa nu credeti ca pamantul sau iarba sunt violete, ci datorita milioanelor de hortensii care impodobesc insula.

Terceira ne-a intampinat bosumflata, cer negru, plin de nori care pareau sa prevesteasca o furtuna. Din fericire, a fost doar un mic spray si nu o ploaie serioasa cum ma asteptam. Si, din fericire, cand am ajuns in Angra (sau, mai oficial spus, Angra do Heroismo), desi nu a aparut niciun pic de soare, norii s-au mai subtiat si tot orasul parea cumva stralucitor.

Terceira are doua orase mari. Numele lor sunt foarte simple. Angra, adica “golf”, si Praia, adica “plaja”. Cand au debarcat colonistii portughezi, pe coasta sudica, au gasit un golf perfect pentru un port, iar pe cea nordica, o plaja cu nisip fin. Asa ca asa au denumit noile asezari – Golful si Plaja :). Paulo, ghidul nostru, pare sa fie super mandra de insulita lui. Cred ca, la fiecare cateva ore, ne repeta ca Angra a fost de doua ori capitala a Portugaliei. Prima oara in perioada 1580–1583, pe vremea cand Spania a ocupat Portugalia, dar cateva posesiuni de peste mari (cum ar fi Azore, dar si Macao) nu au recunoscut aceasta anexare, iar regele Portugaliei a declarat Angra drept capitala a Portugaliei pana cand flota spaniola a venit si a ocupat si Azorele. A doua oara, in secolul al XIX-lea, in timpul razboiului dintre liberali (care il sprijineau pe imparatul Braziliei, Pedro) si conservatori (care tineau partea fratelui sau, Miguel), Angra a fost din nou declarata capitala a Portugaliei si a adapostit capetele incoronate. In urma victoriei liberalilor, fiica lui Pedro, regina Maria II a Portugaliei (si fiica lui Pedro care a preferat insa Brazilia Portugaliei), s-a incoronat si a acordat niste nume onorifice celor doua localitati de pe Terceira – Angra do Heroismo (Angra Eroica) si Praia da Vitoria (Plaja Victoriei)… nume de care orice terceirez este foarte mandru si mai ales ghidul nostru, Paulo.

Desi era relativ tarziu si eram obositi dupa o zi inceputa la 3 dimineata (care insemna de fapt miezul noptii in Azore care este la 3 ore diferenta de fus orar de Romania), Paulo ne-a dus sa vedem o panorama speciala… si, intr-adevar, era o panorama superba… vechiul oras Angra do Heroismo, oras intrat in patrimoniul UNESCO, singura metropola coloniala din Azore, ni se infatisa in toata splendoarea lui. Un loc frumos pentru a incheia o zi lunga, dar frumoasa.

A doua zi de dimineata, Paulo a venit sa ne ia de la hotelul Caracol de langa Angra, unde dormisem tun dupa tonul exceptional mancat la cina. Desi ne aflam pe niste insule aruncate in mijlocul Atlanticului, localnicii nu se dau in vant dupa peste, ei consuma mai mult carne de vaca. Pe vremuri, vanau balene, dar, dupa interzicerea vanarii lor, foarte putini azoreni mai sunt pescari, marea majoritate sunt crescatori de vaci.

Primul popas al zilei a fost pe Mont Brazil, marele vulcan care inchide golful Angrei. Azorele sunt niste insule vulcanice formate in urma eruptiilor. Fiecare insula are mai multi vulcani stinsi, unii mai mari, altii mai mici, dar care toti au pus umarul la formarea acestor insule. Sa nu credeti ca activitatea vulcanica s-a incheiat. Desi eruptii terestre nu au mai avut loc de ceva timp, chiar si in 2000 au fost inregistrate eruptii vulcanice submarine, asa ca cine stie cand, in viitor, vom asista la aparitia unei a zecea insule.

Pana sa ajungem in caldera vulcanului, am putut admira panorama orasului Angra de la inaltime, apoi, ne-am plimbat pe vulcanul plin de vegetatie. Mont Brazil doarme, asa ca acuma este locul de picnic favorit al celor din Angra… locuri amenajate cu gratare unde doar sa pui muschiul suculent de vita, locuri de joaca printre diverse cazemate construite in cel de-al Doilea Razboi Mondial cand Azorele au fost concesionate de Salazar armatei britanice pentru a fi lasat in pace dupa conflagratia mondiala.

