Despre inceputurile blogului meu sau despre faptul ca e OK sa amani, dar nu la nesfarsit

P1960329 (Copy)

De ani buni, tot primesc intrebarea cum am deschis blogul, de ce, cum l-am crescut etc., etc. Cred ca am explicat prin cateva interviuri on-line sau chiar pe la prezentari pe care le-am tinut ici si colo, pe la diverse evenimente, dar intrebarea tot reapare, asa ca m-am gandit sa va povestesc un pic nu despre calatorii, ci, mai degraba, despre blog.

Toata cariera mea s-a desfasurat in zona de marketing si comunicare. Am lucrat fie pe partea clientului (cum se spune in limbajul industriei de marketing si comunicare), fie in agentii de publicitate, in Ucraina si in Romania. Am facut multe lucruri in marketing – printre altele, am lansat in Romania si in tarile din Balcani marci cum ar fi Ace, Fairy si Mr. Proper si am facut cam totul – zeci de reclame TV, radio, reclame print, evenimente de tot felul de la spalarea celei mai mari camasi din lume la evenimente pe Litoral, promotii in magazine etc., etc. Dar pana in momentul in care am lansat blogul nu facusem aproape nimic on-line. E drept, la sfarsitul anilor ’90 am lansat primul site din compania la care lucram, dar asta nu insemna ca stiam net. Pentru cineva care lucreaza in marketing si comunicare la nivelul anilor 2008 – 2009, era un handicap sa nu stii on-line. On-line-ul si social media nu mai erau viitorul, ci de-a dreptul prezentul. Pentru o marca sau un marketer care nu era prezent in on-line era un handicap major. Dar in acel moment, din punct de vedere profesional, nu aveam oportunitatea de a lucra ceva in on-line, lucram la o agentie de cercetari de marketing in domeniul neuro-marketingului.

In alta ordine de idei, cum banuiti, mi-a placut dintotdeauna sa calatoresc. De altfel, pana in momentul in care am deschis blogul fusesem deja in 69 de tari. De fapt, sincer, nu poti sa ai un blog de travel fara sa fi calatorit in prealabil, iar asta cere timp si bani. Multi ma intreaba cat costa sa deschizi un blog de travel. Tehnic, nimic, practic, mult, pentru ca, spre deosebire de bloguri din alte nise, aici trebuie sa fi calatorit serios inainte de a incepe sa scrii.

Primele mele experiente on-line in zona de travel au inceput insa inainte de a avea blogul. Blogul il am de prin 2009, in zona de travel on-line am inceput prin 2006 sau 2007. La un moment dat, frecand netul, am descoperit un forum numit Softpedia. Probabil, exista si azi, dar atunci, era imens. Erau zeci de forumuri pe diverse teme – politica, IT, muzica, fotbal, dar si travel. Dupa ce am citit diverse posturi pe acolo, mi s-a parut interesant si am vrut sa ma inscriu. Initial, am vrut sa iau ca nick numele meu “Cezar”. Era “luat”. Am incercat diverse combinatii cu Cezar. Nimic nu era disponibil. Si m-am gandit sa incerc cu Imperator. Imperator era atunci parola mea de la contul de Yahoo (Nu mai e, nu incercati s-o folositi :)). Si Imperator nu era luat. Asa ca m-am inscris ca “Imperator”.

Au urmat vreo doi ani in care am contribuit cu sute si sute de posturi pe Softpedia. De obicei, raspunzand la intrebari (lucru pe care il fac cu drag si acum, la intrebari pe blog, Facebook sau mail). Sau, din cand in cand, cu scurte povestiri. La un moment dat, multi incepusera sa ma sfatuiasca sa imi deschid un blog. “Poti sa scrii multe lucruri interesante si folositoare pentru multa lume”. “Hai, bre, deschide si tu un blog”. Cred ca primele indemnuri au venit la doar cateva luni de cand incepusem sa scriu pe Softpedia. Dar tot amanam. De fapt, nici nu eram sigur. Ce o fi un blog. La ce mi-o trebui. Eu sunt complet atehnic, inclusiv on-line, credeam ca trebuie sa stiu programare, sa stiu html sau mai stiu eu ce. Asa ca tot amanam momentul. Ba n-am timp, ba mi se pare un lucru prea greu de facut, ba trebuie sa scriu bine. Dintotdeauna mi-a placut sa scriu, dar, evident, nu sunt eu ala care sa scrie frumos si interesant pentru a face public pe Internet.

Intre timp, am inceput sa ma cunosc si in persoana cu oameni care scriau constant pe Softpedia. Chiar am iesit la o bere si povesteam despre Laos si Coreea de Nord, Iran si Maroc, lume foarte interesanta si cu care ma bucur ca m-am cunoscut. Unii aveau niste tentative de blog, altii, nu. Dar toti ma indemnau sa ma apuc si eu. Dar, evident, n-aveam timp si cunostintele necesare.

Prin iarna lui 2009 (intre timp, parasisem jobul si incercasem ceva pe cont propriu care a fost un esec si din cauza unor parteneri mincinosi si necinstiti, dar si din cauza contextului crizei economice din acei ani), tot aveam ceva mai mult timp, m-am gandit sa studiez mai mult. Asa ca m-am apucat sa citesc alte bloguri – pe vremea aceea erau la mare moda blogurile asa-zis generaliste, inca nu aparusera cele zise “de nisa” (adica, pe o anumita tema). Am citit destul de multe sa ma lamuresc ce si cum. Mi-am zis ca in stilul ala pot scrie si eu. Dar tot amanam momentul deschiderii unui blog.

La un moment dat, intrebandu-l pe maestrul Google, am aflat ca exista doua platforme gratuite de blogging – WordPress si Blogspot. Am intrat pe wordpress, dar mi-am prins urechile. Asa ca iar am amanat momentul deschiderii blogului. Pana la urma, cineva mi-a zis sa incerc pe blogspot. Cica e mai usor pentru nepriceputi ca mine si, in plus, fiind detinut de Google, “indexeaza mai bine”. Ce e aia “indexeaza”? Respectivul mi-a explicat ceva cu faptul ca e bine ca la o cautare pe Google sa fii in prima pagina, ma rog, ceva complicat, cuvinte ciudate gen SEO si ranking si linkuri. Mi s-a parut complicat.

Pana la urma, am zis sa fac o incercare si, intr-o dimineata cam searbada si lipsita de activitati, m-am gandit sa ma apuc de lucru. Am intrat pe blogspot si am incercat una, alta. Prima oara, numele. Nu m-am gandit prea mult, nici macar nu m-am gandit sa-i pun un nume care sa dea bine la Google – adica sa contina cuvintele-cheie “blog”, “calatorie”, “travel”, “vacanta”. M-am gandit insa ca exista un numar de oameni care ma stiu din on-line sub numele de “Imperator”, asa ca am zis sa-l denumesc “Imperatortravel”. Am scris imperatortravel in blogspot si mi-a iesit prima adresa – www.imperatortravel.blogspot.com. Dupa ce am aflat ce e cu temele, m-am gandit sa scriu primul post. Cand ma uit acum, ma face sa rad – ziceam ca sunt Imperator de pe Softpedia si mi-am deschis blog. Aici e primul post 🙂 Daca va uitati la data, e scris pe 3 aprilie. Si l-am lasat asa, balta. Iar am amanat decizia de a ma apuca serios de treaba. M-am luat cu altele, intre timp, incepusem sa fac altceva. A, da, si am fost si prin Iran 🙂

Dar, din nou, amanari, amanari. Pe langa ce scriam online pe Softpedia, prin 2007 – 2008, mai colaboram cu doua reviste de travel foarte faine, publicate atunci in Romania – Clever Travel si Expert Traveler. Din pacate, au picat, lovite de criza, dar imi pare tare rau, erau niste reviste foarte faine. Le am colectionate acasa :). Dar scriind articole pentru reviste, mi-am facut cumva ucenicia la scris articole.

Pe la inceputul toamnei lui 2009, m-am reintalnit (de fapt, am fost contactat) cu Roxana Farca. Ea tocmai voia sa lanseze un blog de travel numit Lumea Mare. Eu o cunoscusem pe Roxana cu vreo zece ani inainte, tot in lumea asta a marketingului. Lucra la o agentie de publicitate, eu eram clientul. Sper ca am fost un client OK, ca n-am chinuit-o prea mult sau cel putin asa sustine ea :). Voia sa ma invite sa scriu la acest proiect editorial. Am si scris un articol, dar cam atat… Pur si simplu, am stat in expectativa sa vad ce si cum. Roxana avea, desigur, o viziune si un stil pentru blogul meu, eu aveam altceva in minte. Am ramas foarte buni prieteni, am fost si impreuna intr-o minivacanta in Egipt, mai apoi in infotripuri, doar ca pur si simplu nu ne potriveam la stil. Dar Roxana m-a ajutat sa ma decid intr-un fel sau altul. Si sa nu mai aman. Sa ma apuc de treaba. Cred ca articolul respectiv l-am publicat prin septembrie, dar parca mai aveam o bariera de a ma apuca de blog. O bariera psihologica, desigur. Tot amanam.

Pana la urma, am hotarat sa rup pisica in doua si am zis – gata, de maine, ii dau drumul la blog. Norocul meu era ca aveam niste articole deja scrise, cum ziceam – in general, de la revistele mentionate. Deci aveam ceva material pentru a incepe. Pana sa-mi intru in mana. Asa ca am publicat doua articole in aceeasi zi. Ziua de 10 noiembrie 2009 (era cam la doi ani de cand primii oameni au inceput sa ma bata la cap sa deschid un blog si la sapte luni de cand imi deschisesem din punct de vedere tehnic blogul). Cam lunga amanarea, nu-i asa ? Primele articole au fost despre Malta, celalalt despre o calatorie de neuitat cu trenul de la Chisinau la Odessa in 1997. Pentru cel de-al doilea articol, am muncit din greu, a trebuit sa scanez poze, fiindca le aveam pe hartie, in 1997 nu aveam aparat foto digital (nici nu sunt sigur ca exista de vanzare). Dar tocmai imi cumparasem un scaner 🙂

Si asa, incet, incet, mi-am dat drumul la scris. Apoi, am inceput sa invat una, alta. Ca e bine sa ai o pagina de Facebook, ca e bine sa ai un site pe domeniu propriu, si nu cu .blogspot, si multe, multe alte lucruri. Imens de multe lucruri. Despre care cred ca pot scrie volume intregi. Acum stiu ca multi ma indeamna sa scriu o carte. Din nou, tot aman. Daca selectezi toate articolele pe care le-am scris in acesti aproape sase ani, ar putea iesi vreo sase carti. Poate si mai multe. Dar o carte ar trebui sa fie altceva decat articolele scrise. Dar nu stiu exact ce sa contina. Si, evident, tot aman. Sper ca, la un moment dat, sa o pot scrie. Dar, din nou, nu am timp si nu am cunostintele necesare. Cand scriu aceste randuri, realizez ca e un deja vu… ca acum sase ani.

Trebuie sa recunosc ca nu cred ca am scris prea multe articole despre blog. Poate, niciunul. Ma rog, nu-mi aduc aminte. Dar, ca in multe alte cazuri, am avut parte de o inspiratie. Si inspiratia mi-a venit din campania celor de la NN Romania, care tocmai au lansat sintagma “Timpul nu te asteapta sa-ti faci timp”. E vorba de un site care se numeste creativ Pensiopedia, care explica pe intelesul tuturor cum e cu pensiile obligatorii si cele facultative. O sa ma intrebati ce are un blog de travel cu o companie de pensii. Simplu, de-a lungul calatoriilor mele m-am intersectat cu mii si mii de calatori de varsta a treia care iesisera la pensie. Si, sincer, as dori si eu ca atunci cand ies la pensie sa am in continuare mijloacele necesare de a calatori – de a descoperi locuri noi sau de a revedea unele pe care le-am vazut “pe vremea mea”. Si, ca idee, am si eu pensie privata obligatorie la NN Romania din 2007. Adica, dinainte de a incepe sa scriu on-line despre travel :).

 

Si, ca veni vorba: voi ce vreti sa faceti, ceva important pentru voi sau semnificativ, si nu va apucati? pentru ca “nu aveti timp”?

Categorii:
Diverse

Comentarii

  • Cred ca cu totii avem lucruri de care nu ne apucam pentru ca „nu avem timp”. Din acest motiv unii reusesc si altii nu 😀 Succes in continuare, eu te urmaresc din umbra 🙂

    rivi 6 noiembrie 2015 9:52 Răspunde
  • Eu am inceput brusc. M-au intrebat niste prieteni prin 2008 daca nu vreau sa scriem impreuna pe un blog colectiv, am decis impreuna numele (Pleiada), Razvan (al mai tehnic dintre noi) s-a ocupat de instalare WordPress si am scris. Eram 7, fiecare avea o zi dedicata, mie imi revenise parca ziua de marti. Si un timp a functionat asa. Pe domeniu propriu m-am mutat in sept 2009, pentru ca ramasesem cam singura care mai scria pe un blog colectiv. 🙂

    Dar am multe altele pe care le tot aman. Vreo 2 ani mi-a luat sa-i fac mamei cadou o rama cu mai multe fotografii. Dar in sfarsit i-am daruit-o, fix ieri. 😉

    Elena 6 noiembrie 2015 11:11 Răspunde
  • Salut Imperator,

    Te citesc de pe vremea Softpedia, îmi amintesc ce așteptau toți pe acolo să se dea cu părerea despre vreo locație măritul Imperator ! 🙂
    Am scris și eu impresii pe Softpedia câțiva ani (după 2006, când am început sa fac și eu concedii mai frumoase) , apoi am prins și decăderea de acolo, în sensul că după ce au încercat să copieze la subiectul „Travelling” un alt site celebru (este vorba despre amfostacolo,) am remarcat o tot mai accentuată… absență a opiniilor noi… 🙁
    Mult succes în continuare, te așteptam cu următorul articol despre acest blog… peste 10 ani 🙂

    Semnat (ca pe respectivele forumuri) FlorinAndrei

    Florin 6 noiembrie 2015 11:37 Răspunde
    • Nu mi s-a părut că Softpedia încearcă să copieze amfostacolo. Doamne ferește, sper să nici nu o facă niciodată! AFA a devenit un site comercial, cu moderatori tirani care îți dau în cap dacă îți permiți să spui ceva de rău de protejații lor (agenții, locații etc.). Pe Softpedia, și moderatorii și membrii sînt normali la cap și încă mai primești un sfat onest, la fel cum primeai și prin 2006-7.

      Despre gazda noastră, îți citesc cu aceeași plăcere articolele de pe blog cum le citeam și pe alte site-uri. Îmi doresc ca la pensie încă să scrii (și eu să citesc) despre călătoriile minunate pe care le vei face :).

      Maditu 7 mai 2016 18:07 Răspunde
      • Nu am intrat pe Softpedia de ani de zile, iar pe AFA extrem de rar, nici nu cred ca m-am inregistrat vreodata. E totusi o mare diferenta intre cele doua forumuri, nu cred ca vreunii ii copiaza pe ceilalti, sunt niste concepte complet diferite. Sau poate in ultimii ani, nu am urmarit. De asemenea, nescriind niciodata pe AFA, habar n-am cat de „la sange” sunt moderatorii :).
        Multumesc pentru cuvintele frumoase si sper sa continui sa scriu ani de zile 🙂

        Imperator 7 mai 2016 18:28 Răspunde
  • Cum ce aman?! Stii bine: blogul! :))

    Mihaela 6 noiembrie 2015 18:12 Răspunde
  • Pingback: Astazi, blogul meu a implinit 6 ani :)

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii