Prin Tara Hategului (ep. 1). Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fabuloasa capitala a Daciei Romane

Placa romana Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Unul din lucrurile cele mai faine lucruri pe care le-am obtinut de pe urma blogului meu de calatorii este ca am cunoscut oameni extrem de faini – calatori, iubitori de calatorii, oameni inteligenti, oameni cu care sa calatoresti impreuna, dar si sa iesi la o bere si sa depeni povesti pana la primele ore ale diminetii, oameni buni la suflet, oameni de ajutor, oameni saritori. Unul dintre acesti oameni minunati pe care i-am cunoscut datorita blogului este Costin Corboianu, un om care iubeste Romania si care de ani de zile face excursii doar in Romania (si uneori si prin jurul Romaniei, dar in locuri care au o legatura puternica cu neamul romanesc, fie ca e vorba de Basarabia, Cernauti, Maramuresul de Nord, Balcic sau Veliko Tarnovo), toate circuitele lui sunt in si despre Romania. A pornit demult, parca acum vreun deceniu cand era un pionier – toata lumea oferea circuite in strainatate, doar Costin a decis ca el vrea sa faca circuite doar in Romania prin agentia sa Scorilo Travel. In consecinta, stie toate colturile de Romania ca pe propriul buzunar. In ultimii ani, mai multe agentii de turism s-au prins ca exista romani care doresc sa descopere Romania si nu neaparat cu automobilul propriu si au inceput sa ofere circuite prin tara… dar Costin s-a adaptat si a inceput sa ofere circuite cu totul speciale, cu numeroase locuri necunoscute, dar surprinzatoare, drumetii prin colturi mai putin stiute si experiente deosebite – cum ar fi de exemplu organizarea de nunti traditionale in Marginimea Sibiului.

Am fost cu Costin in mai multe excursii – in Maramures, la Dac fest langa Deva, la hotelul de gheata de la Balea sau la Poiana Narciselor din Tara Fagarasului. Si, sincer, as mai fi vrut sa merg in mult mai multe excursii, dar n-a fost sa fie – fie nu aveam timp, fie eram plecat, fie pandemie. De altfel, ultima oara cand am fost cu Scorilo am fost la Dac Fest in vara lui 2019 – cu ocazia aceea am vizitat locuri in premiera pentru mine cum au fost Deva, cheile Banitei si pestera Bolnitei, dar dupa aceea a venit COVID-ul si iata, am reinodat traditia dupa aproape 3 ani.

 

Scorilo si-a reluat tururile imediat dupa ce a fost posibil, dar, evident, nu cu motoarele turate, dar incepand cu 2022, au revenit inca cu si mai multe tururi, si mai multe idei de drumetii si de locuri frumoase si inedite. In weekendul in care eu am fost in Tara Hategului, alte 2 tururi au fost oferite de colegii lui Costin prin tara. Circuitele Scorilo Travel sunt de multe ori scurte in jurul weekendurilor (in cazul meu, a fost un tur de 3 zile), dar in perioada verii sunt numeroase oferte cu circuite mai lungi de circa o saptamana, fiind perioada vacantelor.

Acum vreo doua saptamani, vorbeam cu Costin si imi zice – nu vii la Sarmisegetusa ? Mi-au sticlit ochii. SARMISEGETUSA  ! Cum sa nu ! Spre rusinea mea, nu am fost niciodata la Sarmisegetusa desi am avut cel putin 3 incercari – fie am ajuns prea tarziu in zona, fie nu am vrut sa-mi fac rotile praf pe soseaua “bombardata” spre capitala fostului regat dac. Intre timp, soseaua a fost asfaltata si este foarte buna, iar cand Costin mi-a spus ca se vor vizita chiar ambele Sarmisegetuse si cea daca, si cea romana, am zis fara ezitare. Vin ! Cum pot sa ratez asa ceva ? Asa ca vineri de dimineata, la o ora la care de obicei ma intorc de pe o parte pe alta, eram cu bagajul facut in zona din fata Palatului Parlamentului gata de duca. Nu eram singur, mai erau inca aproape 40 turisti dornici sa descopere si ei urmele daco-romane ale Romaniei.

Drumul a fost destul de rapid si fara nici un incident – adica nu am avut parte de nemuritoarele ambuteiaje de pe soselele romanesti. Dupa cateva opriri “regulamentare” in niste benzinarii (am evitat benzinariile rusesti, evident), prima oprire am facut-o la Horezu, unde am vizitat unul din putinii artizani care chiar produc ceramica in Horezu si nu o importa din China. Apoi, am oprit ceva mai mult in Tg. Jiu. Fix acelasi drum l-am facut si acum 3 ani cand am fost la Dacfest, dar de data asta am avut bucuria de a vedea si Coloana Infinitului dupa nu mai putin de 34 de ani (am fost in 1988 langa ea), dar si de a revedea celelalte doua creatii brancusiene – Masa Tacerii si Poarta Sarutului. Si cand la doi pasi de Poarta Sarutului, am sarutat si o pizza, totul a fost perfect.

Ne-am continuat drumul pe spectaculoasa Vale a Jiului si in fine, am ajuns in Tara Hategului, destinatia noastra finala. Cineva de pe Facebook mi-a comentat cu un citat din George Baritiu – “Tara Hategului cea mai clasica parte” a tarii noastre.  Se referea la bogatia de monumente istorice din zorii formarii neamului romanesc. Pentru ca sunt convins ca etnogeneza romanilor a inceput aici, pe meleagurile unde se afla capitala Regatului Dac al lui Decebal, dar si a capitalei Daciei Romane construite la ordinul imparatului Traian, celalalt parinte fondator al neamului romanesc.

 

Si prima oprire din Hateg a fost unde altundeva decat la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, capitala Daciei Romane. Mai precis, orasul s-a numit oficial Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa (numele de Sarmisegetusa nu provine din vremea lui Traian, ci din perioada urmasului sau, Adrian care s-a gandit sa creeze o continuitate in denumire cu fostul Regat dac). Aflat in penumbra mai faimosului sau omolog dac, Ulpia Traiana Sarmisegetusa este un obiectiv turistic fundamental de vizitat, e musai sa fie vazut impreuna cu orasul dac.

Ulpia Traiana a avut in perioada de glorie aproape 30,000 locuitori, un numar imens pentru perioada respectiva pentru regiunea Daciei (capitala lui Decebal probabil nu a avut mai mult de 10,000 locuitori), dar a fost un oras mediu pentru Imperiul Roman. Ce este spectaculos este ca desi se afla intr-o extremitate mai “dura” a imperiului datorita atacurilor, dar si climei aspre a regiunii (se pare ca in perioada respectiva, iernile erau extrem de grele, atat de grele incat Dunarea ingheta si calaretii daci puteau s-o treaca in dorinta lor de jaf la sud de Dunare, iar verile erau secetoase si fierbinti – Columna ne arata niste daci morti de sete in timpul asediului din vara anului 106). Este un oras tipic roman – absolut toate institutiile aflate in marile orase romane sunt aici – un amfiteatru cu o capacitate de 5000 locuri (in general, dimensiunile unei asezari romane este calculata in functie de numarul de locuri din amfiteatru – orasul este in general cam de 6 – 8 ori mai mare decat amfiteatrul), forul roman, zona sacra unde se afla templele dedicate zeitatilor romane, zona administrativa (initial, Ulpia Traiana Sarmisegetusa a fost capitala intregii Dacii, dar dupa fondarea celorlalte 10 mari orase romane din Dacia, regiunea de la nord de Dunare a fost impartita in 2, apoi 3 provincii cu capitalele lor – dar capitala fiscala unde se afla ANAF-ul Romei a continuat sa fie Ulpia Traiana pentru toate Daciile). In oras, se afla Palatul Pretorum Procuratoris – una dintre cele mai mari cladiri din oras, unde lucrau numerosi birocrati care aveau grija de strangerea taxelor si impozitelor – locul era atat de important incat avea o terma doar pentru angajatii proprii – calcularea de taxe si strangerea lor era evident o activitate stresanta. Evident, exista o terma si pentru restul poporului – curatenia era o obligatie absoluta pentru romani, iar termele erau nu doar un loc de curatare, ci si de socializare, de schimbat informatii, barfe sau chiar si de pus la cale afaceri. Si evident, ca Ulpia Traiana Sarmisegetusa nu ducea lipsa de o terma impozanta.

 

Din pacate, foarte putin a mai ramas din mareata metropola romana, primul oras de o astfel de dimensiune de pe teritoriul de azi al Romaniei. In perioada romana, orasul a fost bine protejat de ziduri, dar si de castrele romane care controlau accesul spre capitala (Ulpia Traiana se afla la cativa kilometrii de anticul Tapae sau Portile de Fier ale Transilvaniei, trecatoarea prin care puteau sa apara navalitorii si care era aparata de unele dintre cele mai bune legiuni romane si viteji auxiliari), asa ca a prosperat inclusiv in timpul rascoalei sarmatilor din 117-118 cand Adrian a fost obligat sa cedeze Muntenia si sudul Moldovei bastarnilor germanici si roxolanilor iranieni, dar si in perioada razboaielor marcomanice, cand iazigii iranieni care locuiau in Banat au incercat sa patrunda in Dacia Romana, dar fara succes.

Ulpia Traiana Sarmisegetusa a decazut evident dupa retragerea aureliana cand administratia si armata a fost retrasa la sud de Dunare, dar populatia locala romanizata a continuat sa traiasca in zona marilor orase romane – Ulpia Traiana a continuat sa existe sub stapanire gota, cu populatia folosind acum amfiteatrul nu ca loc de distractie, ci ca cetate de aparare (fix acelasi fenomen l-am descoperit si in orasul Nimes din sudul Frantei), disparand complet de abia la peste 100 ani de la retragere odata cu haosul creat de navala hunilor din Asia. Dar populatia romanizata nu a parasit niciodata regiunea, retragandu-se in munti sau chiar ramanand in jurul marilor orase – dar prin comunitati de mici dimensiuni si neatractive pentru jefuire. De fapt, si atunci, dar si in urmatorul mileniu, multe din regiunile unde a avut loc etno-geneza romanilor au fost greu de ocupat – datorita infrastructurii precare, a muntilor si a padurilor greu de strabatut. Ca vorba aia – “codru-I frate cu romanul”. Ma rog romanul nu il prea apreciaza ca un frate in ultima suta de ani…

 

In ultimul mileniu, toti locuitorii Hategului s-au infruptat din ruinele Sarmisegetusei romane pentru a-si construi locuinte sau biserici. Du-te la toate bisericile aproape milenare din zona (in frunte cu cea din Densus) si o vei vedea plina cu artefacte romane – de la placi scrise la coloane si capiteluri. Asta a salvat numeroase inscriptii pentru ca imensa majoritate a celor ramase in situ au fost arse de localnici pentru a le transforma in var. Astazi pe ruinele vechii metropole romane se afla o comuna numita Sarmisegetusa, iar ruinele se afla literalmente in gradinile oamenilor, sub casele si pasunile lor. Acum vreo 10 ani, a existat un proiect de achizitionare de terenuri agricole din zona orasului roman pentru a continua excavarile, dar a fost oprit din … lipsa de fonduri. De altfel si cercetarea arheologica continua de asemenea in ritmul melcului din cauza aceleiasi lipse de fonduri. Singurul lucru spectaculos care se va intampla in perioada urmatoare o reprezinta reconstructia amfiteatrului, aparent la dimensiunile lui din perioada de glorie (am citit prin presa ca in primavara aceasta a fost o licitatie). Sper ca nu va aparea un kitsch, mai ales ca Sarmisegetusa romana nu este sit UNESCO cum este cea dacica si organizatia mondiala nu poate interveni in caz de idei traznite in reconstructie.

 

Foarte interesant mi s-a parut sa aflu ca printre templele zeilor clasici ai romanilor (exista un amplu templu al lui Nemesis – zeita razbunarii, dar si a norocului fix langa amfiteatru), se afla si temple ale zeitatilor importate din est – zeul persan Mithra care a devenit unul dintre cei mai populari zei militari alaturi de Marte care ulterior s-a metamorfozat in Sol Invictus (Soarele Biruitor), zeul protector al Sfantului Constantin si care a pus bazele cultului lui Isus (ziua de sarbatorire al lui Sol Invictus este 25 decembrie), dar si alte zeitati din Palmyra (urmasii zeilor din Fenicia). Sarmisegetusa ca si Dacia romana in general a fost un oras cosmopolit, eterogen in care au locuit colonisti din toate colturile Imperiului Roman. Din punct de vedere genetic, stramosii nostrii nu au fost locuitorii Romei (foarte putini au venit in mult prea barbara Dacie), ci au fost mai degraba traci, dalmati, iliri, sicilieni, sirieni, mauri sau britanici care fie au primit pamant aici, fie au venit atrasi de oportunitatile economice de pe frontiera. Ce ii lega era limba latina, singura prin care puteau comunica intre ei si dorinta de a deveni cetateni romani cu toate avantajele derivate … si pentru a obtine cetatenia, tracii, sirienii, mauri si dalmatii trebuiau sa devina mai romani decat romanii. Ei sunt stramosii nostrii.

 

Am vizitat si micul muzeu al Sarmisegetusei romane aflat la vreo 200 metri de intrarea in sit, apoi in frunte cu ghidul sitului roman, un istoric si arheolog erudit am luat Ulpia Traiana Sarmisegetusa la pas. Ma gandeam ca pamantul acela a fost calcat de legiunile romane sau trupele auxiliare aduse din toata lumea romana si ca de undeva din aceste locuri, provine limba romana vorbita azi de milioane pe o suprafata extrem de intinsa. S-a format poporul si limba romana peste tot in Dacia ? Nu, in nici un caz. Limba noastra este incredibil de unitara, nu exista dialecte cum e cazul germanei, italienei, spaniolei si multor altor limbi latine sau nu neaparat, limba romana este incredibil de unitara – si asta dovedeste ca s-a format pe un spatiu relativ mic, era imposibil sa se formeze pe tot teritoriul Daciei – sa mergi din Drobeta pana in zona Hotinului in perioada respectiva dura cel putin 1 an. In plus, teritoriul Daciei in perioada cuceririi romane nu era locuit doar de daci. E posibil ca dacii sa fi fost chiar o minoritate daca iei toata suprafata la verificat – in Banat traiau iazigii iranieni, in Muntenia roxolanii iranieni, in Moldova bastarnii germanici si costobocii daci (carpii este neclar daca erau daci sau iranieni sau celti sau o combinatie), in plus prin Ardeal inca mai existau elemente celtice, evident, mult mai putine dupa infrangerea din fata lui Burebista. Sa nu ii uitam pe sarmatii si grecii din Dobrogea, dar si urmasii agatarsilor din Apuseni. Dacia in perioada pre-romana a fost o regiune cosmopolita, multi-culturala, vorbitoare de limbi de origini diferite… iar colonizarea romana a adus populatii de pe meleaguri foarte indepartate, dar care toti erau legati prin limba latina. Cea populara. Daca limbile “barbare” au disparut in urmatoarele secole, latina a continuat sa existe ca o lingua franca, ca o limba a comertului, ca o limba a intelectualitatii, ulterior ca o limba a bisericii in timp ce numeroasele limbi ale Antichitatii au disparut sau s-au dizolvat in limbile care urmau sa apara aduse de popoare migratoare – slave, germanice, turcice. Iar cum au spus-o multi, supravietuirea poporului si limbii romane si mai apoi expansiunea ei geografica pe meleaguri incredibil de intinse in special prin pastori si tarani este de-a dreptul miraculoasa. Iar totul a inceput de acolo, de pe pamantul Tarii Hategului pe care cu respect l-am calcat din nou, acum in luna mai 2022 Anno Domini sau anul 7530 dupa calendarul ortodox, de la Facerea Lumii.

Dupa vizitarea fostei metropole fondatoare Ulpia Traiana Sarmisegetusa am plecat direct la Deva unde am picat in pat destul de repede, tinand cont ca a fost o zi lunga si obositoare, dar in care am vazut pentru prima oara Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Unde am dormit ? La Casa Belazur, o mica pensiune draguta, cu o terasa unde taman bine ca am mancat si am baut cate ceva inainte de culcare. Un loc unde m-am simtit comfortabil.

Dar despre Sarmisegetusa Regia si celelalte locuri pe care le-am vazut alaturi de Scorilo in episoadele urmatoare.

 

Am fost intr-un tur al Tarii Hategului, vizitand cele doua Sarmisegetuse la invitatia Scorilo Travel, o agentie de turism specializata pe circuite inedite si memorabile in Romania

Imagini Horezu – Tg. Jiu – Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Casa Poporului

Dis-de-dimineata in Piata Constitutiei (gardurile sunt de la organizarea semi-maratonului)

Autocar Scorilo Travel

Autocarul Smotocel gata de plecare

Autostrada Bucuresti Pitesti

In viteza spre Pitesti

Horezu

Horezu capitala ceramicii romanesti unde 80% din produse sunt made in China

Ceramica de Horezu

Dar acestea sunt chiar autentice

Tg. Jiu

Nemuritoarea creatie al lui Brancusi

Coloana Infinitului

Coloana infinitului

Poarta Sarutului

Poarta Sarutului

Masa Tacerii

si Masa Tacerii, cele trei mari opere ale lui Brancusi

Valea Jiului

Valea Jiului

Muzeul Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Muzeul Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Uniforme romane

Uniforme de legionari romani

Soldat roman

 

Imparatul Traian

Tatuca Traian

Panorma Ulpia Traiana Sarmisegetusa

O mica parte din vechea metropola romana vazuta din muzeu

Amfiteatru Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Cea mai impresionanta urma a metropolei – Amfiteatrul

Infrastructura amfiteatru

Era din acela high tech cu constructii subterane

Livezi prin Ulpia Traiana Sarmisegetusa

In drum spre orasul fortificat. Sub livezile astea sunt urmele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa

Capite

Chiar si aici. Dar terenurile sunt proprietate privata

Fiscul roman

Aici era ANAF-ul 🙂

Forul roman

Forul Roman

For roman Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Urmele maretiei de odinioara

Cuptor var Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Aici au fost arse numeroase placi de marmura pentru a face var… si odata cu ele, numeroase informatii pretioase cu privire la Ulpia Traiana Sarmisegetusa

Inscriptii romane

Au mai ramas cateva. Cele salvate sunt fie la Viena, fie la Budapesta, fie incastrate in bisericile Hategului

Placa romana Ulpia Traiana Sarmisegetusa

 

Casa Belazur Deva

Pensiunea Belazur din Deva

Camera Belazur Deva

Si camera in care am dormit 2 nopti – comfortabil, salteaua cam moale, dar am dormit tun !

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Destinatii