Dupa ce ne-am plimbat pe Mont Brazil si am respirat aerul Atlanticului, am pornit prin insula. De sus, insula arata ca o geaca de piele turceasca din anii ’90 – petice, petice de campie verde ca si cum ar fi cusute… toate aceste petice sunt ingradite de niste ziduri de 1,50 metri inaltime din roca vulcanica. Ei bine, toate aceste ingradiri nu s-au facut impotriva hotilor (infractiunile sunt destul de rare in Terceira si in Azore, in general), ci pentru ca vacile sa nu umble creanga. Azorienii nu au grajduri pentru vaci, datorita climei favorabile, vacile stau tot timpul in aer liber, pe pajisti, unde pasc iarba proaspata si verde… Si te mai miri de ce carnea si laptele de Azore sunt atat de apreciate in Portugalia si nu numai….

Si ca vorbeam de petice, urmatorul punct de atractie vizitat a fost un punct de panorama, un miradouro, probabil cel mai minunat miradouro de pe toata insula. Se numeste Serra do Cume, un deal nu foarte inalt, are cu putin peste 500 de metri, dar, de pe aceasta culme, ai la picioare intreaga insula. La primul popas, am descoperit intinderea de un verde crud a Terceirei, imbucatatita de zeci si sute de kilometri de garduri din roca facute pentru a tine vacile la locul lor. De aici, de sus, de pe Serra do Cume, insula parea ca o geaca de piele turceasca din petice… mii si mii de bucati parca ar fi fost lipite intr-un puzzle perfect, o imagine cu adevarat de neuitat. Nu a trebuit sa facem decat cativa pasi, si am avut parte de panorama coastei nordice… aici, numarul de “petice” era mult mai mic, dar puteam sa vedem aeroportul, dar si cel de-al doilea oras al insulei, Praia da Vitoria. Un oras era dedicat eroismului, celelalt victoriei.

Ne-am oprit pe drum in satucul Sao Sebastiao, satul in care locuia ghidul nostru, pentru a vizita biserica si a arunca o privire pe fereastra unei stranii cladiri dedicate Sfantului Duh… Azorele au un cult ciudat si probabil unic in lumea catolica al Sfantului Spirit, aproape fiecare localitate avand o cladire aproape disneyana in care se afla o coroana, de cele mai multe ori din argint, care este scoasa la evenimentele importante.

Si, Doamne, Terceira o duce din petrecere in petrecere. In insula urmatoare, in Sao Miguel, am auzit butada potrivit careia arhipelagul Azorelor este format din 8 insule si un parc de distractii, acesta fiind Terceira. Ghidul nostru terceirez care era extraordinar de patriot ne-a zugravit insula ca fiind paradisul pe pamant – toata lumea traieste bine, mananca bine, munceste, dar nu se rupe, si in plus o tine din petrecere in petrecere.

Traditia cea mai spectaculoasa din Terceira este corida, dar o corida foarte diferita de corida cea mai faimoasa, cea spaniola. Aduce mai degraba cu fugareala de la Pamplona. Cate un bivol este lasat pe strada, intr-o piata principala, iar cei mai curajosi localnici (in special cei in cautarea unei neveste) ii atata. Bivolii nu sunt omorati, doar atatati si enervati, si, dupa toata joaca asta, sunt adusi inapoi pe un petic de iarba sa se calmeze pana la festa urmatoare. Din pacate, nu am asistat la nici o astfel de corida azoriana. Mai intai ghidul a spus ca nu e nici o problema, au loc zilnic, apoi a dat inapoi si a zis ca avem ghinion ca nu e niciuna pe insula, ceea ce si lui i se parea straniu. A doua zi, am trecut pe la biroul de informatii turistice din Angra, de unde am luat o lista cu locatiile, si pareau sa fie 3 astfel de coride in fiecare zi. Din pacate, trebuia sa plecam in seara aceea, asa ca am ramas fara joaca terceirezilor cu bivolii.

Cum-necum, dupa o mica oprire la o plaja amenajata (pe un trotuar mare din beton) unde nu am inteles cine naiba s-ar duce atata timp cat la nici 10 km se afla o plaja cu nisip fin in Praia da Vitoria… erau totusi niste tineri care zaceau la soarele fluctuant si uneori mai bagau si un picior in apa.

Praia da Vitoria, numita asa in cinstea victoriei liberalilor asupra conservatorilor in secolul al XIX-lea (acel moment de mare lauda si mandrie pentru terceirezi cand Angra a fost pentru a doua oara capitala de facto a Portugaliei), este un orasel inca si mai mic decat Angra, la fel de linistit, dar mult mai plat. Aici, plaja este cu adevarat ampla, o parte din ea avand nisip negru (de, suntem pe o insula nascuta de vulcani) si frumos amenajata. Tot timpul am avut tendinta sa fac o comparatie cu Madeira, dar acum nu mai puteam … Madeira nu are plaja, in timp ce Terceira are in Praia si nu numai.

Dupa o masa de peste copioasa, am urcat pe dealul care domina Praia (unde se afla o mare statuie a Sfintei Maria) si apoi am plecat spre un alt obiectiv cu adevarat extraordinar al insulei – pestera Algar do Carvao. Initial, am inteles ca e vorba de o pestera si, intr-adevar, etnic, este o pestera. Dar este mai mult decat o pestera, este gura unui vulcan stins, in capatul acestuia fiind un lac subteran. Coborand pe scari in vulcan, m-am simtit ca in romanul lui Jules Verne cand eroii sai plecau intr-o calatorie temerara spre maruntaiele Pamantului. Iar aici, in Azore, la Algar do Carvao, m-am simtit la fel… am coborat spre centrul Pamantului intr-o lumina difuza, filtrata de vegetatia luxurianta de pe crater si reflectata de peretii de lava ai vulcanului. A fost o experienta de neuitat.

Si pentru ca ghidul ne promisese si un pic de plaja, am dat o fuga la Biscoitos (in portugheza inseamna “copt de doua ori”) unde am dat peste o plaja amenajata intre niste roci zgrunturoase de origjne vulcanica, de culoare neagra. Ei bine, printre aceste roci, zeci de oameni incercau sa intre in niste bazine naturale, din pacate pline de meduze. Unora le pasa, altora nu, cert este ca, dintre noi, doar doua fete mai curajoase s-au bagat printre moluste.

La plecare, am auzit niste lovituri ca de tun. Nu, nu era Putin venit sa doboare vreun avion, ci se pare ca asa erau anuntate coridele terceireze. Asa ca am plecat in directia loviturii, dar, cum ziceam si mai sus, am avut ghinion. Nicio coada de bivol, in schimb, am dat de o formatie care canta de zor intr-o piata unde se adunase cam tot satul… am nimerit la una dintre numeroasele feste care au dus faima Terceirei ca parc de distractii. Sa nu credeti ca erau dansuri salbatice pe strada, dimpotriva, atmosfera era foarte zen … cucoanele barfeau, barbatii probabil discutau de fotbal, orchestra canta cu patos, iar pe o masa erau numeroase prajituri facute de coconetul local pentru sarbatoare! Bucurosi de oaspeti, ne-am trezit cu niste localnici care ne-au dat daruri tipice pentru o astfel de festa – un soi de paine dulce, mai degraba un cozonac, si vin rosu de casa facut prin cine stie ce curte de terceirez. E ca un fel de pomana ca la noi, dar fara sa aiba conotatia de pomenire a mortilor. Asa ca nu am aflat cum se spune in portugheza la bogdaproste.

Sfarsitul zilei l-am petrecut intr-o bodega din Angra unde am urmarit, la fel de uimiti ca si zecile de portughezi din local, cum Germania a umilit Brazilia cu neverosimilul scor de 7–1. Evident, localnicii erau fani ai Braziliei, tara lor sora, dar nu pot sa zic ca au plans in hohote dupa. Din uimirea evidenta, au dat-o pe bancuri… echipa Braziliei a fost mult prea penibila ca sa merite macar o lacrima. Au aparut si niste dansatori–cantareti, asa ca am asistat la un program folcloric. Sa nu credeti ca muzica din Azore are ceva de-a face cu mai faimosul fado. Nu e deloc trista si melancolica, nici mega saltareata, dar puternica.

Era sfarsitul unei zile foarte lungi, dar pline de experiente de tot soiul. Nu mi-as fi putut inchipui ca o insula atat de mica sa ofere atatea colturi frumoase si atatea experiente! Terceira este de o diversitate uimitoare. Si cand te gandesti ca nici nu este o insula prea turistica. Nu te vei calca pe picioare cu mii de turisti. Te vei intersecta, in cel mai bun caz, cu vreo doua masini si un autocar. Atat. Intr-o insula care nu a facut niciun compromis pentru a implora turistii sa vina, pastrandu-si nealterat stilul de viata.

Am fost in Azore la invitatia TAP Portugal, compania aeriana nationala a Portugaliei care isi asteapta pasagerii “cu bratele deschise”, si a biroului de promovare turistica a Azorelor, impreuna cu alti patru bloggeri si ziaristi din Romania.

Imagini Terceira, Azore

01. Panorama Angra do Heroismo.JPG

Prima oprire pe Terceira – panorama oraselului Angra do Heroismo

02. Hotel Caracol Angra do Heroismo.JPG

Am ajuns la hotel – Caracol

03. Ton la gratar.JPG

Ton la gratar… Super gust 🙂

04. Angra do Heroismo.JPG

A doua zi dimineata… de data asta Angra insorita

05. Monument in Angra.JPG

Obeliscul asta care seamana cu o stupa din Kathmandu marcheaza vizita regelui Pedro IV in Angra

06. Angra de pe Mont Brazil.JPG

Golful dupa care a fost botezata Angra

07. Suburbiile Angrei.JPG

Suburbiile Angrei… case mici, biserici masive

08. Caldera vulcanului Mont Brazil.JPG

Caldera vulcanului Mont Brazil

09. Mont Brazil, Terceira.JPG

Panorama de pe Mont Brazil

10. Picnic Mont Brazil.JPG

Cine vrea la un picnic… gratarul e deja amenajat 🙂

11. Participanti infotrip TAP Portugal - Azore.JPG

Trupa venita sa viziteze Azorele

12. Vaci in Terceira.JPG

Baltata de Azore

13. Serra do Cume.JPG

Incredibila panorama de la Serra do Cume

14. vaci in Terceira.JPG

15. Deasupra insulei Terceira.JPG

Desupra campiei

16. Panorama Terceira.JPG

In zare, oraselul Praia da Vitoria

17. Terceira.JPG

18. Garduri de piatra.JPG

Cam asa arata garduletele de fac din Terceira o insula „peticita”

19. Biserica din Sao Sebastiao.JPG

Biserica din satul Sao Sebastiao

20. Casa Sfantului Duh.JPG

si cladirea Sfantului Duh

21. Piata din Praia.JPG

Prin piata din Praia

22. Pesti din Atlantic.JPG

Unde cele mai interesante sunt produsele Oceanului

23. Praia da Vitoria.JPG

Principala strada comerciala din Praia

24. Hortensii.JPG

Hortensiile, acest simbol al Azorelor

25. Praia da Vitoria.JPG

Praia da Vitoria… inteleg de ce poarta acest nume 🙂

26. Statuia Sf. Maria.JPG

Statuia Sfintei Maria care domina orasul

27. Praia.JPG

28. Vaci in Terceira.JPG

Din cand in cand, ne mai intersectam cu celebrele vaci de Terceira

29. Golf in Terceira.JPG

Terenul din golf din Terceira

30. Teren de golf in Terceira, Azore.JPG

31. Intrare Algar do Carvao.JPG

Intrarea in Algar do Carvao. Sincer nu prevestea mare lucru

32. Calatorie spre centrul pamantului.JPG

Dar odata ce am ajuns cu adevarat in vulcan, parea cu adevarat un drum spre centrul Pamantului !

33. Algar do Carvao, Terceira.JPG

Luminaaaaa

34. Intrare in vulcan.JPG

35. Lac in vulcan.JPG

Si „capatul” Pamantului – lacul din crater

36. Iesim din Centrul Pamantului.JPG

Pe aici, a izbucnit candva un suvoi de lava

37. Terceira, insula hortensiilor.JPG

Hortensiile din Azore sunt o nebunie !

38. Plaja Biscoitos.JPG

Plaja de la Biscoitos

39. Plaja cu pietre negre.JPG

40. Festa in Biscoitos.JPG

In cautare de lupte cu tauri, am dat peste o festa foarte pasnica

41. Prajituri in Azore.JPG

Cu prajituri facute de gospodinele satului

42. Paulo Ourique.JPG

Cu o paine ca un soi de cozonac

43. Festa in Azore.JPG

Si pe langa paine, nu putea lipsi si vinul 🙂

44. Vaci din rasa de Azore.JPG

Specia originara din Azore… vite folosite mai putin pentru carne si lapte, ci mai mult pentru munca la camp. Masive si puternice

45. Uitandu-ne dupa balene.JPG

Panorama oceanului… de aici, se observau balenele pentru a trimite pescarii dupa ele

46. Coasta Azore.JPG

47. Coasta Terceira.JPG

Asta e Terceira… pitoreasca, verde, linistita

48. Brazilia - Germania 1 - 7.JPG

Si pentru ca tot era campionatul mondial de fotbal, in Terceira am asistat la cea mai mare umilinta a unei nationale braziliene

49. Folclor Azore.JPG

Asa ca dupa un festival de goluri, a urmat un festival de muzica populara din Terceira

50. Costume populare Azore.JPG

Moda feminina 🙂

51. Costume populare Terceira.JPG

52. Hotel Caracol Angra do Heroismo.JPG

Chiar ca am avut o zi lunga… asa ca hotelul a fost o binecuvantare 😉

Comentarii

  • mi se pare unul dintre cele mai frumoase articole pe care le-i scris in ultima vreme……metaforic, elegant si plin de informatii…cred ca ti-a placut destinatia…

    carmen dima 30 iulie 2014 10:48 Răspunde
  • Atentie ca meduza nu este molusca 😉

    Clark 30 iulie 2014 12:19 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii