Distribuie articolul:

De ani de zile am vrut sa ajung in Africa de Sud. Ma rog, mai fusesem odata, de fapt urma sa ma mut undeva intre Johanesburg si Pretoria, dar nu a fost sa fie kharma. De atunci, m-as fi dus, nu m-as fi dus, nici eu nu stiam exact. Kharma. Dupa 10 ani din acel moment, am decis ca totusi e timpul sa merg in Africa de Sud. Cred ca m-a impulsionat si presedintele sud-african Cyril Ramaphosa care a lansat candva prin 2018 – 2019 o discutie larga de schimbare a Constitutiei pentru a nationaliza pamantul (detinut in majoritate de fermieri albi) si sa-l distruibuie negrilor saraci. Imediat, mi-a trecut prin fata ochilor exemplul statului Zimbabwe care cand a executat aceasta reforma, a dus tara din fruntea clasamentului celor mai bogate tari din Africa in coada listei, tara prabusindu-se economic cu o viteza fara egal in istoria ultimei sute de ani (exceptand, evident tarile in razboi). Cand am fost in Africa de Sud am descoperit o tara super-dezvoltata (e drept, contrastele sunt majore, langa cartierele super-bogate pline cu vile de lux se afla asa-numitele township cu cocioabe din carton si tabla), cu o retea impecabila de drumuri si autostrazi, cu o economie infloritoare (deh, in ultimul deceniu nu a mai fost chiar asa infloritoare), un soi de SUA in sudul Africii. Si am zis – hai sa ma duc inainte ca cei de la conducerea statului sud-african sa se apuce serios de distrugerea tarii lor dupa model zimbabwean. Si trebuie sa recunosc – desi au trecut aproape 30 ani de la abolirea apartheidului, totul, orice business cat de mic din turism era detinut de albi – cred ca absolut toate pensiunile si hostelurile in care am stat erau detinute de albi sau aveau manageri albi, orice business – de la doamna care inchiria vase in portul din Knysna pana la patronul micutei carciumi Ronnie’s Sex Shop erau toti albi. O chestiune de mentalitate, de educatie, de bani, de faptul ca inainte de 1994 totul era detinut de albi. Dar vom mai avea timp sa povestesc despre asta in episoadele urmatoare. O tara fascinanta, cu multe contraste, cu zone de o siguranta absoluta, dar si zone unde zici mersi ca scapi, o tara incredibil de variata, cu un sistem de turism super-profesionism de nivelul celor mai turistice tari din lume. O tara care ar fi linistit cea mai vizitata tara din lume daca nu ar avea problemele (si imaginea) de tara nesigura. Dar voi reveni si la nesiguranta – ca un spoiler, nu am avut probleme decat dupa-masa tarziu in centrul orasului Cape Town.

Cum am ajuns in Africa de Sud ? Nu sunt prea mult optiuni pentru ca datorita variantei beta a covid-ului, Africa de Sud se afla pe listele rosii, negre, caramiziu-inchis a numeroase tari asa ca nici zboruri nu prea sunt. Eu am zburat cu KLM (si asa am ajuns la nu mai putin de 85 zboruri cu compania olandeza, in clasamentul personal KLM e pe locul 3 ca numar de zboruri ) si evident, nu am avut nici o problema – ca de obicei o companie de incredere, unde totul functioneaza ceas, tipic olandez. Dar hai s-o luam metodic si sa va dau si mai multe informatii despre cum se zboara acum cu KLM

In primul rand, este evident ca si cei de la KLM s-au adaptat la noul normal. La bordul companiei aeriene se poarta masca (exceptand momentul in care servesti masa). Serviciul la bord a revenit aproape la cum era inainte de covid, nu 100%, dar e undeva acolo – au revenit mesele calde pe zboruri lungi, mai multe feluri de mancare la business, iar echipajul poarta kitul de protectie cu sfintenie – manusi si masca. De asemenea si in avion, nu mi-aduc aminte sa fi vazut pe cineva care sa nu poarte corect masca de protectie. De altfel, cei de la KLM au primit Diamond Status de la Airline Passenger Experience Organisation (APEX) atat pentru respectarea masurilor de protectie la imbarcare, in zbor si la debarcare, dar si pentru flexibilitatea schimbarii biletelor in caz de anulari sau schimbari.

Politica de schimbari a biletelor e simpla.

Nu mai vrei sa zbori din absolut orice motiv (ca nu mai ai chef, ca tara X a devenit rosie pentru Romania si nu esti vaccinat, etc) – primesti fara nici o intrebare un voucher in valoarea sumei platite.

Vrei sa amani calatorie din absolut orice motiv (nu se pun intrebari) – nu exista taxa de schimbare data, poti s-o schimbi cum vrei. Evident, daca biletul pe noua data este mai scump, trebuie platita diferenta.

S-a anulat zborul ? – primesti banii inapoi.

Ai bilet super ieftin non-refundable (adica nu primesti banii inapoi in mod normal), Chiar si in acest caz nu il pierzi (cum era cazul inainte de covid), ci primesti contravaloarea lui intr-un voucher care il poti folosi timp de 1 an. Evident, trebuie sa contactezi compania aeriana.

Schimbarile le poti face pana la 24 ore inainte de ora de decolare a cursei pentru care nu ai bilet.

Aceasta politica este valabila pana pe 31 decembrie 2021, dar in functie de situatie, poate fi prelungita.

In plus, KLM a mai introdus un serviciu numit Upload@Home pentru a face procesul de check-in mai rapid. Dupa cum se stie, datorita pandemiei, cam toate tarile lumii cer documente aditionale pasaportului sau buletinului cum ar fi certificat de vaccinare, test COVID, etc. Pentru ca check-in-ul sa fie mai rapid, incarci documentele cerute pe site-ul KLM de acasa, ele vor fi validate de KLM (primesti un mail de confirmare), iar la aeroport nu mai esti intrebat de documentele COVID.

Acest serviciu este valabil doar pentru cateva destinatii, indiscutabil, este valabil pe zborul de Amsterdam in caz ca aceasta este destinatia ta finala. In cazul meu, destinatia finala a fost Johannesburg (respectiv Bucuresti cand am plecat din Cape Town), destinatii care nu erau acoperite de Upload@Home. Dar verificati, numarul de tari acceptate e in crestere. Pentru mai multe informatii aruncati un ochi aici

Cum au fost zborurile ? Initial ma gandeam sa scriu, dar cred ca mai degraba voi face un foto-reportaj cu cele patru zboruri ale mele. Sa incep cu primul :).

Bucuresti – Amsterdam.

Pentru mine a fost un zbor cu totul si cu totul special. Am zburat pe data de 1 septembrie 2021, iar fix cu 30 ani in urma, adica pe 1 septembrie 1991 incepea maratonul meu in jurul lumii. Pe 1 septembrie 1991, zburam fix pe ruta Bucuresti – Amsterdam (e drept, cu Taromul, nu cu KLM, cred ca atunci olandezii nici nu zburau in Romania) sa plec la bursa. Era primul zbor din viata mea, era prima tara straina in care calcam, acel zbor a fost cu totul si cu totul special si evident il am inca in minte si in inima. Absolut intamplator, fix 30 ani mai tarziu, zburam fix pe aceeasi ruta, cam pe la aceeasi ora (e drept, Taromul a decolat mai tarziu) si aceasta coincidenta mi-a dominat gandurile. Sa fie inceptul a altor 30 ani de calatorit ? Nu stiu.

Dar am sarbatorit 30 ani de calatorit in style – la business class si cu sampanie. Mi-aduc aminte ca am baut sampanie si acum 30 ani pe zborul Tarom, dar atunci sampania curgea valuri, iar jumatate din cei care zburau cu Tarom, zburau pentru ca se faceau clanta pe avion – whiskey-ul si sampania curgeau valuri, valuri pana la destinatie.

Clasa business pe zborurile intra-europene. Scaunele sunt la fel ca la economy, dar niciodata nu sta nimeni pe scaunul din mijloc, in plus, serviciul este diferit

Aeroportul Otopeni – Henri Coanda in timpul decolarii

Studiourile cinematografice de la Buftea

Dintotdeauna, KLM a avut o pizzeta calda

Micul dejun pe zborul Bucuresti – Amsterdam

Si lista de bauturi

30 ani de calatorii se sarbatoreste cu sampanie !

La cat mai multe calatorii !

Aeroportul din Amsterdam, caminul KLM

Amsterdam – Johannesburg

Am zburat cu un avion Boeing 777 la clasa business. A fost primul meu zbor business class cu KLM dupa inceputul pandemiei si eram curios sa vad cum erau serviciile. S-a revenit la situatia de dinainte, nu chiar 100%, dar aproape. Produsele servite sunt acum de cele mai multe ori invelite in plastic, dar exista desigur o varietate de mancare pe meniu si mai ales vinuri – totusi eram pe zborul de Africa de Sud, prin excelenta, o tara a vinurilor.

Zborul a fost la timp, foarte linistit si am avut parte de un spectacol pe cinste la fereastra – am survolat Franta, am descoperit Delta Rhone-ului si terenurile sale colorate, am admirat Sahara cea rosie (si orasele uitate de lume in mijlocul desertului) pentru ca in fine sa raman surprins de jungla parca neatinsa din Africa Centrala, o adevarata mare verde. Cand am ajuns prin Congo, s-a intunecat, asa ca s-a rupt filmul 🙂

Ce e interesant de remarcat este faptul ca clasa business era aproape full (cred ca doar 1-2 scaune nu erau ocupate), in timp ce la economy era pustiu (as zice asa la prima vedere, erau ocupate 25 – 30% din scaune). Motivul – restrictiile de calatorie pentru Africa de Sud, asa ca turismul extern este aproape de zero (am intalnit sud-africani care cand ne vedeau si aflau ca suntem turisti straini sareau in sus de bucurie – viiiiin turistiiiii !). In schimb, in clasa business sunt in general oameni care calatoresc cu treaba, in interes de afaceri, asa ca acest trafic se desfasura din plin.

Avionul de Johannesburg

Locul meu de la geam

Ce am primit de la KLM 🙂

Evident, o parte din zbor le-am dedicat filmelor 🙂

Premiul primit de KLM

Cam asa arata un loc business

Antreul la pranz

Pranzul

Sarea si piperul – mi s-au parut dragute

Am avut si o gustare in zbor

Cina inainte de aterizare

Decolarea de la Amsterdam. Olanda, o tara atat de verde !

Lacuri rosii in Delta Rhone-ului

Delta Rhone-ului si ultima privire asupra Europei

Sahara si niste localitati uitate in desert

Sahara cat vezi cu ochii

Republica Centra-Africana

Si cadoul KLM pentru pasagerii de la business – casute de Delft cu lichior Bols inauntru

Hello Johnnesburg !

Cape Town – Amsterdam

Si aici am zburat la clasa business, dar de data asta nu cu un B777, ci cu un B787, celebrul Dreamliner. Mai putine scaune (aranjamentul scaunelor este 1-2-1 spre deosebire de B777 unde era un 2-2-2), dar atunci cand transformai scaunul in pat, o buna parte din picioare trebuiau sa intre intr-o nisa in scaunul din fata. In rest, zborul a fost lin, din pacate, am zburat noaptea, asa ca am inceput sa admir peisajul doar cand am atins tarmul Europei – intamplator, fix to in Delta Rhone-ului. Am survolat apoi Franta, Belgia si litoralul belgo – olandez (inclusiv imensul port Rotterdam) pentru ca apoi sa aterizam la Amsterdam.

Un Dreamliner spre Europa

Scaunul meu care se poate transforma in pat

Meniu mancare, meniu vinuri, produse cosmetice pentru zbor

Doar venim din Africa de Sud, o tara a vinurilor

Cum vreau sa-mi potrivesc scaunul ?

Noaptea, nani, nani

Cina. Am ales kingklip, un peste tipic sud-african pe care n-am ajuns sa-l mananc in Africa de Sud, ci pe avionul cu care paraseam Africa de Sud 🙂

Micul dejun

Am regasit Europa tot prin Delta Rhone-ului

Banuiesc ca asta e Rhone-ul

Am dormit tun – vreo 7 ore pe zbor

Ferestrele de la Dreamliner sunt haioase. Apesi pe un buton si culoarea lor se inchide si se deschide cum vrei tu

Ne pregatim de aterizare

Evident, cadoul KLM

Hello, Amsterdam. Cetos ca de obicei 🙂

Am trecut si prin business lounge, dar in viteza. Am avut un tranzit scurt

Amsterdam – Bucuresti

Am zburat de data asta in clasa economy, dar tot la geam. Am fost placut surprins ca am primit ceva de mancare – un sendvis si un muffin, in timp ce alte companii europene iti dau praful de pe toba (sau maximum o sticla de apa). A fost si bautura la discretie, inclusiv vin si bere pentru doritori, avionul plin, dar interesant plin cu olandezi, destul de putini romani. O gasca de olandezi pusi pe petreceri de abia asteptau sa ajunga in Centrul Vechi.