Am spus-o si o spun de fiecare data cand se iveste discutia. Momentul-cheie al vietii mele este cand, la 19 ani, am primit o bursa in Olanda si cand am iesit pentru prima oara din Romania. Atunci, mi s-a deschis cu adevarat lumea, am descoperit incredibil de multe lucruri noi, dar mai ales si faptul ca nu este ingrozitor de scump sau periculos sa calatoresti. Ei bine, printre diversele descoperiri (alaturi de cum arata un supermarket sau cum functioneaza un ATM :)), am descoperit si Formula 1. Mi-aduc aminte de duelul dramatic dintre explozivul Senna de la McLaren Honda si britanicul Mansell de la Williams Renault. Nu mai stiu de ce, am tinut cu Mansell, dar in 1991 a castigat Senna. Un an mai tarziu, Mansell s-a revansat si a castigat Formula 1. Tot atunci, in 1991, debuta si un pusti considerat enfant terrible al Formulei 1 … il chema Michael Schumacher. De atunci, din 1991–1992, mi-am dorit sa ajung la Formula 1. Pe la inceputul anilor 2000, am fost la doi pasi sa ajung la Marele Premiu al Belgiei de la Spa–Francorchamps, desfasurat intr-o ploaie ingrozitoare cu un debut care a scos din cursa cam jumatate dintre participanti. Dar n-a fost sa fie, nu am ajuns. Am urmarit cursa de cursa in perioada Michael Schumacher, dar dupa aceea nu pot sa nu zic ca am mai urmarit… Dar cand am primit invitatia de a ma duce si urmari Marele Premiu al Ungariei de la Hungaroring, m-am entuziasmat brusc. Da, nu mai aveam sansa sa-I vad pe Senna sau Schumi, dar puteam sa vad o cursa de Formula 1, aici, in vecini, la Hungaroring :).
Asa da, dis-de-dimineata, fetele de la biroul de promovare turistica a Ungariei ma ridicau de la hotelul Astoria, marea doamna a hotelurilor din Budapesta, unul dintre marile hoteluri clasice ale capitalei de pe Dunare, si porneam spre Hungaroring. E drept, era 8 dimineata, al nabii de devreme, dar fetele trebuiau sa-si organizeze standul si sa fie la prima ora. Pana la urma, nu a fost o idee chiar proasta sa fiu si eu aici la prima ora… am putut sa ma plimb in voie pe pajisti fara imensa multime care urma, incet-incet, sa se stranga. E drept, adevaratii pasionati de Formula 1 care aveau bilete de “intrare generala” erau deja aici, nu stiu, poate chiar dormeau prin zona (am vazut si cateva corturi :)). Formula 1 nu este un eveniment ieftin, biletul meu la tribuna Silver 4 costa nu mai putin de 225 de euro (cele de la Gold din tribuna acoperita sareau relaxat de 300 de euro), iar intrarea generala care nu iti asigura nici un loc decat pe iarba, pe dealuri, costa 80 de euro. Dar, in ciuda acestor preturi, toata zona s-a umplut pana la inceperea principalului eveniment al zilei – cursa de Formula 1. Dar sa revin la configuratie – exista trei tipuri de tribune – Gold, Silver si Bronze. Gold sunt acoperite, fix in dreptul standurilor si al locului de start (dar si de finish, evident), Silver, putin pe langa, nu sunt acoperite, doar niste tribune, dar vizibilitatea este excelenta (cel putin, in cazul Silver 4 unde am stat eu), si mai exista si tribunele Bronze, cu o vizibilitate mai putin buna. Exista si intrarea generala, unde poti urmari cursele undeva pe dealurile care inconjoara pista. Si, evident, exista si niste locuri strategice, de unde se vede relativ similar ca la Silver, sa zicem.. Ei bine, aceste locuri megastrategice erau deja ocupate full pe la ora 9 dimineata cand ajunsesem acolo.
Primul sentiment pe care l-am avut este ca am nimerit la un mare eveniment campenesc. Oamenii pareau veniti ca la picnic, era cald si ceva soare, fetele se dezbracasera si se facea plaje, steaguri fluturau in vant… atat cele ale echipelor (steagurile rosii cu calutul cabrat ale lui Ferrari erau intr-o majoritate absoluta), cat si ale tarilor celor prezenti… iar pe dealul “de intrare generala”, in linia intai, flutura si un tricolor romanesc :).
Sentimentul de picnic gigantic mi-a fost intarit nu numai de dealurile molcome verzi care inconjoara pista, ci si de zecile de tonete de mancare, in general junk food care sfaraia in fel si chip – de la keaburile care fac ravagii prin Budapesta, la tot soiul de hamburgeri, hot dogs si alte minuni ale “gastronomiei” de peste Ocean.
Evident, daca ajungi la o competitie sportiva, trebuie sa tii cu cineva, sa-ti bata inima pentru vreo echipa, mai tare sau mai putin tare. Si pentru Schumi a fost, unul dintre sportivii mei favoriti, nu se putea sa nu fiu cumva atras de culorile rosu intens ale lui Ferrari. Si cred ca nu am fost singurul. Desi Ferrari nu prea mai este in prim-planul Formulei 1 (anul trecut a terminat pe locul 3 la maaaaaare distanta de castigatorii de la Red Bull – Renault), nu sunt singurul marcat de mostenirea lui Michael Schumacher … imensa majoritate a celor prezenti erau fani Ferrari, judecand dupa numarul de tricouri sau steaguri… Evident, nu se putea sa nu-mi iau si eu un tricou, dar la standurile oficiale, preturile erau chiar mari (cum zic, Formula 1 este un eveniment premium, si asta se reflecta in absolut orice, de la preturile biletelor de la intrare, pana la pretul hamburgerilor – un tricou Ferrari de la standul oficial costa 18.000 de forinti (57 de euro), iar o camasa mai cool era fix 30.000 de forinti (96 de euro). Noroc ca, la un moment dat, am descoperit un stand cu “reduceri” (sunt absolut convins ca nu erau fake-uri pentru ca nimeni nu-si permite sa aiba fake-uri fix la cursa), de unde mi-am achizitionat un tricou Ferrari la 8.000 de forinti (26 de euro), daca cumparai cu euro, dadeai 30 de euro (ma rog, eu aveam, evident, forinti la mine :)).
Evenimentul propriu-zis nu consta doar in cursa de Formula 1, evident, aceasta este perla coroanei. Ziua a avut parte de 4 curse – de Formula 3, Formula 2, un Porsche SuperCup, pentru ca la final sa aiba loc si marea cursa de Formula 1. Nu pot sa spun ca am urmarit cu mare atentie primele doua curse, mai degraba m-am plimbat pentru a vedea evenimentul, asa ca nu stiu cine a castigat. Probabil chiar daca v-as zice cine a castigat, doar connaisseurii cei mai connaisseuri ar recunoaste ceva nume. Dar la Porsche Super Cup chiar m-am uitat… nu de alta, dar masinile alea faceau un zgomot infernal, facandu-ma sa regret ca nu imi luasem dopurile de urechi cu mine… nici o problema, se puteau achizitiona si astea. Mi-am cumparat, dar cam degeaba, zgomotul masinilor de Formula 1 a fost chiar mai mic decat al celor de la Porsche. E drept, aficionados pasionati de Formula 1, care mai asistasera si la alte curse in anii precedenti, mi-au spus ca noile reglementari FIA au dus la reducerea zgomotului, care era parte integranta a experienteia F1. Nu stiu daca am simtit lipsa zgomotului, dar cei din jurul meu l-au resimtit “Hey, man, this is not what it used to be. Sucks!”.
Ei bine, cursa nu a “sucks” deloc, dimpotriva. A fost o cursa mega animata, cu numeroase schimbari de situatii. Si ce a ajutat enorm a fost… ploaia. Inca de cand ajunsesem la Budapesta, prognoza meteo anunta sanse sporite de ploaie in ziua respectiva, si daca dimineata incepuse cu un soare superb, incet- incet, norii, mai intai mai putin densi, apoi din ce in ce mai densi, isi facusera aparitia deasupra noastra. Iar imediat dupa ce s-a terminat cursa Porsche (aici a castigat un polonez, ceea ce mi-a explicat numarul masiv de polonezi de la Hungaroring), au inceput sa apara niste nori negri de ploaie zdravana… Asa ca am taiat-o spre tribuna acoperita, unde se afla si standul biroului de turism al Ungariei… am ajuns la tanc… ploaia a fost una d-aia de o vezi doar vara sau la Ecuator, iar eu si fetele de la stand eram la adapost :).
Ca orice ploaie de vara, n-a durat mai mult de 15–20 de minute, dar a fost sarea si piperul cursei. La inceputul cursei, pista era uda, asa ca masinile erau echipate cu cauciucuri de ploaie. Dupa cateva tururi de pista, cat s-a zvantat pista si cateva masini au tasnit in decor, a inceput dansul furibund al schimbarilor de cauciucuri… Vremea a fost in cumpana, la un moment dat am vazut imagini din standuri unde strategii de echipa urmareau starea vremii folosind niste softuri super-savante, asa ca unii au mizat pe ploaie, altii pe uscat. Au castigat cei care au mizat pe faptul ca nu ploua. Desi niste nori suparati s-au plimbat prin zona, nu a mai curs nici o picatura… cel putin in zona in care eram eu, am senzatia ca a mai plouat pe o alta parte a pistei.
Cum ziceam, cursa a fost super plina de adrenalina. Accidente, schimbari frecvente de cauciucuri, depasiri (tribuna Silver 4 este plasata strategic int-un loc in care au loc multe depasiri), aparitii frecvente ale safety car-ului… Desi clasamentul general este lipsit de orice suspans, pe primele 2 locuri fiind distantati Nico Rosberg (Germania) si Lewis Hamilton (Marea Britanie), colegi de echipa la Mercedes–Petronas, asta nu a contat absolut deloc la Hungaroring. La un moment dat, Rosberg a ajuns pe ultimul loc (ceva penalizari) si a recuperat dramatic, ajungand in cele din urma pe locul 5. Dar finalul de cursa a fost cu adevarat incredibil, urmarit in picioare de toata lumea. Cu vreo 4 tururi de pista inainte de final, Fernando Alonso (Ferrari) era pe locul 1, urmat de Lewis Hamilton (Mercedes–Petronas) si de necunoscutul de mine Daniel Ricciardo (Red Bull). A urmat imposibilul… cu 3 tururi inainte de final, Ricciardo l-a depasit pe Hamilton, iar cu 2 tururi inainte de finish, Ricciardo l-a depasit pe Alonso fix sub ochii mei… Ultimele ture au fost cu adevarat fantastice, am senzatia ca Ricciardo a avut cauciucuri noi, iar ceilalti 2 le aveau tocite, dar aveam impresia ca Alonso si Hamilton stateau pe loc, iar necunoscutul (de mine) Riccidardo conducea singur… Inutil sa spun ca toate dealurile vuiau cand Ricciardo a trecut primul linia de sosire. E drept, nu am fost decat la o cursa de Formula 1, dar ce cursa… connaisseurii imi spuneau ca a fost una dintre cele mai tari din ultimii ani. Deci, am avut noroc :).
A urmat decernarea cupelor, baia de sampanie si marea surpriza… Ricciardo nu e italian, ci … australian :). Si nu e chiar necunoscut, e pe locul 3 mondial si mai castigase anul acesta si Marele Premiu al Canadei. E drept, nu e in Formula 1 decat de trei ani, din 2011. Anul precedent, cand alergase pentru Torro Rosso, terminase abia al 14-lea in clasamentul pilotilor.
Am plecat spre sfarsit, dupa ce masele se cam dusesera si fetele de la biroul de turism au strans standul. Desi am mai stat cam o ora dupa terminare, faptul ca am asteptat nu a fost realmente rau… nu am stat prea mult in trafic, desi politia maghiara parea extrem de eficienta si cred ca nici in ora de dinainte nu s-a stat pra mult in ambuteiaje. Am ajuns la Budapesta incantat. Fusese prima mea cursa de Formula 1 si fusese cu adevarat spectaculoasa. Sper sa nu fie si ultima, mai ales ca am prins din nou gustul Formulei 1. Asa ca daca va tenteaza o experienta Formula 1 la vara, Hungaroring este la doi pasi de noi… Atentie insa, este probabil cel mai mare eveniment din Budapesta, exceptand festivalul de la Sziget, dar unde foarte multi participanti dorm in campingurile de pe insula festivalului… in weekendul cu Marele Premiu de Formula 1 de la Hungaroring, marea majoritate a unitatilor de cazare din Budapesta sunt cam full… asa ca ganditi-va din timp. Pentru bilete si preturile lor, aruncati o privire aici.
Imagini Hungaroring
Am bilet la cursa !
Welcome to Hungaroring !
Dis-de-dimineata, e mai liber.
Tribuna Gold
Bine ati venit la biroul de promovare turistica a Ungariei
Incep sa apara fanii. Cei mai multi ai lui Ferrari.
Evident, poti sa-ti cumperi tricouri, camasi, hanorace Ferrari
Evident, nu numai Ferrari, toate echipele au standuri proprii
Dar, evident, tot cel de la Ferrari e cel mai popular.
Formula 1 – o oportunitate de bronzare 🙂
Mai sunt romani si in tribune 🙂
Ne pregatim de prima cursa a zilei
Formula 3
Aici sunt „tribunele” de „general admitance”
Am gasit si tricouri mai ieftine 🙂 Iupiii !
Camping Hungaroring 🙂
Prietenia Mercedes – Ferrari 🙂
Tot sa mananci inghetata cu o astfel de vanzatoare 🙂
Alonso e spaniol, Ferrari e italian 🙂
Alonso pare sa fi rupt multe inimi
Cum ziceam, Ferrari uber alles
Cine doreste vreun carnat, vreun kebab ? Asta era una din zonele cu mancare
Am mai trecut din nou pe la fetele de la biroul de turism
Sa arunc o privire in tribuna Gold
Friptanele sfaraie
Pregatiri pentru penultima cursa a zilei – Porsche Super Cup – Hungaroring
Masinile sunt gata de plecare
Celebrele „fete de la Formula 1”
Runda de incalzire
S-au umplut si tribunele
Imagini de la Super Cup Porsche
Inainte de cursa, pilotii au facut o tura cu camionul, dand interviuri
salutandu-si fanii
dintre care unii se comportau ca pe terenurile de fotbal
Intre timp, au aparut niste nori de furtuna, asa ca m-am refugiat la biroul de turism
ca afara s-a pus pe o torentiala !
Pregatiri de cursa … schimba cursele, vezi cum e cu uleiul 🙂
Cauciucuri pentru toate conditiile meteo
Starting grid. Cine o fi Ricciardo asta ?
Gata de start
Tura de incalzire
Care a incalzit pana si pe suporteri
Si start intr-una din cele mai spectaculoase curse din ultimii ani (zic cunoscatorii)
Echipa Ferrari asteptandu-l pe Alonso
Cand rotile trebuie schimbate in cateva secunde
Mai apar accidente, mai intra si safety car-ul
Force India a fortat prea mult
Elicopterul care a filmat de sus toata cursa
Linia de finish
Poti urmari si zonele unde nu le vezi cu ochiul liber
Depaseste ? Nu depaseste ?
Finalul cursei
Cun niste suporteri finlandezi. Si ei pentru prima oara la o cursa de Formula 1, aici, la Hungaroring
Se pregateste decernarea premiilor
Tripleta de laureati de la Hungaroring – Ricciardo, Alonso, Hamilton
Traditionala bataie cu sampanie
Entertainment post-cursa – unii canta
altii sar peste cap
Tribuna Gold se goleste
iar masinile incarca…. Circul se muta in Belgia 🙂
Nota: Am asistat la Marele Premiu al Ungariei de la Hungaroring la invitatia biroului de promovare turistica a Republicii Ungare.
Desi nu sunt un mare fan al masinilor, in 2002 am fost invitat sa vad cursa si mi s-a parut spectaculoasa. Eram fix in dreptul liniei de start si vibram tot cind treceau prin fata masinile si mai ales cind accelerau pe bucata aia de linie dreapta. Cursa a fost cistigata, evident, de duo-ul Barrichelo/Schumi.
Ce mi se pare tare este ca preturile la bilete nu au crescut de-a lungul timpului, ba din contra. Am cautat acum in arhiva mea de mail si am descoperit ca in 2003 am platit 347 EUR pentru un bilet Gold 1 pe care l-am facut cadou celui care avea sa-mi devina cumnat niste ani mai tirziu. Silver 4 era 257 EUR, iar general admission 104 EUR.