Thailanda mea. Episod 3. One day in Bangkok :)

Obiective turistice Thailanda: statuie farang Wat Pho Bangkok

Prima dimineata in Bangkok este super placuta. Din pacate, nu am prea dormit… A doua zi plecam in Cambodgia si m-am pus cuminte sa iau Malarone pentru malarie. Si pe prospect scrie ca e posibil sa-mi cauzeze insomnie… Hmmm… La naiba, poate chiar mi-a cauzat! Ce naiba o sa fac insa – cum sa nu dorm toata vacanta, trei saptamani jumate de-acum inainte… Incep sa intru la idei care ma cam bantuie toata ziua… Nu se vor concretiza, voi dormi bustean in noptile urmatoare, fara nicio problema de la Malarone. Dar, chiar si nedormit, ma simt fresh… adrenalina pompeaza, vreau sa vad Bangkokul…

Dar pana la palatul regal “and temples, and massage parlours” cum zice celebrul cantec “One night in Bangkok”, e timpul sa iau micul dejun… Va fi inceputul unei frumoase prietenii, citand un alt film clasic… Ce prietenie, iubire de-a dreptul… intre noi si “banana pancake”…

Zona Khao San este destul de bine plasata din punct de vedere geografic. Se afla la doi pasi de poate cel mai important obiectiv turistic din oras – cartierul unde se afla Marele Palat si principalele temple ale tarii… E drept, ca sa ajungi pe acolo, trebuie sa treci mai multe obstacole, dar cum venisem bine antrenat dupa aproape o luna in Egipt cu cativa ani inainte, nu era greu de driblat… Soferii de tuk-tuk care imi spun ca palatul e departe sau inchis la ora asta si ma duc ei la alte temple pana se deschide palatul… Mda, cam patetic… Thailanda este tara in care vei fi separat de banii tai nu prin coercitie, ci prin sarm… prin aburire, prin zambete si printr-o arta fara egal a expunerii… Rar se intampla ca cineva sa-si bage mana in buzunarul tau pentru a pleca cu portofelul, exista niste metode mult mai sofisticate si placute…  se numeste negociere.

Odata ajunsi la Marele Palat, apar primele probleme… Se pare ca nu poti intra decat in tricouri cu maneci lungi (venisem pregatit, cunosteam bullshit-ul), pantaloni lungi (yes, sil!) si pantofi care acopera piciorul (pentru un motiv misterios, thailandezii sunt scutiti de acest comandament vestimentar). Adriana venise cu niste papuci destul de mari, dar nu au fost ok… asa ca am iesit si dupa o negociere scurta, dar dura, am dat cativa bahti pe niste ciorapi… evident de “marca”. Asa a putut sa intre…

Si nu pot spune decat ca dupa cativa pasi, in ciuda puhoiului de turisti, nu poti decat sa uiti toata nebunia de dincolo de gard si sa incepi sa “plutesti” pe tapsanul verde spre niste cladiri cu adevarat fantastice…. Dar, inainte de a lua la picior aceste minuni arhitectonice, sa pozam cu grupurile de liceeni thailandezi veniti, si ei, in vizita si mai ales sa “agatam” niste romani cu care ne vom petrece ziua… Sunt veniti din America unde sunt studenti, au prins o super-oferta de avion si au venit in Bangkok. Maine se vor duce in Cambodgia. Ce surpriza… si noi… dar ei vor mai trece si prin Phnom Penh, noi, direct la Angkor Wat.

Zona regala se intinde pe vreo 100 de hectare, are cam 100 de cladiri si reprezinta chintesenta arhitectonica laica si religioasa a ultimilor 200 de ani de monarhie thailandeza. Este un loc sacru pentru multi thailandezi si, din nefericire pentru turisti, este unul din principalele locuri de pelerinaj ale credinciosilor budisti din regat, dar si ale celor care il idolatrizeaza pe rege. Daca fostul palat regal nu poate fi vizitat decat pe afara unde toata lumea se pozeaza cu garzile imbracate intr-o tinuta pseudo-coloniala (Thailanda nu a fost niciodata colonie, dar uniforma garzilor pare cert inspirata din cea a armatelor coloniale), in schimb, poti vizita marile temple. Principalul templu – Wat Phra Kaew sau “Templul lui Buddha de Smarald” detine poate cea mai pretioasa relicva religioasa a regatului – banuiesc ca ati ghicit – e vorba de statuia lui Buddha din smarald… Statuia este destul de mica si nu o prea vezi pentru ca este bine imbracata in haine regale si este schimbata in haine potrivite pentru fiecare anotimp thailandez (rece – adica iarna, cand sunt “doar” 30 de grade, cald si ploios). Insusi regele vine sa-l schimbe pe Buddha de Smarald inaintea fiecarui anotimp.

Evident, cea mai mare inghesuiala este in fata lui Buddha, dar daca te refugiezi printre stupele incredibil de ornate de pe langa, in ciuda multimii, poti sa petreci minute in sir in liniste… La doi pasi langa se afla Wat Pho unde este cel mai mare Buddha din Regat – un Buddha asezat cam intr-o rana si stand in cot (“Reclining Buddha”), dar avand o lungime de 46 de metri… este pozitia de dinainte de moarte… Pentru o kharma cat mai buna, trebuie sa dai cativa bahti si primesti un pumn de monede mici-mici si trebuie sa arunci cate una in fiecare bol aflat in fata lui Reclining Buddha… M-am supus si eu ceremonialului…

Prin curtea templului, cele mai distractive mi s-au parut statuile putin cam grotesti de “farangi”. In limba thailandeza, “farang” inseamna “strain” si provine din cuvantul “francez”… aparent primii europeni care au ajuns pe la curtea regelui Thai au fost “français”… de unde si “farangi”.

Templul Wat Pho este locul istoric unde a fost prima scoala publica din Regat. Acum este faimos pentru alt tip de scoala – este gazda celei mai faimoase scoli de masaj din Thailanda ! Nu va ganditi la cine stie ce fete goale care sa satisfaca orice capriciu sexual… “Thai massage” cel adevarat are o traditie multimilenara si este folosit in scopuri curative… Pentru a deveni maseuza, trebuie sa urmezi o scoala speciala, iar Wat Pho este considerata o scoala de varf. Masajul thailandez este o arta, dar si stiinta… Asa ca, dupa cateva ore prin caldura (e drept, am luat o pauza sa sorbim dintr-o nuca de cocos in micul bar al Palatului), ne-am zis ca nu ar fi rau sa vedem cum ne poate reimprospata un masaj thailandez facut de invataceii de la Wat Pho…

Locul unde se face masajul nu este foarte evident, am bananait cam mult pe diverse strazi si stradute, dar, pana la urma, am ajuns in fata unei cladiri oarecare, complet anonima… Am intrat putin increzator, mi s-a confirmat ca acolo e Wat Pho School of Massage, am platit cativa bahti si am intrat intr-o sala mai mare, plina cu farangi tolaniti si thailandezi muncindu-le din greu muschii….

Maseuza mea parea un copil… Nu cred ca avea mai mult de 1,40 – 1,50 metri, slaba, ce mai… ce naiba putea sa-mi faca fatuca asta…. Dar dupa cateva miscari am sarit in sus de durere… ce sa zic… m-a rupt! Cu un zambet sadic pe buze (ma rog, asa l-am perceput eu), mi-a atins toate punctele dureroase, a chinuit toti muschii de peste tot, iar dupa sedinta, am iesit impleticindu-ma… E drept, pentru restul zilei m-am zbenguit destul de mult…

Urmatorul pe lista, Wat Arun, sau templul apusului, aflat de cealalta parte a fluviului care strabate Bangkokul, numit Chao Praya…. Am ajuns o statie de pe rau si am sarit intr-o luntre pe post de feribot intre cele doua maluri… pret thailendez, cativa baht… de dincolo, din varful lui Wat Arun, ai insa o panorama, e drept limitata a orasului, dar poti admira superbele acoperisuri ale templelor din complexul regal stralucind in soare… Ce frumos…

Seara, activitati gospodaresti. Ne plangem celor doi romani ca hotelul nostru nu e cine stie ce, si ei ne recomanda cu caldura hotelul lor – Wild Orchid. Nu este fix pe Khao San, dar la vreo 10 minute de el, in cartierul Banglamphu, pe o alee putin mai deschisa decat soiul nostru… Intram in hotel si intr-adevar e excelent! Si nici nu costa prea mult, vreo 600 de bahti, adica vreo 12 dolari. Dai 4 dolari in plus, dar merita… Oricum, in seara respectiva nu ne mai mutam, a doua zi plecam in Cambodgia, dar am facut rezervari pentru zilele in care urma sa revenim in Bangkok. Apoi, e timpul de shopping – cumparam un cearsaf de pat, foarte bun in caz ca cel de la hotel are un miros cam ciudat si, in final, ajung la Pierre Boutique… unul din lucrurile de pe lista de acasa era sa-mi fac un costum… Si cum citisem despre croitori care iti fac trei costume in doua ore si iti cade maneca a treia oara cand il imbraci, am facut o cercetare de piata amanuntita si recomandarea cea mai buna a fost sa ma duc la Pierre Boutique la parterul hotelului Viengtai – unicul hotel – hotel din miile de guest house-uri din zona Khao San Road.

Croitorii erau indieni (se pare ca toti croitorii din Asia sunt indieni, indiferent de tara in care te afli!) si evident ca m-au convins sa le las mai multi bani decat imi planificasem… Cu sarm si eleganta, m-au convins ca doua costume sunt mai bune decat unul, iar costumele fara camasa si cravata care sa se asorteze perfect nu fac doi lei… In plus, imi mai dau si cateva camasi de matase – bonus!! Ce sa mai, super oferta…. Mi-au luat masurile, am platit un avans si le-am spus ca voi reveni dupa trei zile cand ne intoarcem din Cambodgia… Sigur, Sir, totul va fi gata atunci… Sa speram!

Obiective turistice Thailanda: Khao San dimineata Bangkok

Khao San Road dimineata

Obiective turistice Thailanda: Palatul regal Bangkok

Complexul regal din Bangkok

Obiective turistice Thailanda: statuie palatul regal Bangkok

Imagini Thailanda: palatul regal Bangkok

Obiective turistice Thailanda: palatul regal Bangkok

Obiective turistice Thailanda: Palatul regal Bangkok

Obiective turistice Thailanda: Palatul regal Bangkok

Imagini Thailanda: eleve thailandeze dezbracate

Cu clasa de thailandeze

Obiective turistice Thailanda: bem nuca de cocos Bangkok

Sorbind din nuca de cocos

Obiective turistice Thailanda: Wat Pho Bangkok

Wat Pho

Obiective turistice Thailanda: statuie farang Bangkok

Statuia farangului necunoscut

Obiective turistice Thailanda: Wat Pho Bangkok

Obiective turistice Thailanda: statuia lui Reclining Buddha Bangkok

Reclining Buddha

Obiective turistice Thailanda: monezi pentru noroc Bangkok

Sa fie cu noroc !

Obiective turistice Thailanda: Wat Arun Bangkok

Wat Arun

Obiective turistice Thailanda: Wat Arun Bangkok

Obiective turistice Thailanda: Wat Arun Bangkok

ne-am cumparat cearsaf

Ne-am cumparat cearsaf !

Imagini Thailanda: ce bere sa beau in Thailanda ?

Sa fie una, sa fie alta, sa fie amandoua ?

Comentarii

  • Dupa ochi, au fost amandoua:P. Foarte frumos articol.

    Dudian 12 octombrie 2011 11:39 Răspunde
    • Dupa ochi au mai fost doua inainte…

      La Budha de smarald nu se putea face poze inauntru, dar exista o ferestruica pe lateral de unde iesea o poza a statuii – cat de cat :).

      In wat arun te poti sui sus? nu stiam….

      Sorin 12 octombrie 2011 12:18 Răspunde
      • N-am mai fost de ceva timp… Povestea e de prin 2003 🙂

        Imperator 14 octombrie 2011 16:35 Răspunde
  • Tocmai am vazut aseara un documentar despre Tailanda si m-a facut sa salivez. Acu dupa ce am vazut si articolul tau pot sa zic cu mana pe inima ca e trecuta pe lista de concedii 😀

    Cum sa 13 octombrie 2011 12:58 Răspunde
  • Sa-ti fie rusine LI

    Dorina 16 octombrie 2011 15:06 Răspunde
  • esti tare Imperatoare….Cezare…..super frumos…..felicitari….

    doru 18 octombrie 2011 18:15 Răspunde
  • Servus Cezar :-),

    Sunt deosebit de impresionata de multitudinea de destinatii alese pentru a calatorii. Am ajuns sa-ti cunosc site-ul dupa o recomandare calduroasa a lui Mihai, un mare fan al tau si prieten drag al meu.

    In septembrie anul acesta ma voi casatorii si ma gandeam la o „saptamana” de miere in Bangkok la inceputul lunii septembrie 2012. Dar pentru mine, Bangkok-ul este o nebuloasa. Nu stiu de unde sa incep si unde sa termin. M-ar ajuta extraordinar de mult niste sfaturi in ceea ce priveste cazarea. As dori sa ne cazam la un hotel 3-4 stele care sa fie cat mai aproape de destinatiile turistice. Nu stiu daca se merita serviciul all inclusive avand in vedere ca de dimineata pana noaptea esti pe drumuri. Poate doar mic dejun inclus… Cum se face transportul? Metrou? Mai bine pe jos? Sunt foarte interesata si de faimoasele masaje tailandeze, ambele. As aprecia orice informatie sau sfat.

    Eventual voi avea intrebari aditionale dupa ce-mi vei raspunde.

    Cu drag,
    Eliza

    Eliza Moldovan 18 februarie 2012 19:01 Răspunde
  • Salut Eliza, in primul rand luna Septembrie este luna cu cele mai bogate precipitatii in Bangkok:
    http://www.weather.com/outlook/travel/vacationplanner/vacationclimatology/monthly/THXX0002
    sau
    http://www.worldweather.org/089/c00233.htm
    Anul trecut, de exemplu, au avut mari probleme cu inundatiile. Dar este posibil sa prinzi si zile fara precipitatii.
    Vrei sa mergi doar in Bangkok sau si in alte locuri din Thailanda?

    andrei.m 18 februarie 2012 22:45 Răspunde
    • Serus Andrei,

      Da, vezi? La asta nu m-am gandit, iar acum verificand link-urile de la tine am observat ca cele mai bune luni de vizitat sunt decembrie-aprilie. Asta ma face sa-mi schimb optiunile si eventual sa vizitez Bangkok-ul in luna aprilie cand e ziua mea.

      Ma gandeam la o vacanta de aprox 10 zile si doar curiozitatea, nu informatii precise, m-a facut sa ma gandesc la Bangkok. Nu stiu ce altceva mai pot explora sau ce merita efortul. Orice informatie e bine-venita 🙂

      Multumesc,
      Eliza

      Eliza Moldovan 18 februarie 2012 23:04 Răspunde
      • Eliza, in primul rand de cuvintele frumoase la adresa mea si a blogului si sa-ti urez Casa de Piatra. Tocmai voiam sa intervin si sa iti zic fix acelasi lucru ca in septembrie – octombrie nu e o idee prea buna sa te duci in Thailanda pentru ca e perioada cea mai ploioasa, pot fi zile intregi cu ploaie torentiala. Pentru septembrie (mai ales daca te gandesti la prima jumatate), ti-as recomanda Bali care e un loc absolut superb, la fel de exotic si de minunat ca Thailanda. In septembrie, e inca sezonul secetos si vremea e buna (ma rog, mai ploua, doar e la Ecuator, dar in general, e vreme buna).
        Relativ la aprilie, este luna cea mai calda din Thailanda, cu temperaturi care bat spre 40 de grade, combinat cu 80% umiditate, fac din Bangkok un loc in care trebuie sa respiri doar dupa miezul noptii 🙂

        Imperator 18 februarie 2012 23:09 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii