Neasteptata Polonie (ep. 4). Wroclaw sau… Polonia are mai multe Cracovii (partea a 2-a)

. Wroclaw

V-am povestit in episodul precedent despre istoria orasului Wroclaw, o istorie framantata, cu schimbari etnice spectaculoase… asa ca Wroclaw trebuia sa aiba un muzeu. Am nimerit in cel mai nou muzeu al orasului, aflat undeva intr-o zona moderna, nu in centrul vechi, intr-o zona cu blocuri si supermarketuri – muzeul Zajezdnia. La inceput, cladirea nu mi-a spus prea multe – a fost un depou de mijloace de transport in comun, pana de curand. Dar cu fonduri europene si norvegiene, a fost transformat intr-un muzeu de istorie, muzeul de istorie al perioadei comuniste. Am fost in cateva muzee de istorie (si nu numai) in Polonia – de la Muzeul Insurectiei din Varsovia la Muzeul Schindler din Cracovia, dar si aici, la Wroclaw, am descoperit acelasi lucru – muzeele nu sunt locuri in care sa inveti lucruri citind doar displayuri cu poze pe pereti, ci sa experimentezi si sa traiesti epoca – Zajezdnia nu este un muzeu, este o calatorie in timp, mergi prin alimentare goale, citesti presa comunista din chioscurile de ziare ale epocii, treci pe langa ziduri cu graffiti anticomuniste (sau doar haioase), te asezi in fata televizorului alb-negru, unde generalul Jaruzelski proclama legea martiala, descoperi interioarele apartamentelor de bloc comunist, dar si unde polonezii se rugau. Nu stiu daca va place sau nu istoria (nu e un secret, mie, da). Daca va place, urcati intr-un avion spre Polonia si veti descoperi muzee de istorie unde vei experimenta istoria, nu doar citi. Daca nu va place si sunteti prin Polonia nu ocoliti un astfel de muzeu ! Pentru ca nu e un muzeu.

Si ca scrisesem despre perioada comunista, nu pot sa trec peste cele mai haioase urme ale acestei perioade… in anii ’80, milioane de polonezi s-au luptat cu comunistii. Unii au facut greva, altii au fost batuti, unii au fost ucisi, altii, doar inchisi, s-au publicat carti si ziare samizdat, a fost o lupta crancena terminata cu prabusirea sistemului comunist la sfarsitul anilor ’80. Dar unii s-au hotarat sa lupte cu comunismul nu incrancenat, ci facand misto de el. Asa a aparut „Alternativa Portocalie”. Lansata de un student la Wroclaw, „Major” Waldemar Fydrych, Alternativa Portocalie a inventat piticii… Mai intai, zidurile Wroclaw-ului s-au umplut cu graffiti cu pitici fix peste sloganurile comuniste din oras. Daca pe sindicalistii lui Lech Walensa militia ii umfla, militienii nu puteau sa se bata cu piticii fara sa se umple de ridicol. La fel ca militienii romani, cei polonezi erau vazuti de intreaga societate ca un grup de prostovani si neispraviti. Iesind cu pulanele contra piticilor, i-ar fi aruncat intr-o groapa cu ridicol extrem. Secera si ciocanul au ramas paralizate in fata piticilor pictati. Dupa 1985, Alternativa Portocalie a organizat si evenimente – in 1987, in timpul unui festival, piticii lui Major au distribuit hartie igienica (Polonia comunista a suferit o penurie, decenii la rand, de hartie igienica, iar pana in ziua de azi, simbolul comunismului polonez este hartia aia igienica care te zgarie, cunoscuta in RDG drept „Razbunarea lui Stalin”). Orasele poloneze erau pline de sloganuri precum „Ajutati militia, bateti-va singuri” sau „Fiecare militian este o opera de arta”. La un moment dat, Militia disperata a arestat 77 de Mosi Gerila in Varsovia, iar oricine purta o haina portocalie era dubios. In 1988, aproape 10.000 de oameni imbracati in pitici au manifestat pe strazile din Wroclaw. Alternativa Portocalie demonstra absurdul comunismului.

In memoria Alternativei Portocalii, Wroclaw, ca loc de nastere al piticilor anticomunisti, a hotarat sa umple orasul cu pitici. Astazi sunt, peste tot, aproape 300 de pitici metalici, cat se poate de haiosi… unii fura pateuri dintr-o patiserie, altul este bellboy in fata unui hotel de lux, unul scrie la laptop, in fine, sunt ganditi sa faca ceva in functie de ce se afla in acea zona… si, sincer, absolut fiecare te face sa razi. Vrei sa-i vezi pe toti si sa le afli povestea? Descarca o aplicatie de telefon mobil 😊. Si pentru a gusta inca o mostra din finul umor polonez, du-te in zona istorica unde s-au aflat macelariile… vei gasi statui de animale sacrificate pentru hrana oamenilor – gaini, gaste, vaci, porci…

 

Cum ziceam si la inceput, locuitorii de astazi ai Wroclaw-ului nu au radacinile aici. Ei sunt urmasii celor mutati din Polonia de Est, asa ca Wroclaw-ul a devenit un mic Lwow. Cei mutati aici au adus statui din Lwow (una dintre ele se afla in centrul orasului), bucataria din Lwow, biblioteca din Lwow, si chiar tot Lwow-ul… adica nu in realitate, acesta se afla in Ucraina de azi, ci doar macheta vechiului Lwow, care a fost construita de un entuziast ce voia sa reinvie orasul in secolul al XVIII-lea. Janusz Witwicki, un locuitor al Lwow-ului, arhitect si istoric, s-a apucat in anii ’30 sa construiasca o macheta a Lwow-ului cu 100 – 200 de ani inainte. S-a apucat sa lucreze la ea inainte de a incepe razboiul si a continuat munca chiar si in timpul ocupatiilor sovietice si naziste. A reusit s-o termine imediat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. A trebuit sa predea documentatia sovieticilor (azi se afla la Kiev), dar a primit acceptul ca el, familia sa si opera sa se mute in Polonia. Cu cateva zile inainte de a pleca, a fost ucis, probabil, de agenti KGB. Sotia sa a reusit sa plece cu macheta la cateva zile dupa ce si-a ingropat sotul in Lwow-ul atat de iubit, iar macheta a fost ascunsa timp de decenii in Varsovia. Dupa caderea comunismului, unde putea sa fie mai bine expusa decat in Noul Lvov, in Wroclaw? Eu m-am dus sa-l vad in Centennial Hall, una dintre cele mai mari realizari arhitecturale ale secolului XX. Daca te duci acolo, da, e mare, e impresionant, dar nu cazi pe spate decat daca esti arhitect si cunosti semnificatia cladirii – a fost construita inainte de Primul Razboi Mondial si este un monument care a folosit numeroase premiere din perioada respectiva, in special betonul armat. Aflasem ca a fost terminat in 1913 si nu prea imi dadea nimic centenar. Doar este numita „Sala Centenara”. Ce s-a intamplat in 1813? Polonia era sub ocupatie.

Dar imediat am realizat ca cladirea si centenarul nu au nimic in comun cu Polonia, ci cu Germania. In 1913, aici nu era Wroclaw, ci Breslau. In 1813, regele Frederick Wilhelm III, refugiat in Breslau din cauza ocupatiei franceze, a dat semnalul ridicarii la lupta a germanilor impotriva ocupantului si „capcaunului Corsican”. Pentru prima oara in istoria Regatului prusac, regele s-a adresat poporului cu proclamatia „An Mein Volk” („Catre Poporul Meu”), chemandu-i pe prusaci si pe germani la arme impotriva ocupatiei franceze. Tot atunci, a instituit „Crucea de Fier” drept cea mai importanta decoratie militara germana. Germanii si prusacii au ascultat apelul regelui, armatei profesioniste alaturandu-i-se zeci de mii de voluntari care au dus la marea izbanda din „Batalia Natiunilor“ de la Leipzig, in urma caruia Napoleon a fost infrant si obligat sa evacueze Prusia, Saxonia si restul statelor germane. Daca zbori deasupra salii (care azi gazduieste mari evenimente culturale si sportive), vei descoperi o cruce de fier imensa. Desigur, comunistii au incercat sa ascunda si sa mascheze simbolistica prusaca, dar nu prea puteau decat sa o demoleze sau s-o exorcizeze prin mari congrese comuniste – aici, au fost organizate expozitii propagandistice care sa demonstreze progresul zonei vestice (Silezia Inferioara si Pomerania) si superioritatea comunismului sub conducerea partidului, la care au participat numerosi intelectuali din Europa Ocupata, dar si intelectuali de stanga din Europa Libera (inclusiv Pablo Picasso, care a pictat cateva lucrari rapid, pe care le-a facut cadou unor cadre de partid locale. Toti au fost in extaz pentru scurt timp, insa… nestapanitul andaluz le pictase cu cerneala simpatica…).

Astazi, in zona Centennial Hall se afla o gradina japoneza (din pacate, nu am avut timp s-o vad) si un mare bazin artificial cu fantani arteziene care „danseaza” dupa muzica pompata din boxele un pic cam obosite din jur… Dar principalul obiectiv din zona este Muzeul De Arta Contemporana, aflat in complexul cu patru domuri, construit tot in 1913; spatii ample, luminate interesant, unde poti descoperi diverse opere ale artistilor polonezi. Stiti cum e cu arta contemporana… este greu sa o descrii, daca nu esti specialist. Doar intri in muzeu si te proptesti in fata operei si incerci sa-ti imaginezi universul artistic. E putin probabil ca vei intra in pielea lui si interpretarea ta va coincide cu interpretarea artistului. Dar asta e OK, conteaza ca opera respectiva ti-a stimulat imaginatia… Arta contemporana nu e un concurs de ghicire a semnificatiei. Si parca e mai fain ca atunci cand te duci sa citesti titlul, sa zici: „ahhhh, a, ok”. Pentru ca nu el a gresit, nici tu nu ai gresit… Si asta e OK.

In apropiere de Centennial Hall, practic dincolo de sosea, se afla Gradina Zoologica din Wroclaw, deschisa in 1865 (este cea mai veche din actuala Polonie). Este o atractie deosebita – este cea de-a cincea gradina zoologica din Europa, dupa numarul devizitatori, fiind cautata de milioane de turisti, anual. Si, evident, rezultatele acestea nu vin asa, oricum, ci doar prin investitii serioase. Si una dintre cele mai serioase investitii din Wroclaw a fost la Zoo, prin crearea unei expozitii numite Afrykarium. Cand ajunsesem la Zoo, se cam stricase vremea… nori negri incepeau sa se stranga si s-a pus pe o mama de ploaie… Bietele girafe s-au adapostit pe undeva, doar zebrele pareau netulburate… pfff, si pe ploaia asta trebuia sa merg la Zoo. Dar era ok… Afrykariumul era o cladire imensa in care este reprodusa Africa… evident, in contrast cu temperatura de afara. Este o combinatie de fauna subacvatica, dar si terestra… cobori in adancuri pentru a descoperi mii de pesti multicolori inotand in peste 15 milioane de litri de apa, poti parcurge si un tunel prin apa… asa cum e in marile oceanariumuri ale lumii – poti vedea si animale mai mari, cum ar fi hipopotamii, dar si diverse foci sau pinguini. Urci apoi la suprafata, unde te intalnesti cu pasari care zboara libere (cum ziceam, Afrykariumul este o cladire imensa inchisa) si patrunzi in jungla africana cu copaci adusi din Congo. Sincer, este impresionant, s-au bagat milioane aici, dar asa atragi turistii… Si, din nou, a fost folosit unul dintre conceptele cele mai moderne de gradini zoologice, unde nu exista custi, ci spatii securizate prin alte masuri. E drept, in afara Afrykariumului mai exista custi, dar, probabil, incet, incet, Wroclaw Zoo va ajunge unul dintre cele mai moderne din Europa…

Si ca vorbeam de investitii in atractii turistice, nu puteam sa ocolesc Hydropolis, un muzeu high tech dedicat… apei. Pare un pic ciudat ca un oras puternic afectat de ape (inundatiile din 1997 au acoperit cu apa Oderului cea mai mare parte din oras) sa dedice un muzeu apei, dar aceasta este chiar esenta muzeului. Aici, am putut descoperi momentele de groaza, dar si de eroism din perioada inundatiilor, am descoperit sistemul complex de management al apelor din Wroclaw. Cel mai mult mi-a placut replica batiscafului Trieste, care, in 1960, a coborat pe cel mai adanc loc de pe Planeta, in Groapa Marianelor, la 11.000 de metri sub nivelul marii… Cei doi curajosi, Jacques Piccard si Don Walsh, au petrecut circa 20 de minute pe cel mai adanc fund al oceanului si au descoperit ca exista viata chiar si la aceste adancimi (vietuitoarele de la cele mai mari adancimi sunt prezentate in apropierea replicii lui Trieste). Poti sa traiesti principalele momente ale expeditiei odata ce urci in batiscaf… vezi pe un ecran ce vedeau Piccard si Walsh, traiesti momentul dramatic in care geamul s-a crapat (dar nu s-a spart) si discutiile cu vasul de ajutor, aflat la suprafata… din nou, un muzeu unde accentul nu este pe display, ci pe experiente… urmaresti coborarea in Groapa Marianelor; dar cu ajutorul unui radio (daca stii poloneza), retraiesti momentele dramatice ale inundatiilor din 1997.

 

Cum ziceam ca sunt pasionat de istorie, nu puteam sa plec din Wroclaw fara sa vad si Panorama Bataliei de la Raclawice. Poate pentru noi, numele acestei localitati nu spune nimic, dar pentru polonezi spune foarte mult. Dupa ce Polonia a fost definitiv impartita intre Rusia, Prusia si Austria, patriotii polonezi s-au ridicat la lupta, iar tot secolul al XIX-lea si sfarsitul secolului al XVIII-lea au fost marcate de incercari de revolta a polonezilor. In 1794, la doar un an de la cea de-a doua impartire a Poloniei, generalul Koszciuszko, erou al Razboiului de Independenta american, s-a intors in Polonia si a condus o armata poloneza impotriva Rusiei. Batalia de la Raclawice a fost doar o batalie dintr-un razboi pierdut, pana la urma, de Koszciuszko, dar a fost o batalie victorioasa. Aceasta batalie insa a insufletit generatii intregi de polonezi care au dus mai departe lupta de eliberare, un exemplu ca da, putem sa-I batem pe rusi!

Panorama are o poveste similara cu cea a machetei Lwow-ului. A fost pictata in Lwow cu ocazia a 100 de ani de la batalie (1894). Pe vremea respectiva, Lwow-ul era parte a Imperiului Austro-Ungar, iar rusii erau inamicii habsburgilor si, cum pictura infatisa victoria polonezilor asupra rusilor, autoritatile imperiale au spus ca e ok. Este o pictura gigantica, lunga de 114 metri, circulara, infatisand scene ale bataliei, inclusiv pe principalii sai eroi. Inaugurarea sa intr-o cladire special construita in Lwow a adus mii de oameni, iar anual era vizitata de 75.000 de pelerini. Dupa ocuparea Lwow-ului de catre sovietici in 1939, incredibil, nu a fost distrusa, si a fost evacuata in Polonia, dupa 1944, alaturi de multe alte bunuri culturale poloneze. Dar autoritatilor comuniste nu le pica prea bine opera de arta – era subversiva, acum rusii erau fratii si eliberatorii polonezilor, cei carora polonezii ar trebui sa le pupe si mainile, si picioarele. Asa ca panorama a fost ascunsa intr-o institutie din Varsovia. A reaparut socant, in 1985, in ultimii ani ai comunismului in Polonia. Era perioada in care Solidaritatea lupta in ilegalitate, iar regimul incerca sa supravietuiasca cu greu. Si cum comunistii incercau sa distraga atentia prin gesturi spectaculoase (imi reamintesc, de exemplu, surprinzatoarea condamnare a Tratatului Ribbentrop – Molotov de catre Ceausescu, in timpul celui de-al XIV-lea Congres al PCR, urmata de publicarea, pentru prima oara dupa 1945, a numeroase articole care spuneau explicit ca Basarabia este romaneasca), in plina teroare, Jaruzelski a decis scoaterea de la index a Panoramei si expunerea sa intr-o cladire construita special la Wroclaw. Milioane s-au dus s-o vada, visand, la fel ca stramosii lor, la momentul in care un nou Koszciuszko ii va alunga pe rusi si pe cozile lor de topor. Nu aveau sa astepte prea mult, pentru ca magicul an 1989 va arunca comunismul la groapa de gunoi a istoriei, iar renegatii Lech Walensa, Tadeusz Mazowiecki sau Leszek Balcerowicz ajungeau la putere pentru a readuce Polonia in prim-planul Europei.

Desi au trecut multi ani de la deschiderea panoramei, continua sa fie foarte populara. Nu poti sa intri cum vrei, sunt ore fixe si pentru un numar limitat de persoane, asa ca, de multe ori, trebuie sa-ti rezervi loc, daca vrei sa o vizitezi. Am ajuns si eu, iar zona de intrare era plina. Noroc ca ghida mea facuse rezervare. Imensa majoritate era formata din polonezi, cativa straini. La ora fixata, am luat-o pe jos de-a lungul unui culoar lung si, intr-un final, am ajuns in marea sala unde panorama era expusa. Am mai vazut doua similare – cea de la Waterloo, infatisand batalia finala a lui Napoleon, si pe cea de la Moscova, care infatiseaza victoria asupra aceluiasi Napoleon la Borodino, dar mai de mult. Sunt impresionante. Si am vazut ca majoritatea vizitatorilor erau miscati. O voce patrunzatoare istorisea batalia. Mi-am pus castile la urechi… daca esti strain, poti sa afli povestea fiecarui cadru, nu trebuie sa vorbesti poloneza… o experienta interesanta despre cum continua istoria sa fie relevanta pentru polonezul obisnuit…

Sincer, initial m-am gandit sa scriu un singur articol despre Wroclaw. Dar pe parcurs ce scriam, mi-am dat seama ca este imposibil sa scriu, chiar si pe scurt, despre Wroclaw intr-un singur episod. Asa ca au iesit doua. Cel mai probabil, as putea scrie si mai mult, dar voiam doar sa subliniez cat de complexa este destinatia, cat de faine sunt locurile si cat de multe experiente poti avea. Si nici macar nu am scris despre palatele nobiliare din apropiere (intr-unul dintre ele, situat in suburbiile Wroclaw-ului, am si dormit o noapte). Sau despre restaurantele din centru. Sau despre multe altele… dar voi mai scrie, sunt convins.

Imagini Wroclaw

. Zajezdnia

Intrarea in Muzeul de Istorie… o calatorie in timp

. Casa Polonez Sec XX

Cum arata o casa poloneza la inceputul celui de-al doilea razboi mondial

. Presa Poloneza

Pe masa, am gasit un ziar

. Relatari Despre Romania In Presa Poloneza

Informa si despre negocierile romano-maghiare care s-au finalizat cu Diktatul Fascist de la Viena

. Vagon Polonez

Unul din vagoanele care i-au transportat cu polonezii epurati etnic din zona estica in Silezia. Ei aveau dreptul la bagaje de 1 tona… germanii expulzati din Silezia doar la cateva kilograme

. Puscarie

Inchisoare comunista

. Presa Interzisa

Ziare si reviste interzise in Polonia

. Alimentara Anii

Alimentara tipica a Poloniei anilor 80 (a Romaniei era inca si mai goala)

. Hartie Igienica

Daca nu ai de mancare, nu ai nevoie nici de hartie igienica. Asa ca timp de decenii, a fost un element rar intalnit in magazine

. Polonezul Cu Care S Au Luat Banii Solidaritatii

Cu putin inainte de interzicerea Solidaritatii, niste membrii de frunte au salvat banii din contul sindicatului

. Jaruzelski

Generalul Jaruzelski anunta starea de urgenta

. Graffitti Polonioa

Grafitti din perioada comunista

. Ajutoare Pentru Solidaritatea

Ajutoare stranse la nivel mondial pentru Solidarnosc

. Pitic La Laptop

Piticii din Wroclaw nu mai protesteaza impotriva comunismului. Doar distreaza trecatorii

. Pitic Wroclaw

 

. Pitici Wroclaw

 

. Pitic Voios

 

. Pitic Alternativa Portocalie

 

. Pitic La Puscarie

 

. Memorialul Animalelor Sacrificate

Monumentul animalelor sacrificate pentru hrana umana

. Janusz Witwicki

Creatorul machetei orasului Lwow

. Macheta Lwow

Iata cum arata macheta

. Lvov

Si in detaliu

. Macheta Lwow In Wroclaw

 

. Biserica Romaneasca Din Lwow

Despre biserica romaneasca din Lwow ridicata de Alexandru Lapusneanu

. Macheta Oras Lwow

 

. Centennial Hall Wroclaw

Centennial Hall este pe lista UNESCO

. Interior Centennial Hall

 

. Parcul Centenar

 

. Muzeu Arta Contemporana Wroclaw

Arta contemporana poloneza la Wroclaw

. Arta Contemporana Wroclaw

 

. Arta Moderna Wroclaw

 

. Statui Moderne Wroclaw

 

. Picturi Poloneze

 

. Zoo Wroclaw

La zoo, m-a prins ploaia

. Afrykarium

Dar Afrykarium este intr-o cladire ampla

. Peste African

Cu acvariu

. Pesti

 

. Afrykarium Wroclaw

 

. Dik Dik

Dik dik, cea mai mica antilopa africana

. Afrykarium Wroclaw

 

. Prin Afrykarium

 

. Tunel Prin Apa

Tunel prin apa

. Jungla Congo

Sa intram in jungla congoleza

. Afrykarium Congo

 

. Animale Marine

 

. Crocodil

 

. Hydropolis Wroclaw

Hydropolis, muzeul high tech al Wroclawului

. Vasul Trieste

Batiscaful Trieste

. Batiscaf Trieste

Si interiorul sau

. Cel Mai Adanc Peste Din Lume

Unul din pestii care traiesc la mare adancime

. Sistem Management Ape Wroclaw

Schema managementului de apa al orasului Wroclaw

. Inundatii Wroclaw

Cum a fost Wroclaw sub ape in 1997

. Vasele Lumii

Vasele istorice ale omenirii

. Panorama Bataliei De La Raclawice

Cladirea care adaposteste panorama bataliei de la Raclawice

. Intrare Panorama

Se intra la fix

. Panorama Raclawice

Si cam asa arata interiorul

. Batalia Raclawice

 

. Koszciszko

Trupele poloneze conduse de generalul Koszciszko

Comentarii

  • Deci,care-i diferenta dintre prusaci si germanii cu care s-au aliat, in povestea ta?Catalanul Picasso era ditamai andaluzul din Malaga,parca chiar tu ne povesteai de muzeul lui cind ai vizitat Malaga…insa acum a e de actualitate secesiunea Cataluniei,asa ca te-a luat putin valul,cred…

    antonioro 14 octombrie 2017 4:15 Răspunde
    • Ma gandeam la Dali cand scriam 🙂 Prusacii (sau prusii) sunt un popor baltic din aceeasi familie cu lituanienii si letonii. Ei locuiau insa mai la vest, unde acum sunt orasele Kaliningrad (Konigsberg), Gdansk, etc. Ca si lituanienii si letonii, ei s-au ambitionat sa-si pastreze religia proprie, asa ca au venit cavalerii teutoni sa le bage crestinismul in cap. Multi au fost ucisi de teutoni si polonezi, iar cei care au ramas au fost asimilati de colonistii germani din zona si partial de lituanienii aflati mai la est. Limba prusaca a disparut candva pe la 1700, dar este cunoscuta ca au ramas carti scrise in prusaca.
      Germanii au preluat insa numele regiunii – Prusia si pentru imensa majoritate a lumii, prusacii sunt germani. Dar prusacii originari erau baltici. Actualmente, exista o miscare limitata intre urmasii germanilor evacuati din zona dupa al doilea razboi mondial sa se considere urmasii prusacilor baltici care au fost germanizati (exista asociatii si chiar unii incearca sa invete limba prusaca pentru a o reinvia).
      Exista cercetari care indica ca limba daca este din aceeasi familie cu prusaca veche.

      Imperator 14 octombrie 2017 10:15 Răspunde
  • Cred ca te ai gandit la Dali cand l ai facut catalan pe Picasso.

    Traian 14 octombrie 2017 9:26 Răspunde
    • Asa e. Si la Miro 🙂 Mersi de atentionare, am schimbat.

      Imperator 14 octombrie 2017 10:21 Răspunde

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii