Mongolia orizonturilor nesfarsite (ep. 1). Sosirea la Ulaan Bataar

14-ulaan-bataar-mongolia

Exista diverse site-uri pe net care iti pot genera harti ale lumii hasurand sau colorand diferit tarile in care ai fost. In cazul meu, sunt numeroase tari hasurate, am parcurs o buna parte din glob, dar evident ca mai sunt locuri de descoperit si multe locuri de revenit. Dar daca ma uitam la Asia, vedeam ca o buna parte din Asia era hasurata – mie imi place mult acest continent si, cu unele exceptii, am fost cam in toate tarile. Exista o mare pata alba, o pata vizibila pentru ca era a unei tari intinse – acea pata era Mongolia. Si era musai sa ajung in Mongolia odata si odata. Si s-a intamplat asta-vara, cu ocazia unei excursii organizate in colaborare cu prietenii de la KMD Travel, o agentie mai mica, dar care organizeaza ture in tot soiul de tinuturi mai putin batute ale lumii – Kamciatka, Senegal, Siberia, chiar si in Mongolia mai avusesera grupuri. Cum eu nu fusesem si nu stiam prea multe despre ce e de vazut in Mongolia, am mizat pe experienta lor si bine am facut – pentru ca a fost o tura foarte faina, care a atins unele dintre cele mai pitoresti locuri din aceasta tara imensa.

Este o tara imensa pentru noi, pentru europenii obisnuiti cu tari micute. Mongolia are o suprafata de mai bine de 1,5 milioane de kilometri patrati, adica de mai bine de sase ori mai mare decat Romania si de trei ori mai mare decat Franta, cea mai intinsa tara europeana. Dar la o astfel de suprafata, populatia este cam cat a Bucurestiului, adica de trei milioane de locuitori, dintre care un milion locuiesc in capitala Ulaan Bataar, iar restul de doua milioane, raspanditi in acest tinut imens.

O sa ma intrebati ce este Mongolia. Un podis imens, o alternanta de culori, o senzatie de libertate unica… practic, toata lumea e a ta… si din cand in cand iurte, locuintele traditionale ale mongolilor, care, si ei, se bucura de aceleasi spatii imense.

Mongolia are o istorie fascinanta. Pare ciudat, dar acesti oameni zambareti si putini au fondat doua civilizatii martiale care au cucerit lumea – mai intai, hunii care in secolul al V-lea au ajuns pana in Franta de azi, trecand prin foc si sabie intreaga Euro-Asie, urmati, 800 de ani mai tarziu, de tatari. Daca hunii au disparut, ramanand doar urmele lor genetice (este notoriu faptul ca toti cei care au ascendenta mongola la nastere au un triunghi de culoare inchisa pe piele deasupra fundului… acest triunghi apare si la pruncii mongoli, si la prunci europeni din zone in care au trecut hunii sau tatarii). Mi-aduc aminte de un documentar excelent de pe Discovery in care erau filmati copii din Burgundia franceza, copii blonzi cu ochi albastri care aveau acest triunghi deasupra fundului, ca si cei nascuti in Mongolia. Motivul este ca armata huna a fost distrusa la Campiile Catalaunice de o armata romano-vizigota intr-o zi de iunie a anului 451 (armata invingatoare a fost condusa de generalul Flavius Aetius, denumit si „ultimul roman”). Desi armata huna a fost pulverizata, Attila si-a refacut trupele nu se stie cum si a invadat Italia, decizand in ultima clipa sa nu atace Roma, iar un an mai tarziu, murea, probabil dupa ce bause prea mult cu ocazia nuntii sale cu printesa germana Ildiko. In urma trecerii trupelor hune evident ca au mai ramas huni, doar nu era sa moara cu totii, iar ADN-ul lor se regaseste si azi pe langa Reims sau in Austria.

Noi, europenii, am avut de-a face cu hunii doar prin secolul al V-lea, dar, cu cateva secole inainte, foarte civilizatii imparati chinezi erau si ei enervati de aceste triburi de huni pradatori, care nu le dadeau pace. Si cred ca chinezii au fost extrem de incantati cand calaretii huni au decis sa nu isi mai atace vecinul sudic, ci s-o ia de-a lungul Asiei spre Roma cea bogata (sa nu credeti ca negustori romani nu au ajuns in China trecand prin teritoriu mongol). Roma era cunoscuta peste tot in Euro-Asia ca un megapolis plin de aur si de bogatii.

Cateva secole mai tarziu, din nou triburile mongole razboinice au fost puse impreuna, sub conducerea lui Genghis Han – azi, eroul de necontestat al Mongoliei, pe a carui statuie o gasesti peste tot si cam tot ce se poate cumpara in Mongolia, de la ciocolata pana la votca, ii poarta numele. Noi am auzit de Genghis Han in contextul navalirii tatarilor in Europa, dar de fapt Genghis Han nu a calcat in Europa, nici macar in vecinatatea ei, cel mai departe a ajuns in zona Caucazului si prin Rusia de Sud de astazi, lovind cnezatele rusesti de pe Volga. Urmasii lui Genghis au ajuns in Europa pulverizand regatele maghiar si polonez, dar intorcandu-se acasa din cauza mortii marelui han.

Ca sa spun cinstit, desi in manualele noastre de istorie tatarii sunt priviti ca un popor inamic, care ne-a tot suparat cu navalirile mai ales in Moldova, cel mai probabil tatarii sunt „vinovati” de faptul ca astazi noi suntem romani, iar tara se numeste Romania. Pare ciudat, dar asa e. Pana la navala tatarilor, regatul Ungariei era pe val – devenise o forta de prim ordin in Europa Centrala si extrem de militanta –, sub impulsul promovarii catolicismului (Ungaria a fost regat apostolic). Se afla pe calea expansiunii extracarpatice. Stiu, e foarte dificil sa prognozezi ce s-ar fi intamplat daca, dar, in mod cert, fara tatari, ungurii ar fi trecut Carpatii (asa cum se infiltrasera deja la sud de Dunare, in Regatul bulgar al Vidinului) si nimeni si nimic nu i-ar fi oprit sa catolicizeze si sa ocupe un teritoriu lipsit de statalitate. Cumanii care se asezasera in zona Vrancea–Buzau deja se catolicizasera (elitele, evident, dar asa se incepe, credeti ca ungurii au devenit toti crestini in ziua in care Sf. Stefan s-a botezat? – a mai durat vreun secol) si recunoscusera suzeranitatea regelui maghiar. Ungaria era pe val, dar acest val a fost taiat brusc de trupele mongole in data de 10 aprilie 1241 pe raul Sajo, cand cavaleria tatara a distrus armata maghiara dupa ce distrusese majoritatea oraselor transilvanene. Cine locuia in orase? Erau sasi si maghiari. Documentele vremii specifica faptul ca jumatate din populatia campiei maghiare a fost exterminata, iar Regatul nu mai avea niciun oras intreg (singura cetate care a rezistat a fost Eszterghomul, dar populatia civila a orasului a fost exterminata). Acela a fost momentul zero, in care expansiunea ungara a fost oprita pentru totdeauna, vacuumul de putere extracarpatic oferind oportunitatea istorica de creare a statelor medievale romanesti si pastrarea identitatii ortodoxe (religia era mult mai importanta decat nationalitatea, in acele momente).

Si totusi pare ciudat ca o astfel de populatie, care a trecut prin foc si sabie continente intregi, ucigand milioane, a devenit peste noapte o turma supusa… Iar acest lucru l-a facut religia. Printre tarile cucerite de mongoli s-a aflat si China, unde mongolii s-au instalat si au condus maretul imperiu pentru mai bine de un secol (da, e o perioada extrem de umilitoare pentru chinezi sa fi fost cuceriti de „barbari”). Insa dupa caderea dinastiei mongole de la conducerea Chinei, cu sprijinul chinezilor, budismul de tip tibetan a patruns in Mongolia si a fost imbratisat de populatia de religie shamanista (ca o paranteza, numele de Dalai Lama a fost dat de catre mongoli). Ce nu au reusit sa faca armatele a doua continente a reusit religia lui Buda – i-a pacificat pe mongoli, care, de atunci, si-au vazut de viata lor pastorala, renuntand la violente.

Au mai jucat o data la ruleta politicii chineze, cand i-au sprijinit pe manciurieni sa ocupe China (si au reusit), dar dinastia manciuriana s-a chinezizat si, dupa vreo trei generatii, erau chinezi sadea… iar Mongolia a devenit parte a Imperiului Chinez, dar cu un statut similar cu cel al Tibetului. De altfel, liderul spiritual suprem al Mongoliei este tot Dalai Lama, dar mai exista un Dalai Lama mongol, despre care voi povesti in serial.

Dupa caderea Imperiului Chinez, Mongolia, alaturi de Tibet si de Uiguria, a incercat sa-si obtina libertatea. Tibetul a reusit pentru o perioada limitata, Uiguria si-a pierdut-o aproape imediat, doar Mongolia (si nu toata, ci o parte a ei) a reusit sa se desprinda din bratele Imperiului de la sud. Cum? Simplu, aruncandu-se in bratele imperiului de la nord, ale Imperiului Rus, metamorfozat la scurt timp in imperiu sovietic. Mongolia a fost a doua tara din lume care a imbratisat crezul socialismului, devenind in 1924 o republica populara. Ce a urmat e tipic – epurarea elitelor, uciderea sau deportarea calugarilor budisti, inchiderea tuturor manastirilor, mai greu cu colectivizarea, ca nu prea aveau ce, dar s-a trecut la industrializarea limitata a tarii.

Sa nu credem ca Mongolia traia o viata de huzur cand au venit comunistii. Tara era extrem de saraca, era o teocratie, cei mai multi din populatie (cam 48% din populatia masculina) erau calugari budisti. A urmat o represiune crancena si o sovietizare fara cusur. E drept, spre deosebire de alte state, aici a fost foarte greu… pentru ca nu prea puteai sa-i prinzi pe mongoli. Sunt povesti cu activisti de partid veniti sa cooperativizeze un sat, iar a doua zi, cand se intorceau, nu il mai gaseau. Oamenii isi impachetau iurtele, isi luau animalele si dusi erau!

Am intrebat pe mai multi in Mongolia ce parere au despre rusi. Noi, cei din Europa de Est, ii uram, in general. Aici, nu. Aici, marele dusman e chinezul, care i-a ocupat si i-a oprimat secole. Rusii au parut ca niste salvatori. Ma rog, se poate spune ca au cazut din lac in put, dar in continuare rusii sunt clar mult mai bine primiti decat chinezii. Intre timp, a venit si in Mongolia democratia, manastirile s-au redeschis, pozele lui Dalai Lama sunt la loc de cinste, dar alfabetul folosit este cel chirilic. Automobilele, însă, sunt japoneze (ciudat, imensa majoritate o formeaza Toyota Prius, modelul hybrid).

Sincer, ma asteptam sa descopar o tara extrem de saraca. Mongolia detinea „lanterna rosie” in clasamentul bogatiei si dezvoltarii in fostul lagar socialist. Era tinuta in viata de ajutorul fratesc sovietic. Acesta a disparut. In schimb, mongolii, dupa o perioada legitima de incercare de regasire (timp in care nu au mai gasit curent electric, incalzire sau benzina), s-au hotarat sa-si exploateze minereurile – au o groaza de minerale rare, dar nu petrol. In anii 2000, Mongolia s-a transformat in Minegolia, numeroase companii straine (in special australiene si americane, dar, evident, nici rusii nu au stat deoparte… chinezilor li s-a dat, desigur, peste mana) s-au apucat sa scoata cupru si aur. Economia Mongoliei a bubuit – cresterea PIB-ului de 10–11% anual cativa ani consecutiv i-a facut pana si pe chinezi sa se rusineze. Mongolia a capatat sosele asfaltate de la Nord la Sud si de la Est la Vest pentru prima oara in istorie, iar capitala s-a umplut de cladiri moderne, hoteluri de lux, restaurante cu staif, precum si de o flotila imensa de Hammer si de Toyota Prius („masina saracului”). E drept, prabusirea pretului mineralelor in ultimii doi-trei ani a pus un mare stop avantului economic. Dar, probabil, este o pauza… lumea va continua sa aiba nevoie de cupru, iar iubirea de aur va continua sa fie puternica.

In ciuda cresterii economice, nu sunt prea multe optiuni sa ajungi in Mongolia venind dinspre vest (sunt mai multe optiuni dinspre Asia, dar asta inseamna drum mai lung si mai multi bani). In afara de vechiul Transsiberian care continua sa faca vreo sapte-opt zile din Moscova pana la Ulaan Bataar, doar doua companii aeriene majore opereaza spre capitala mongola – Turkish Airlines, din Istanbul, si Aeroflot, din Moscova. Am ales Aeroflot, fiind mai ieftini si cu legaturi mai bune (doar la dus, la intors, am zburat via Istanbul, de unde am conectat cu Taromul spre casa). Surpriza a fost ca zborul Bucuresti – Moscova a fost mult mai lung decat de obicei… motivul este ca Rusia a inchis spatiul aerian aeronavelor ucraineene, iar Ucraina, celor rusesti, asa ca zborul Aeroflot de la Bucuresti la Moscova s-a facut peste Sibiu, Cluj, Ungaria, Polonia si Belarus… Asta adauga o ora.

Zborul de la Moscova la Ulaan Bataar a fost mult prea scurt pentru pofta mea de a dormi cateva ore bune. Dar dimineata mijea si, sub avion, vedeam un tinut pustiu, un tinut foarte putin atins de mana de multe ori distructiva a omului. Apoi, au aparut cateva iurte, in fine, niste blocuri si aeroportul international cum altul decat… Genghis Han :).

Imagini Mongolia

01-aterizare-moscova

Socialism triumfator in apropierea aeroportului Moscova

02-aeroflot

Am zburat in Mongolia cu Aeroflot. E foarte OK

03-bine-ati-venit-in-mongolia

Bine ati venit in Mongolia 🙂

04-fata-mongola

Un zambet mongol

05-calare-in-mongolia

Mongolia, tara orizonturilor nesfarsite

06-drumuri-mongole

Si a drumurilor fara capat

07-statuie-genghis-han-ulaan-bataar

Dar mai ales al lui Genghis Han

08-imensa-statuie

Prezent in toate marimile

09-vodca-gingis-han

si formele 🙂

10-steag-mongolia

Steagul Mongoliei

11-centru-capitala-mongola

Dar Mongolia nu inseamna doar iurte, cai si spatii nesfarsite. Iata si Mongolia moderna

12-selfie-mongolia

Selfie mongol

13-automobile-mongolia

Si oamenii nu au numai cai 🙂

 

Comentarii

  • de vreo doi ani au reintrodus caligrafia veche mongola in scoli! sa mai scape de chirilice…

    paul 15 noiembrie 2016 9:22 Răspunde
  • Excelent articol.

    Christian 15 noiembrie 2016 11:22 Răspunde
  • Super articolul.
    Felicitari Cezar.

    Catalin 15 noiembrie 2016 22:08 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii